Anul trecut, scaderea cu 50% a bugetelor de publicitate pentru presa scrisa a dus la disparitia a 4 cotidiene centrale, 38 locale si inchiderea a 5 reviste distribuite national. Ce ar insemna pentru printul din Romania o noua scadere de 50%? Probabil o reinventare totala si o schimbare a modelului de distributie.
O noua injumatatire a bugetelor de publicitate. Maxim 3 ziare generaliste pe tarabe pana la 1 iunie 2010. Iar de anul viitor poate ca doar unul sau doua titluri qaulity, la care se adauga tabloidele, vor mai vedea cerneala tiparului. Pentru presa scrisa din Romania verdictele apocaliptice nu mai au rabdare pana in 2012.
Daca pentru companiile de media globale 2010 va fi anul in care vor trebui sa isi convinga cititorii sa plateasca pentru presa de calitate, in Romania acesta va da startul unei lupte acerbe pentru supravietuire, pe bugetele subtiri alocate de advertiseri printului.
La inceputul acestui deceniu miza este insa aceeasi pentru presa scrisa din intreaga lume: cucerirea independentei – macar partiale – fata de veniturile din publicitate, singura care le-ar putea asigura supravietuirea in anii incerti care urmeaza. In consecinta, in Romania presa scrisa incepe sa isi mute centrul de greutate pe internet, testeaza un nou model de distributie in care mobilitatea si continutul specializat joaca un rol principal si isi alatura o componenta de servicii cu ajutorul careia sa isi poata monetiza audientele in crestere si sa isi minimizeze dependenta de advertiseri.
20 de milioane de motive pentru reinventare
Mihnea Vasiliu a fost cel care a deschis robinetul previziunilor pesimiste pentru industria presei scrise: pe 8 ianuarie, intr-o declaratie data pentru Wall-Street.ro, fostul director al diviziei quality a grupului Realitatea-Catavencu, previziona o noua injumatatire a bugetelor de publicitate alocate printului in 2010. De la 40 la 20 de miloane de euro. Ceea ce ar duce bugetele printului, pentru prima oara, in apropierea celor alocate publicitatii online care, in cele mai optimiste estimari, va atinge anul acesta o valoare de 20 de milioane de euro.
Vasiliu pune situatia presei scrise nu atat pe seama recesiunii cat pe asteptarile nerealiste in ceea ce priveste potentialul de advertising si numarul de publicatii pe care piata de publicitate romaneasca le poate sustine. „Este evident ca volumul absolut al advertisingului pe print (si nu numai) este atat de mic incat nu permite decat existenta catorva branduri. Romania, in schimb, este suprapopulata cu produse de media deoarece majoritatea investitorilor au sperat intr-o explozie a pietei de advertising, fapt care s-a produs mai degraba in televiziune si mai putin in print. In consecinta, printul este sarac si suprapopulat iar concluzia nu poate fi decat una: piata se va consolida, unele branduri vor disparea.”
“Nu cred ca dracul e chiar atat de negru, exista si estimari de scadere intre 10 si 30%. Mihnea Vasiliu are toate motivele sa fie pesimist, tocmai a ramas fara o intreaga structura de print”, comenteaza analistul media Iulian Comanescu numerele avansate de directorul NewsIn. Insa, indiferent de cifra in dreptul careia se va opri scaderea bugetelor de publicitate in 2010, nici previziunea analistului media in ce priveste numarul titlurilor care vor supravietui nu e mai roz. “Probabil ca la cotidene ne ducem spre o piata cu trei tabloide si unu-doua titluri quality semnificative, asa cum ne asteptam sa se intample de prin 2005 incoace. La glossy de femei, a doua piata importanta, sunt vreo 20 de titluri care gafaie de regula intre 15 si 35 de mii de exemplare vandute, nu vad motive pentru ca lucrurile sa ramana asa. Nisele, de la stiinta la cooking, vor suferi si ele.”
Din punctul de vedere a lui Dragos Stanca, directorul diviziei new media a grupului Realitatea-Catavencu, nu s-a schimbat nimic in ecuatia care il facea anul trecut sa afirme ca pe 1 iunie 2010 nu se asteapta sa gaseasca mai mult 3 ziare generaliste pe tarabe. Cu toate acestea nu se asteapta ca printul sa isi dea ultima suflare in acest an. “Intr-un comentariu recent spuneam ca in maxim 5 ani internetul va depasi printul. Cred ca e posibil si in 3. Nu cred ca asta se va intampla insa anul acesta, cand cred ca piata de print va tinde, totusi, ceva mai sus decat a estimat colegul meu. E o parere personala.”
Deocamdata in cursa au mai ramas patru trusturi media cu operatiuni in presa scrisa si un cotidian national, Romania Libera. Din toti concurentii aliniati la start, Adevarul Holding pare sa isi faca cele mai putine griji pentru supravietuire dupa rezultatele peste asteptari inregistrate in 2009, cand cifra de afaceri a holdingului a atins 75 de milioane de euro, depasind estimarile initiale de 60 milioane de euro. Strategia inserturilor a dat roade pentru Adevarul, in primul an de recesiune grupul dublandu-si astfel cifra de afaceri din 2008. In 2010 grupul media va miza pe aceeasi strategie, sperand sa isi acopere astfel eventualele pierderi din incasarile din publicitate.
La inceputul unui nou an de criza Publimedia, publisherul titlurilor Gandul, Ziarul Financiar, Business Magazin, a hotarat sa mareasca preturile de coperta ale publicatiilor din portofoliul cu 20%. Cosmina Noaghea, directorul de publishing al Publimedia, spune ca masura a fost luata pentru a acoperi o parte din scaderile bugetelor de publicitate care vor mai surveni in acest an. “Probabil ca piata va mai scadea in jur de 10%. Desigur ca in aceasta perioada orice venit care scade si cost care creste ne afecteaza. Am luat masuri de eficientizare deja. Am urmarit atent costurile tot anul trecut si am mai facut reduceri de costuri in luna decembrie.”
