Desi, in perceptia impatimitilor de lectura, literatura are o aura de transcendenta si pare rupta de contextul socio-economic in care a fost creata, genurile si chiar stilurile literare au fost modelate de forte financiare si depind de starea generala a economiei si de evolutiile tehnologice.
Romanul a aparut in secolul XVIII, atunci cand circumstantele financiare si tehnologice au permis aparitia sa ca gen. Noile tehnologii de printare la nivel industrial permiteau scoaterea unor tiraje relativ mari la un pret scazut, iar piata capitalista emergenta in acea periada a facut pentru prima oara operele literare accesibile maselor, devenind nu doar o forma de instruire exersata in academii si scoli, ci si o forma de entertainment a clasei mijlocii. Odata ce lectura romanelor s-a instaurat ca moda, aceasta a putut fi transformata in business.
Schimbarea la fata a autorului
Editurile secolului XX sunt business-uri mult mai complexe decat acum doar cateva zeci de ani in urma, iar industria cartii se aliniaza ca modele de afaceri, marketing si promovare in acelasi rand cu orice alte companii de productie.
Aparatele de marketing si PR au schimbat statutul scriitorului din arhetipul boemului genial retras in lumea sa interioara in adevarat pop star care are nu doar un rol de producator, ci si de entertainer, fiind obligat, pentru a face fata noilor cerinte, sa sustina turnee de promovare, intalniri cu cititorii, conferinte sau evenimente mondene, sa isi creeze strategii de imagine sau sa injecteze constant continut in extensiile online ale cartilor. Agentii literari au schimbat natura muncii scriitorului, practicand un soi de impresariat literar si introducand inca un rol in industrie.
„La fel ca si in artele vizuale si performative, si in domeniul cartii trebuie sa inceapa sa se vorbeasca de „auctorialitate multipla”. Oricum, exista mai multi autori „up to date” decat edituri. La noi nu se poate vorbi inca de creativitate editoriala, asa cum in artele vizuale se vorbeste de creativitate curatoriala, dar editorul trebuie sa actioneze ca un curator, sa imagineze linii intregi de proiecte, sa propuna autorilor proiecte in functie de o buna cunoastere a potentialului lor creator. La noi, autorii inca sunt lasati sa doarma, sa-si rumege creativitatea (cata e) pe calapoadele vechilor genuri: roman, poezie etc. Nu vine sa-i trezeasca nimeni, sa-i puna la lucru si, deci, sa-i scoata din zona mizeriei, a fantasmei de a fi asistati, sa-i integreze social si, deci, pecuniar”, spune teoreticianul Bogdan Ghiu pentru capital.ro. Razvan Penescu, initiatorul proiectului Liternet.ro, vede autorul ca pe o creatie a unui om de marketing, „ceea ce e trist, desi unii dintre cei promovati sunt chiar buni”.
Ce nu merge in business-ul autohton
Titlurile din presa internationala anunta declinul modelului de business actual in industria cartii, iar recesiunea este doar unul dintre agentii acestei schimbari. Era digitala a adus o revolutie tehnologica si economica asemanatoare cu cea de la inceputul perioadei industriale, si asta se reflecta deja in forma si stilul romanelor.
Edituri mari precum Simon & Schuster, Macmillan, HarperCollins, Doubleday sau Houghton Mifflin Harcourt fac restructurari de personal si isi reorganizeaza afacerile, asa cum este si cazul editurii Nemira din Romania, care a anuntat ca intra in reorganizare judiciara la sfarsitul anului trecut.