Pentru a-si concentra resursele pe piata din Romania MediaPro Management, compania care detine Publimedia International, a vandut Mediafax Cehia catre CME, al carei CEO este Adrian Sarbu, contra pretului simbolic de 1 euro. Anul trecut scaderile bugetelor de publicitate au condus la inchiderea retelei de cotidiene locale ale grupului MediaPRO, care astazi sunt disponibile doar online.
Trustul Ringier, care se asteapta ca piata de publicitate sa inceapa sa isi revina in 2011, a amanat deocamdata trecerea Evenimentului zilei la format mic insa e pregatita si pentru aceasta varianta. Conform declaratiilor managerilor Ringier insa conceptele editoriale ale publicatiilor Evenimentul zilei si Capital urmeaza sa fie regandite.
Adio, dar raman online!
De vina pentru rateurile industriei de publishing e bineinteles, criza. Si mediul online, care a obisnuit consumatorii cu informatia gratuita. Sau nu?!
Din punctul de vedere al lui Iulian Comanescu, presa scrisa din Romania si-a facut-o cu mana ei. Mai precis, cu cea care tine condeiul. “Cel mai mare dusman al presei scrise e presa scrisa, nu online-ul. E drept ca aparitia site-urilor puternice, dar si a televizunilor de stiri, a inrautatit o situatie care oricum nu era buna din cauza crizei. Insa printul a reactionat lamentabil la asaltul mediilor noi, mai rapide. Ziarele serioase au o problema grava de relevanta la public. Ceea ce oricum nu era foarte bine facut a avut de suferit mai tare din cauza inregimentarii politice, a isteriei comentatorilor din paginile de opinii, a fusarelii gazetaresti si a incapatanarii de a repeta in ziar stirile vazute ieri la TV sau pe site-uri.”
Scaderea consumului de ziare este un fenomen care a luat nastere cu multi ani in urma si care are la baza un cumul de factori. La deficitul de credibilitate si relevanta sau incapacitatea ziarelor de gasi o noua pozitionare fata de televiziune si internet se adauga problemele de difuzare sau costurile mari de productie si distributie. In structura de costuri a unui cotidian cea mai mare parte – cel putin 60% – e ocupata de cheltuielile de natura industriala: de la hartie la tiparire si distributie. Costuri care dispar odata cu trecerea pe online. Cu toate acestea mutarea presei scrise pe internet ramane o varianta utopica pana cand bugetele de publicitate nu incep sa capete substanta. “Cele mai pesimiste estimari despre piata de publicitate de pe print in 2010 sunt de 20 de milioane, la fel cu cele mai optimiste cu privire la piata de online”, spune Iulian Comanescu. “Chiar daca pe internet costurile de publishing sunt mai mici si veniturile sunt mult mai mici. E drept ca un business poate fi gandit ca avand doua canale de distributie, electronic si de hartie, dar a considera online-ul vioara intai e prematur.”
“Povestea cu trecutul printului in online nu se sustine inca. E mai degraba un exercitiu de imagine”, recunoaste si Dragos Stanca. Chiar daca numarul vizitatorilor unici al site-urilor ziarelor quality depaseste cu mult tirajul total al respectivelor publicatii, veniturile din publicitatea online nu pot acoperi inca scaderile printului.” Piata de online e un aspirator de audienta. Nu inca si de bani. Cand penetrarea internetului va depasi 50% – in maxim 3 ani, sper – vom vorbi de alte cifre.”
Presa scrisa in cautarea unui model de afaceri
De la editii digitale la vanzarea de servicii. Orice discutie despre viitorul presei ajunge invariabil in acelasi punct: bugetele de publicitate controlate de agentiile media. Singura solutie pentru ca presa scrisa – fie ea tiparita sau sub forma digitala – sa poata conta pe venituri stabile este construirea unui nou model de afaceri care sa se sprijine intr-o proportie cat mai mica pe bugetele din publicitate si cat mai mult pe venituri proprii, provenind din vanzarea de produse sau servicii. Altfel spus, simpla strangere a unei audiente mari e inutila fara o strategie eficienta de monetizare a acesteia.
Anul trecut Rupert Murdoch ajungea la concluzia ca diseminarea gratuita pe internet a informatiilor din paginile publicatiilor sale a fost o greseala de strategie si hotara sa intoarca roata. Anul acesta lista publicatiilor internationale care vor incepe sa taxeze cititorii pentru accesul la editiile lor online e atat de lunga si cuprinde nume atat de influente – de la New York Times la The Sun – incat a determinat revista The Economist sa proclame 2010 anul paywall-ului. Este continutul platit o solutie pentru presa din Romania?
Exemplul ZF si AcademiaCatavencu, primele tentative de paywall-uri romanesti, arata ca inca nu. “Cum ambele tentative imi apartin, desi le-am facut in companii diferite, pot spune ca piata nu e inca pregatita sa plateasca pentru contentul de zi cu zi”, e de parere Dragos Stanca. ”Rapoartele de research, analizele, e-learning… chestiuni de genul asta insa se vand si online, incep sa conteze.”