Unul dintre punctele nevralgice ale industrei de carte autohtona este sistemul retrograd de distributie, pentru ca distribuitorii nu se implica in promovarea cartilor atata vreme cat pot da la retur ce nu s-a vandut. „Pe de o parte este dificl modul de lucru, in sensul in care platile se fac pe masura vanzarilor, existand astfel dreptul de a returna eventualele exemplare nevandute. In Germania, spre exemplu, colaborarea cu un distribuitor implica o mare responsabilitate din partea acestuia. Neavand dreptul de retur, fiecare librarie isi dezvolta propria strategie de marketing, astfel incat sa isi vanda cartile achizitionate de la edituri. O alta sensibilitate este ca aproape toate librariile seamana perfect intre ele. Nu sunt diferentiate, indiferent de brand, majoritatea arata la fel. Acest fapt se traduce prin lipsa de atractivitate fata de cititor”, explica Bogdan Ungureanu, directorul editurii Publica.
Razvan Penescu vorbeste, la randul sau, despre sufocarea cititorului prin aglomerarea pietei cu carti prost traduse si deloc nisate. „Asta face ca o carte cu potential de 10.000 de exemplare sa se vanda in maximum 1.000. Faptul ca ziarele vand 200-300.000 de exemplare din fiecare volum si chiar faptul ca LiterNet are o medie de descarcari de peste 4.500 de exemplare pe carte electronica, arata ca piata pe care se joaca editurile e subdezvoltata”, a comentat Penescu.
Neintegrarea editurilor pe piata actuala de carte este, in opinia lui Bogdan Ghiu, consecinta lipsei de curaj si de anvergura: „Sistemul editorial romanesc nu a devenit o industrie si de aceea este extrem de fragil. Tocmai de aceea nu-si permite nici mari gesturi, nici luxul dezvoltarii unor adevarate nise.
Cartea nu e moarta, cartea se transforma
In ceea ce priveste viitorul cartii, publicatiile traditionale, de renume, se grabesc sa anunte sfarsitul afacerilor cu carti, din cauza pirateriei, a recesiunii, a invaziei noilor suporturi de lectura sau a concurentei pe care produsele de entertainment o fac cartilor, in timp ce blogurile culturale si publicatiile underground sarbatoresc inceputul unei noi ere in literatura. Asa cum muzica devine din ce in ce mai versatila, putand fi accesata intr-o diversitate de forme, formate si preturi, romanul se va reinventa in ceva mai ieftin, mai accesibil si mai prietenos pentru noile generatii de cititori.
Una dintre cele mai folosite metode de marketing consta in colaborari cu industriile de entertainment precum jocurile video sau filmele. „Colaborarile hibrid isi arata deja potentialul pe o piata deezvoltata, iar modelul Harry Potter este verificat. Dupa cartea ambalata bine cu marketing cat cuprinde, urmeaza filmul, un blockbuster cu o coloana sonora de zile mari, special compusa. Evident, urmeaza toate produsele de tip suvenire, jocuri etc. Cartile hibrid isi vor cauta tot felul de extensii specifice care sa compenseze pierderile cauzate de piraterie sau de recesiune. Cartea va putea fi continuata de cititori pe pagini web, unde acestia nu se vor multumi doar cu lectura pasiva, ci vor intra in pielea personajelor, ca in MMORPG-uri. Editorii se vor folosi de realitatea augmentata, pentru a scoate cartea din dimensiunea clasica”, explica Andra Matzal, reprezentanta editurii Art, pentru capital.ro.
Teoreticianul Bogdan Ghiu este insa de parere ca Romania este departe de aceste scenarii care de pe plaiurile mioritice par de doemniul SF. „La noi? Nu cred ca vor arata in vreun fel colaborarile hibrid de carte. Cel putin in zona filmului, chiar e vorba de industrie. Poate micro-colaborari cu zona web divertismentului. Dar noi continuam sa fim o cultura traditionalista, conservatoare, pentru care Cartea este ceva mare si sfant, ca Stefan. Chiar si cu schimbarile de generatie, genul acesta de colaborari va tine de un model de import”, a subliniat Ghiu intr-un interviu pentru capital.ro.