Monetizarea directa a continutului editorial i se pare lui Iulian Comanescu o imposibilitate deopotriva tehnica si filosofica. “Sa incercam sa ne imaginam o lume in care MSNBC.com si BBC.co.uk ar fi fost gratuite si EVZ.ro cu plata. Nu e caraghios? Nu vad, filozofic, cum niste structuri specializate in diseminarea de continut, precum cele media, ar fi putut sau ar putea sa-si faca o specialitate din ingradirea accesului la acest continut. In plus, stirile nu sunt o marfa fiindca sunt aceleasi pe toate site-urile, cel putin in Romania. Presa romaneasca e racordata la agenda institutiilor din administratie, partidelor, departamentelor si agentiilor de PR ale companiilor, prea putini jurnalisti se mai duc astazi ei spre lucruri. Oricum, informatia e in principiu gratuita, asta reiese chiar din dreptul la informare prevazut de Constitutie. Impachetarea, redactarea, forma pot constitui obiectul unei tranzactii.”
Si atunci pentru ce tip de continut ar fi consumatorul roman dispus sa plateasca? “Probabil ca pentru un continut nisat, on demand, B2B. Sau servicii adiacente unei oferte gratuite principale, precum accesul la arhiva, informatie „enciclopedica” (wiki, directoare), sinteze si altele.” De aceeasi parere este si Dragos Stanca, care crede ca poate fi monetizat continutul foarte specific, valoros, specializat, „lucrat”. Din portofoliul F5 site-ul smark.ro, care vinde analize de piata sau rapoarte de cercetare, este un asemenea exemplu.
Nici Orlando Nicoara, seful Media Pro Interactive, nu crede dca piata din Romania e pregatita pentru accesul platit la informatie dar spune ca analizeaza cu atentie aceasta varianta. In schimb MPI calca pedala de acceleratie in ceea ce priveste gasirea unor noi variante de monetizare a traficului: „servicii, mizam pe venituri (si) din servicii, vezi Muvix.ro sau Descopera Travel sau Okidoki.ro”, spune seful MPI.
Augustin Roman, seful diviziei online a trustului Intact, mizeaza pe continutul video premium si spune ca, in planul de dezvoltare a produselor online ale grupului, componenta de video este foarte importanta. “In 2009, GSP.ro a fost primul site din Romania care si-a monetizat contentul premium: imaginile video din Liga 1. Asa ca vom continua aceasta politica si in 2010 si o vom extinde si pe alte siteuri. S-a lucrat intens, in-house, la un video management system foarte performant, pe care lucreaza cu rezultate foarte bune deja cateva componente ale noului www.antena1.ro, care va fi lansat online pe 1 martie. Pentru Gsptv.ro avem in jurul a 2000 de abonati, procentul este mic, insa e un inceput bun. Publicul a inteles ca trebuie sa achite o suma mica pentru contentul de calitate.“
Una din vestile bune ale anului trecut a fost faptul ca tranzactiile online si microplatile au inceput sa prinda la consumatorii romani. Crearea obisnuintei de a plati online ar putea duce la alinierea la comportamentul de consum al cititorilor din intreaga lume care, conform unui studiu realizat de Boston Consulting Group, sunt astazi dispusi sa plateasca sume mici, lunar, pentru a primi stiri pe telefon sau alte dispozitive mobile. Se pregatesc publisherii pentru exploatarea acestui model de distributie?
“Cifrele fac parte din joc si sunt imbucuratoare, insa situatia este mult mai complexa intr-o piata in care totul a fost oferit gratuit de la inceputurile internetului”, crede Roman. Asta nu-i impiedica insa pe cei de la Intact Interactive se pregateasca pentru livrarea continutului pe noi suporturi. “Politica noastra este de a transmite cititorului informatia acolo unde se afla acesta: in coltul strazii, la chioscul de ziare, in fata calculatorului sau in metrou, pe telefonul mobil. De curand am schimbat aplicatia de mobile si am creat una speciala pentru iPhone. Insa si pe acest segment se inainteaza cu pasi mici in Romania, ceea ce ma face sa cred ca extinderea catre e-readere sau orice altceva nu se va intimpla prea curand.” In opinia lui Dragos Stanca, Romania este pregatita partial pentru modelul de distributie mobila a informatiei. „Acest lucru se intampla deja in portalurile mobile Vodafone si Orange. Modelul va evolua si cred ca are un viitor.”
Dar pentru Orlando Nicoara cu adevarat interesant pentru viitorul publishingului este viitorul iSlate, noul gadget Apple. „Am citit in aceasta dimineata despre planurile lui Steve Jobs pentru tableta pe care o vor lansa saptamana viitoare, va fi interesant de vazut ce succes vor avea. ” Importanta acestui nou dispozitiv mobil este considerabila pentru industria de publishing din intreaga lume prin functionalitatea e-reader care se presupune ca va fi incorporata in acesta. Marile companii media din intreag lume au dezvoltat deja formate digitale ale publicatiilor lor pentru acest nou dispozitiv, indicand o tendinta clara de tranzitie a presei scrise catre acest nou suport mobil. Daca asemenea tablet-uri si e-reader-e vor intra pe piata romaneasca intr-un numar suficient de mare, companiile media ar putea fi pregatite pentru o digitalizare a ziarelor si revistelor lor fiindca experimente similare exista deja. „F5 a lansat mai multe editii e-paper”, spune Stanca. “Piata e inca la inceput, penetrarea device-urilor de acest tip, mai ales in Romania, e inca destul de scazuta. Nu e un business deocamdata, e doar o joaca, un experiment. Probabil ca inca 2 ani, maxim 3, vom asista la experimente, apoi modelele de business vor aparea si se vor aseza pe un fagas clar.”
Peste 10 ani Iulian Comanescu isi imagineaza presa scrisa functionand dupa un model freemium, in care editiile tiparite ale publicatiilor reprezinta produsul premium, asemanator cu felul in care marcheteaza Trent Reznor muzica Nine Inch Nails. “Download la liber, in format mp3 calitate joasa sau medie si editii speciale offline care ajung pana la 300 de dolari boxul. Boxurile de 300 de dolari s-au vandut ca painea calda, insa cine face o astfel de „muzica” in presa scrisa din Romania? Exista vreo publicatie cu cititori fideli?”