Noile modele de business
Noile modele de afaceri din domeniul cartilor vor fi obligate sa se orienteze din ce in ce mai mult catre zona online si sa se diversifice intr-un mod divers, atat sub forma de continut, cat si ca abordare, format, distributie si chiar interactiune cu clientii. „Se vor folosi din ce in ce mai mult de mediul digital si, asemenea cinematografelor IMAX, vor trebui sa-i ofere consumatorului ceva in plus. Cred ca pe piata romaneasca va creste (ar trebui, cel putin) oferta de literatura locala. Scriitorii romani devin din ce in ce mai interesanti atat pentru edituri, cat si pentru cititori”, spune Andra Matzal.
Odata ce readerele electronice de carte vor deveni la fel de comune in casele oamenilor ca si computerele personale, multe dintre acestea putand indeplini inclusiv aceasta functie, cartea se va vinde din ce in ce mai mult online, iar formatele hard-cover se vor vinde pe sistem print-on-demand: editare la cerere a unor titluri epuizate, dar din care ar fi contra-economic sa se mai imprime un tiraj.
La nivel de continut, jucatorii invingatori vor fi aceea care mizeaza pe continut nisat si strategii personalizate de marketing. „In gluma, dar in serios, editurile viitorului vor semana cu modelul Publica. Mai toate vor trebui sa isi restranga adresabilitatea la un public mai nisat. Numai restrangand si calibrand publicul tinta te poti dezvolta. Referitor la modelul de business al editurilor, o editura mica are sanse reale de supravietuire. In momentul in care publici zeci de titluri lunar, destinul acestor carti este unul tragic. Pe de o parte piata nu are o asemenea putere de asimilare, pe de alta nici tu ca editor nu ai timp suficient la dispozitie pentru promovarea si ingrijirea acestora. In plus, limitandu-te la un public dintr-o anumita zona de interes, vei deveni mai dezirabil si mai increzator pentru acesta”, comenteaza reprezentantul editurii Publica, Bogdan Ungureanu.

Citeste articolul pe: Capital

Industria cartii, in plina criza: cine si cum va supravietui revolutiei tehnologice?

Desi, in perceptia impatimitilor de lectura, literatura are o aura de transcendenta si pare rupta de contextul socio-economic in care a fost creata, genurile si chiar stilurile literare au fost modelate de forte financiare si depind de starea generala a economiei si de evolutiile tehnologice.
Romanul a aparut in secolul XVIII, atunci cand circumstantele financiare si tehnologice au permis aparitia sa ca gen. Noile tehnologii de printare la nivel industrial permiteau scoaterea unor tiraje relativ mari la un pret scazut, iar piata capitalista emergenta in acea periada a facut pentru prima oara operele literare accesibile maselor, devenind nu doar o forma de instruire exersata in academii si scoli, ci si o forma de entertainment a clasei mijlocii. Odata ce lectura romanelor s-a instaurat ca moda, aceasta a putut fi transformata in business.
Schimbarea la fata a autorului
Editurile secolului XX sunt business-uri mult mai complexe decat acum doar cateva zeci de ani in urma, iar industria cartii se aliniaza ca modele de afaceri, marketing si promovare in acelasi rand cu orice alte companii de productie.
Aparatele de marketing si PR au schimbat statutul scriitorului din arhetipul boemului genial retras in lumea sa interioara in adevarat pop star care are nu doar un rol de producator, ci si de entertainer, fiind obligat, pentru a face fata noilor cerinte, sa sustina turnee de promovare, intalniri cu cititorii, conferinte sau evenimente mondene, sa isi creeze strategii de imagine sau sa injecteze constant continut in extensiile online ale cartilor. Agentii literari au schimbat natura muncii scriitorului, practicand un soi de impresariat literar si introducand inca un rol in industrie.