Jurnalismul afiliat – un nou tipar pentru presa scrisa
Vorbind despre reducerile de personal care nu au iertat nicio publicatie din lume, Alan Mutter, fost editor al San Francisco Chronicle si consultant new media, spune ca una dintre cele mai mari greseli ale ziarelor a fost concedierea jurnalistilor care mai apoi au devenit competitori directi lansandu-si propriile bloguri. O idee mult mai inteleapta ar fi fost sa ii execute.
In conditiile in care principala problema a presei scrise este cea a relevantei si a vitezei de reactie, vocile individuale, desprinse din redactiile marilor cotidiene, devin adeseori o sursa mai credibila decat cea a organizatiilor media. Locurile lasate libere de ziarele rapuse de criza au fost repede ocupate de blogurile jurnalistilor punand presa scrisa in pozitia ca, pe langa competitia traditionala, sa concureze pentru aceiasi cititori si cu platforme de bloguri precum VoxPublica, Hotnews sau Standard.ro.
Succesul acestui nou tip de jurnalism se va decide pe baza a doua coordonate: calitatea informatiilor pe care le produce si capacitatea celor implicati de a gasi modalitati eficiente de monetizare a audientelor pe care le vor strange. “Talentele jurnalistice pot si au sansa, mai ales in online, sa se transforme in persoane-institutie, in branduri personal-comerciale. Avem deja tendinte in acest sens, exemple precum zoso.ro (smart tabloid) sau tolo.ro (pe zona quality). Vor mai creste si alte branduri de acest tip. Cresc, deja. Banii produsi nu sunt inca spectaculosi. Posibil, in viitor, sa vedem si modele asociative ale unor jurnalisti independenti, sunt si aici incercari (de genul paginademedia.ro sau presa.nu, sau refresh.ro)”, spune Stanca.
Decat o (altfel) de solutie
Ceea ce cotidiane de circulatie nationala si prestigiu nu au, fondatorii si publisherii (e vorba de aceiasi 5 oameni) Decat o Revista au strans deja, dupa un singur numar: cititori deveniti peste noapte fani, care au cerut in mod insistent o nou numar, si o mana de jurnalisti, fotografi si graficieni pregatiti sa lucreze pro bono, in numele unui ideal inalt – continutul de calitate si lupta pentru protejarea unei specii pe cale de disparitie: revista tiparita.
Decat o Revista e insa – paradoxal – mai mult decat o revista si pe asta se bazeaza atat entuziasmul cititorilor care au epuizat intr-o singura saptamana cele 1500 de exemplare ale primului numar dar si premisele lansarii ei in plina criza a mediei tiparite. Mai degraba decat o culegere de informatii perisabila revista cauta sa fie un obiect de colectie, o forma de jurnalism care incearca sa isi surprinda mereu cititorii. Asa se face ca in paginile primului numar au aparut articole despre diacritice, pufuleti, Mihai Dobrovolschi, sani, lene, magicieni si doi porumbei malefici.
Iar cititorii vor acum mai mult. Assa se face ca Decat o Revista se va transforma incepand din aprilie intr-un proiect recurent, care va aparea trimestrial si, da!, tot pe hartie. “Produsul tiparit va fi esential, pentru ca ne dorim sa pastram vie aceasta forma de presa”, spune Lupsa. “In plus, fiecare numar va fi construit atent, ca un obiect de colectie. Trebui s-o tii in mana ca s-o simti pe deplin. Dar vom incerca sa facem lucruri si virtual, de la continut exclusiv la livrarea ei in format complet. Desigur, daca exista vreun antreprenor online dornic sa inventeze o aplicatie de iPhone pentru DoR, ne-ar placea la nebunie sa lucram impreuna.” Modelul de distributie al revistei nu este inca deplin finalizat insa ultimul lucru pe care si-l doresc este un model de distributie larga, la taraba. “Vom incerca sa distribuim DoR prin librarii, cafenele si alte locuri dedicate care sa potrivesc cu spiritul revistei.”
Editarea unui numar DoR presupune cheltuieli intre 4 si 25.000 de euro. Insa cum revista numara mai degraba fani decat cititori multe cheltuileli de productie si distributie au putut fi taiate de pe lista, in numele lansarii sale. “Daca oamenii ar fi fost platiti pentru munca lor, primul numar ar fi ajuns chiar la 25.000 de euro. Nu asta e neaparat cifra, dar e un punct de pornire. Tiparirea, care a fost singura cheltuiala care a contat la primul numar a fost acoperita de cei de la Pleon si a costat spre 4.000 de euro.” Pentru urmatoarele numere Lupsa recunoaste ca au avut loc discutii cu potentiali finantatori insa nu au primit inca nicio propunere concreta. Varianta care ar functiona cel mai bine pentru acest proiect ar fi insa cat mai putina publicitate traditionala si cat mai mult sprijin din partea cititorilor. “Ne dorim ca cititorii sa fie principala sursa de finantare, dar nu vom sti daca acest lucru e posibil decat in momentul in care le vom oferi posibilitati de a ne sustine, ceea ce se va intampla probabil in februarie. Ne dorim si publicitate, dar nu aceeasi care apare in revistele comerciale; ideal am vrea sa fie special facuta pentru DoR, un tip de publicitate spectacol care sa de-a sansa si industriei sa faca ceva creativ si special.
Lupsa e optimist in ceea ce priveste viitorul acestui proiect. „Daca 4.000 de oameni vor cumpara aceasta revista, ea are sanse sa devina sustenabila foarte repede.”

Citeste articolul pe: Money.ro

ANALIZA MONEY.RO>> Apocalipsa pentru presa pe print nu mai are rabdare pana in 2012

Anul trecut, scaderea cu 50% a bugetelor de publicitate pentru presa scrisa a dus la disparitia a 4 cotidiene centrale, 38 locale si inchiderea a 5 reviste distribuite national. Ce ar insemna pentru printul din Romania o noua scadere de 50%? Probabil o reinventare totala si o schimbare a modelului de distributie.
O noua injumatatire a bugetelor de publicitate. Maxim 3 ziare generaliste pe tarabe pana la 1 iunie 2010. Iar de anul viitor poate ca doar unul sau doua titluri qaulity, la care se adauga tabloidele, vor mai vedea cerneala tiparului. Pentru presa scrisa din Romania verdictele apocaliptice nu mai au rabdare pana in 2012.
Daca pentru companiile de media globale 2010 va fi anul in care vor trebui sa isi convinga cititorii sa plateasca pentru presa de calitate, in Romania acesta va da startul unei lupte acerbe pentru supravietuire, pe bugetele subtiri alocate de advertiseri printului.
La inceputul acestui deceniu miza este insa aceeasi pentru presa scrisa din intreaga lume: cucerirea independentei – macar partiale – fata de veniturile din publicitate, singura care le-ar putea asigura supravietuirea in anii incerti care urmeaza. In consecinta, in Romania presa scrisa incepe sa isi mute centrul de greutate pe internet, testeaza un nou model de distributie in care mobilitatea si continutul specializat joaca un rol principal si isi alatura o componenta de servicii cu ajutorul careia sa isi poata monetiza audientele in crestere si sa isi minimizeze dependenta de advertiseri.
20 de milioane de motive pentru reinventare
Mihnea Vasiliu a fost cel care a deschis robinetul previziunilor pesimiste pentru industria presei scrise: pe 8 ianuarie, intr-o declaratie data pentru Wall-Street.ro, fostul director al diviziei quality a grupului Realitatea-Catavencu, previziona o noua injumatatire a bugetelor de publicitate alocate printului in 2010. De la 40 la 20 de miloane de euro. Ceea ce ar duce bugetele printului, pentru prima oara, in apropierea celor alocate publicitatii online care, in cele mai optimiste estimari, va atinge anul acesta o valoare de 20 de milioane de euro.
Vasiliu pune situatia presei scrise nu atat pe seama recesiunii cat pe asteptarile nerealiste in ceea ce priveste potentialul de advertising si numarul de publicatii pe care piata de publicitate romaneasca le poate sustine. „Este evident ca volumul absolut al advertisingului pe print (si nu numai) este atat de mic incat nu permite decat existenta catorva branduri. Romania, in schimb, este suprapopulata cu produse de media deoarece majoritatea investitorilor au sperat intr-o explozie a pietei de advertising, fapt care s-a produs mai degraba in televiziune si mai putin in print. In consecinta, printul este sarac si suprapopulat iar concluzia nu poate fi decat una: piata se va consolida, unele branduri vor disparea.”
“Nu cred ca dracul e chiar atat de negru, exista si estimari de scadere intre 10 si 30%. Mihnea Vasiliu are toate motivele sa fie pesimist, tocmai a ramas fara o intreaga structura de print”, comenteaza analistul media Iulian Comanescu numerele avansate de directorul NewsIn. Insa, indiferent de cifra in dreptul careia se va opri scaderea bugetelor de publicitate in 2010, nici previziunea analistului media in ce priveste numarul titlurilor care vor supravietui nu e mai roz. “Probabil ca la cotidene ne ducem spre o piata cu trei tabloide si unu-doua titluri quality semnificative, asa cum ne asteptam sa se intample de prin 2005 incoace. La glossy de femei, a doua piata importanta, sunt vreo 20 de titluri care gafaie de regula intre 15 si 35 de mii de exemplare vandute, nu vad motive pentru ca lucrurile sa ramana asa. Nisele, de la stiinta la cooking, vor suferi si ele.”
Din punctul de vedere a lui Dragos Stanca, directorul diviziei new media a grupului Realitatea-Catavencu, nu s-a schimbat nimic in ecuatia care il facea anul trecut sa afirme ca pe 1 iunie 2010 nu se asteapta sa gaseasca mai mult 3 ziare generaliste pe tarabe. Cu toate acestea nu se asteapta ca printul sa isi dea ultima suflare in acest an. “Intr-un comentariu recent spuneam ca in maxim 5 ani internetul va depasi printul. Cred ca e posibil si in 3. Nu cred ca asta se va intampla insa anul acesta, cand cred ca piata de print va tinde, totusi, ceva mai sus decat a estimat colegul meu. E o parere personala.”
Deocamdata in cursa au mai ramas patru trusturi media cu operatiuni in presa scrisa si un cotidian national, Romania Libera. Din toti concurentii aliniati la start, Adevarul Holding pare sa isi faca cele mai putine griji pentru supravietuire dupa rezultatele peste asteptari inregistrate in 2009, cand cifra de afaceri a holdingului a atins 75 de milioane de euro, depasind estimarile initiale de 60 milioane de euro. Strategia inserturilor a dat roade pentru Adevarul, in primul an de recesiune grupul dublandu-si astfel cifra de afaceri din 2008. In 2010 grupul media va miza pe aceeasi strategie, sperand sa isi acopere astfel eventualele pierderi din incasarile din publicitate.
La inceputul unui nou an de criza Publimedia, publisherul titlurilor Gandul, Ziarul Financiar, Business Magazin, a hotarat sa mareasca preturile de coperta ale publicatiilor din portofoliul cu 20%. Cosmina Noaghea, directorul de publishing al Publimedia, spune ca masura a fost luata pentru a acoperi o parte din scaderile bugetelor de publicitate care vor mai surveni in acest an. “Probabil ca piata va mai scadea in jur de 10%. Desigur ca in aceasta perioada orice venit care scade si cost care creste ne afecteaza. Am luat masuri de eficientizare deja. Am urmarit atent costurile tot anul trecut si am mai facut reduceri de costuri in luna decembrie.”
Pentru a-si concentra resursele pe piata din Romania MediaPro Management, compania care detine Publimedia International, a vandut Mediafax Cehia catre CME, al carei CEO este Adrian Sarbu, contra pretului simbolic de 1 euro. Anul trecut scaderile bugetelor de publicitate au condus la inchiderea retelei de cotidiene locale ale grupului MediaPRO, care astazi sunt disponibile doar online.
Trustul Ringier, care se asteapta ca piata de publicitate sa inceapa sa isi revina in 2011, a amanat deocamdata trecerea Evenimentului zilei la format mic insa e pregatita si pentru aceasta varianta. Conform declaratiilor managerilor Ringier insa conceptele editoriale ale publicatiilor Evenimentul zilei si Capital urmeaza sa fie regandite.
Adio, dar raman online!
De vina pentru rateurile industriei de publishing e bineinteles, criza. Si mediul online, care a obisnuit consumatorii cu informatia gratuita. Sau nu?!
Din punctul de vedere al lui Iulian Comanescu, presa scrisa din Romania si-a facut-o cu mana ei. Mai precis, cu cea care tine condeiul. “Cel mai mare dusman al presei scrise e presa scrisa, nu online-ul. E drept ca aparitia site-urilor puternice, dar si a televizunilor de stiri, a inrautatit o situatie care oricum nu era buna din cauza crizei. Insa printul a reactionat lamentabil la asaltul mediilor noi, mai rapide. Ziarele serioase au o problema grava de relevanta la public. Ceea ce oricum nu era foarte bine facut a avut de suferit mai tare din cauza inregimentarii politice, a isteriei comentatorilor din paginile de opinii, a fusarelii gazetaresti si a incapatanarii de a repeta in ziar stirile vazute ieri la TV sau pe site-uri.”
Scaderea consumului de ziare este un fenomen care a luat nastere cu multi ani in urma si care are la baza un cumul de factori. La deficitul de credibilitate si relevanta sau incapacitatea ziarelor de gasi o noua pozitionare fata de televiziune si internet se adauga problemele de difuzare sau costurile mari de productie si distributie. In structura de costuri a unui cotidian cea mai mare parte – cel putin 60% – e ocupata de cheltuielile de natura industriala: de la hartie la tiparire si distributie. Costuri care dispar odata cu trecerea pe online. Cu toate acestea mutarea presei scrise pe internet ramane o varianta utopica pana cand bugetele de publicitate nu incep sa capete substanta. “Cele mai pesimiste estimari despre piata de publicitate de pe print in 2010 sunt de 20 de milioane, la fel cu cele mai optimiste cu privire la piata de online”, spune Iulian Comanescu. “Chiar daca pe internet costurile de publishing sunt mai mici si veniturile sunt mult mai mici. E drept ca un business poate fi gandit ca avand doua canale de distributie, electronic si de hartie, dar a considera online-ul vioara intai e prematur.”
“Povestea cu trecutul printului in online nu se sustine inca. E mai degraba un exercitiu de imagine”, recunoaste si Dragos Stanca. Chiar daca numarul vizitatorilor unici al site-urilor ziarelor quality depaseste cu mult tirajul total al respectivelor publicatii, veniturile din publicitatea online nu pot acoperi inca scaderile printului.” Piata de online e un aspirator de audienta. Nu inca si de bani. Cand penetrarea internetului va depasi 50% – in maxim 3 ani, sper – vom vorbi de alte cifre.”
Presa scrisa in cautarea unui model de afaceri
De la editii digitale la vanzarea de servicii. Orice discutie despre viitorul presei ajunge invariabil in acelasi punct: bugetele de publicitate controlate de agentiile media. Singura solutie pentru ca presa scrisa – fie ea tiparita sau sub forma digitala – sa poata conta pe venituri stabile este construirea unui nou model de afaceri care sa se sprijine intr-o proportie cat mai mica pe bugetele din publicitate si cat mai mult pe venituri proprii, provenind din vanzarea de produse sau servicii. Altfel spus, simpla strangere a unei audiente mari e inutila fara o strategie eficienta de monetizare a acesteia.
Anul trecut Rupert Murdoch ajungea la concluzia ca diseminarea gratuita pe internet a informatiilor din paginile publicatiilor sale a fost o greseala de strategie si hotara sa intoarca roata. Anul acesta lista publicatiilor internationale care vor incepe sa taxeze cititorii pentru accesul la editiile lor online e atat de lunga si cuprinde nume atat de influente – de la New York Times la The Sun – incat a determinat revista The Economist sa proclame 2010 anul paywall-ului. Este continutul platit o solutie pentru presa din Romania?
Exemplul ZF si AcademiaCatavencu, primele tentative de paywall-uri romanesti, arata ca inca nu. “Cum ambele tentative imi apartin, desi le-am facut in companii diferite, pot spune ca piata nu e inca pregatita sa plateasca pentru contentul de zi cu zi”, e de parere Dragos Stanca. ”Rapoartele de research, analizele, e-learning… chestiuni de genul asta insa se vand si online, incep sa conteze.”
Monetizarea directa a continutului editorial i se pare lui Iulian Comanescu o imposibilitate deopotriva tehnica si filosofica. “Sa incercam sa ne imaginam o lume in care MSNBC.com si BBC.co.uk ar fi fost gratuite si EVZ.ro cu plata. Nu e caraghios? Nu vad, filozofic, cum niste structuri specializate in diseminarea de continut, precum cele media, ar fi putut sau ar putea sa-si faca o specialitate din ingradirea accesului la acest continut. In plus, stirile nu sunt o marfa fiindca sunt aceleasi pe toate site-urile, cel putin in Romania. Presa romaneasca e racordata la agenda institutiilor din administratie, partidelor, departamentelor si agentiilor de PR ale companiilor, prea putini jurnalisti se mai duc astazi ei spre lucruri. Oricum, informatia e in principiu gratuita, asta reiese chiar din dreptul la informare prevazut de Constitutie. Impachetarea, redactarea, forma pot constitui obiectul unei tranzactii.”
Si atunci pentru ce tip de continut ar fi consumatorul roman dispus sa plateasca? “Probabil ca pentru un continut nisat, on demand, B2B. Sau servicii adiacente unei oferte gratuite principale, precum accesul la arhiva, informatie „enciclopedica” (wiki, directoare), sinteze si altele.” De aceeasi parere este si Dragos Stanca, care crede ca poate fi monetizat continutul foarte specific, valoros, specializat, „lucrat”. Din portofoliul F5 site-ul smark.ro, care vinde analize de piata sau rapoarte de cercetare, este un asemenea exemplu.
Nici Orlando Nicoara, seful Media Pro Interactive, nu crede dca piata din Romania e pregatita pentru accesul platit la informatie dar spune ca analizeaza cu atentie aceasta varianta. In schimb MPI calca pedala de acceleratie in ceea ce priveste gasirea unor noi variante de monetizare a traficului: „servicii, mizam pe venituri (si) din servicii, vezi Muvix.ro sau Descopera Travel sau Okidoki.ro”, spune seful MPI.
Augustin Roman, seful diviziei online a trustului Intact, mizeaza pe continutul video premium si spune ca, in planul de dezvoltare a produselor online ale grupului, componenta de video este foarte importanta. “In 2009, GSP.ro a fost primul site din Romania care si-a monetizat contentul premium: imaginile video din Liga 1. Asa ca vom continua aceasta politica si in 2010 si o vom extinde si pe alte siteuri. S-a lucrat intens, in-house, la un video management system foarte performant, pe care lucreaza cu rezultate foarte bune deja cateva componente ale noului www.antena1.ro, care va fi lansat online pe 1 martie. Pentru Gsptv.ro avem in jurul a 2000 de abonati, procentul este mic, insa e un inceput bun. Publicul a inteles ca trebuie sa achite o suma mica pentru contentul de calitate.“
Una din vestile bune ale anului trecut a fost faptul ca tranzactiile online si microplatile au inceput sa prinda la consumatorii romani. Crearea obisnuintei de a plati online ar putea duce la alinierea la comportamentul de consum al cititorilor din intreaga lume care, conform unui studiu realizat de Boston Consulting Group, sunt astazi dispusi sa plateasca sume mici, lunar, pentru a primi stiri pe telefon sau alte dispozitive mobile. Se pregatesc publisherii pentru exploatarea acestui model de distributie?
“Cifrele fac parte din joc si sunt imbucuratoare, insa situatia este mult mai complexa intr-o piata in care totul a fost oferit gratuit de la inceputurile internetului”, crede Roman. Asta nu-i impiedica insa pe cei de la Intact Interactive se pregateasca pentru livrarea continutului pe noi suporturi. “Politica noastra este de a transmite cititorului informatia acolo unde se afla acesta: in coltul strazii, la chioscul de ziare, in fata calculatorului sau in metrou, pe telefonul mobil. De curand am schimbat aplicatia de mobile si am creat una speciala pentru iPhone. Insa si pe acest segment se inainteaza cu pasi mici in Romania, ceea ce ma face sa cred ca extinderea catre e-readere sau orice altceva nu se va intimpla prea curand.” In opinia lui Dragos Stanca, Romania este pregatita partial pentru modelul de distributie mobila a informatiei. „Acest lucru se intampla deja in portalurile mobile Vodafone si Orange. Modelul va evolua si cred ca are un viitor.”
Dar pentru Orlando Nicoara cu adevarat interesant pentru viitorul publishingului este viitorul iSlate, noul gadget Apple. „Am citit in aceasta dimineata despre planurile lui Steve Jobs pentru tableta pe care o vor lansa saptamana viitoare, va fi interesant de vazut ce succes vor avea. ” Importanta acestui nou dispozitiv mobil este considerabila pentru industria de publishing din intreaga lume prin functionalitatea e-reader care se presupune ca va fi incorporata in acesta. Marile companii media din intreag lume au dezvoltat deja formate digitale ale publicatiilor lor pentru acest nou dispozitiv, indicand o tendinta clara de tranzitie a presei scrise catre acest nou suport mobil. Daca asemenea tablet-uri si e-reader-e vor intra pe piata romaneasca intr-un numar suficient de mare, companiile media ar putea fi pregatite pentru o digitalizare a ziarelor si revistelor lor fiindca experimente similare exista deja. „F5 a lansat mai multe editii e-paper”, spune Stanca. “Piata e inca la inceput, penetrarea device-urilor de acest tip, mai ales in Romania, e inca destul de scazuta. Nu e un business deocamdata, e doar o joaca, un experiment. Probabil ca inca 2 ani, maxim 3, vom asista la experimente, apoi modelele de business vor aparea si se vor aseza pe un fagas clar.”
Peste 10 ani Iulian Comanescu isi imagineaza presa scrisa functionand dupa un model freemium, in care editiile tiparite ale publicatiilor reprezinta produsul premium, asemanator cu felul in care marcheteaza Trent Reznor muzica Nine Inch Nails. “Download la liber, in format mp3 calitate joasa sau medie si editii speciale offline care ajung pana la 300 de dolari boxul. Boxurile de 300 de dolari s-au vandut ca painea calda, insa cine face o astfel de „muzica” in presa scrisa din Romania? Exista vreo publicatie cu cititori fideli?”
Jurnalismul afiliat – un nou tipar pentru presa scrisa
Vorbind despre reducerile de personal care nu au iertat nicio publicatie din lume, Alan Mutter, fost editor al San Francisco Chronicle si consultant new media, spune ca una dintre cele mai mari greseli ale ziarelor a fost concedierea jurnalistilor care mai apoi au devenit competitori directi lansandu-si propriile bloguri. O idee mult mai inteleapta ar fi fost sa ii execute.
In conditiile in care principala problema a presei scrise este cea a relevantei si a vitezei de reactie, vocile individuale, desprinse din redactiile marilor cotidiene, devin adeseori o sursa mai credibila decat cea a organizatiilor media. Locurile lasate libere de ziarele rapuse de criza au fost repede ocupate de blogurile jurnalistilor punand presa scrisa in pozitia ca, pe langa competitia traditionala, sa concureze pentru aceiasi cititori si cu platforme de bloguri precum VoxPublica, Hotnews sau Standard.ro.
Succesul acestui nou tip de jurnalism se va decide pe baza a doua coordonate: calitatea informatiilor pe care le produce si capacitatea celor implicati de a gasi modalitati eficiente de monetizare a audientelor pe care le vor strange. “Talentele jurnalistice pot si au sansa, mai ales in online, sa se transforme in persoane-institutie, in branduri personal-comerciale. Avem deja tendinte in acest sens, exemple precum zoso.ro (smart tabloid) sau tolo.ro (pe zona quality). Vor mai creste si alte branduri de acest tip. Cresc, deja. Banii produsi nu sunt inca spectaculosi. Posibil, in viitor, sa vedem si modele asociative ale unor jurnalisti independenti, sunt si aici incercari (de genul paginademedia.ro sau presa.nu, sau refresh.ro)”, spune Stanca.
Decat o (altfel) de solutie
Ceea ce cotidiane de circulatie nationala si prestigiu nu au, fondatorii si publisherii (e vorba de aceiasi 5 oameni) Decat o Revista au strans deja, dupa un singur numar: cititori deveniti peste noapte fani, care au cerut in mod insistent o nou numar, si o mana de jurnalisti, fotografi si graficieni pregatiti sa lucreze pro bono, in numele unui ideal inalt – continutul de calitate si lupta pentru protejarea unei specii pe cale de disparitie: revista tiparita.
Decat o Revista e insa – paradoxal – mai mult decat o revista si pe asta se bazeaza atat entuziasmul cititorilor care au epuizat intr-o singura saptamana cele 1500 de exemplare ale primului numar dar si premisele lansarii ei in plina criza a mediei tiparite. Mai degraba decat o culegere de informatii perisabila revista cauta sa fie un obiect de colectie, o forma de jurnalism care incearca sa isi surprinda mereu cititorii. Asa se face ca in paginile primului numar au aparut articole despre diacritice, pufuleti, Mihai Dobrovolschi, sani, lene, magicieni si doi porumbei malefici.
Iar cititorii vor acum mai mult. Assa se face ca Decat o Revista se va transforma incepand din aprilie intr-un proiect recurent, care va aparea trimestrial si, da!, tot pe hartie. “Produsul tiparit va fi esential, pentru ca ne dorim sa pastram vie aceasta forma de presa”, spune Lupsa. “In plus, fiecare numar va fi construit atent, ca un obiect de colectie. Trebui s-o tii in mana ca s-o simti pe deplin. Dar vom incerca sa facem lucruri si virtual, de la continut exclusiv la livrarea ei in format complet. Desigur, daca exista vreun antreprenor online dornic sa inventeze o aplicatie de iPhone pentru DoR, ne-ar placea la nebunie sa lucram impreuna.” Modelul de distributie al revistei nu este inca deplin finalizat insa ultimul lucru pe care si-l doresc este un model de distributie larga, la taraba. “Vom incerca sa distribuim DoR prin librarii, cafenele si alte locuri dedicate care sa potrivesc cu spiritul revistei.”
Editarea unui numar DoR presupune cheltuieli intre 4 si 25.000 de euro. Insa cum revista numara mai degraba fani decat cititori multe cheltuileli de productie si distributie au putut fi taiate de pe lista, in numele lansarii sale. “Daca oamenii ar fi fost platiti pentru munca lor, primul numar ar fi ajuns chiar la 25.000 de euro. Nu asta e neaparat cifra, dar e un punct de pornire. Tiparirea, care a fost singura cheltuiala care a contat la primul numar a fost acoperita de cei de la Pleon si a costat spre 4.000 de euro.” Pentru urmatoarele numere Lupsa recunoaste ca au avut loc discutii cu potentiali finantatori insa nu au primit inca nicio propunere concreta. Varianta care ar functiona cel mai bine pentru acest proiect ar fi insa cat mai putina publicitate traditionala si cat mai mult sprijin din partea cititorilor. “Ne dorim ca cititorii sa fie principala sursa de finantare, dar nu vom sti daca acest lucru e posibil decat in momentul in care le vom oferi posibilitati de a ne sustine, ceea ce se va intampla probabil in februarie. Ne dorim si publicitate, dar nu aceeasi care apare in revistele comerciale; ideal am vrea sa fie special facuta pentru DoR, un tip de publicitate spectacol care sa de-a sansa si industriei sa faca ceva creativ si special.
Lupsa e optimist in ceea ce priveste viitorul acestui proiect. „Daca 4.000 de oameni vor cumpara aceasta revista, ea are sanse sa devina sustenabila foarte repede.”

Citeste articolul pe: Money.ro

Postat de pe data de 31 dec., 2009 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 42 ori.

Publica un raspuns