„La fel ca si in artele vizuale si performative, si in domeniul cartii trebuie sa inceapa sa se vorbeasca de „auctorialitate multipla”. Oricum, exista mai multi autori „up to date” decat edituri. La noi nu se poate vorbi inca de creativitate editoriala, asa cum in artele vizuale se vorbeste de creativitate curatoriala, dar editorul trebuie sa actioneze ca un curator, sa imagineze linii intregi de proiecte, sa propuna autorilor proiecte in functie de o buna cunoastere a potentialului lor creator. La noi, autorii inca sunt lasati sa doarma, sa-si rumege creativitatea (cata e) pe calapoadele vechilor genuri: roman, poezie etc. Nu vine sa-i trezeasca nimeni, sa-i puna la lucru si, deci, sa-i scoata din zona mizeriei, a fantasmei de a fi asistati, sa-i integreze social si, deci, pecuniar”, spune teoreticianul Bogdan Ghiu pentru capital.ro. Razvan Penescu, initiatorul proiectului Liternet.ro, vede autorul ca pe o creatie a unui om de marketing, „ceea ce e trist, desi unii dintre cei promovati sunt chiar buni”.
Ce nu merge in business-ul autohton
Titlurile din presa internationala anunta declinul modelului de business actual in industria cartii, iar recesiunea este doar unul dintre agentii acestei schimbari. Era digitala a adus o revolutie tehnologica si economica asemanatoare cu cea de la inceputul perioadei industriale, si asta se reflecta deja in forma si stilul romanelor.
Edituri mari precum Simon & Schuster, Macmillan, HarperCollins, Doubleday sau Houghton Mifflin Harcourt fac restructurari de personal si isi reorganizeaza afacerile, asa cum este si cazul editurii Nemira din Romania, care a anuntat ca intra in reorganizare judiciara la sfarsitul anului trecut.
Unul dintre punctele nevralgice ale industrei de carte autohtona este sistemul retrograd de distributie, pentru ca distribuitorii nu se implica in promovarea cartilor atata vreme cat pot da la retur ce nu s-a vandut. „Pe de o parte este dificl modul de lucru, in sensul in care platile se fac pe masura vanzarilor, existand astfel dreptul de a returna eventualele exemplare nevandute. In Germania, spre exemplu, colaborarea cu un distribuitor implica o mare responsabilitate din partea acestuia. Neavand dreptul de retur, fiecare librarie isi dezvolta propria strategie de marketing, astfel incat sa isi vanda cartile achizitionate de la edituri. O alta sensibilitate este ca aproape toate librariile seamana perfect intre ele. Nu sunt diferentiate, indiferent de brand, majoritatea arata la fel. Acest fapt se traduce prin lipsa de atractivitate fata de cititor”, explica Bogdan Ungureanu, directorul editurii Publica.
Razvan Penescu vorbeste, la randul sau, despre sufocarea cititorului prin aglomerarea pietei cu carti prost traduse si deloc nisate. „Asta face ca o carte cu potential de 10.000 de exemplare sa se vanda in maximum 1.000. Faptul ca ziarele vand 200-300.000 de exemplare din fiecare volum si chiar faptul ca LiterNet are o medie de descarcari de peste 4.500 de exemplare pe carte electronica, arata ca piata pe care se joaca editurile e subdezvoltata”, a comentat Penescu.
Neintegrarea editurilor pe piata actuala de carte este, in opinia lui Bogdan Ghiu, consecinta lipsei de curaj si de anvergura: „Sistemul editorial romanesc nu a devenit o industrie si de aceea este extrem de fragil. Tocmai de aceea nu-si permite nici mari gesturi, nici luxul dezvoltarii unor adevarate nise.
Cartea nu e moarta, cartea se transforma
In ceea ce priveste viitorul cartii, publicatiile traditionale, de renume, se grabesc sa anunte sfarsitul afacerilor cu carti, din cauza pirateriei, a recesiunii, a invaziei noilor suporturi de lectura sau a concurentei pe care produsele de entertainment o fac cartilor, in timp ce blogurile culturale si publicatiile underground sarbatoresc inceputul unei noi ere in literatura. Asa cum muzica devine din ce in ce mai versatila, putand fi accesata intr-o diversitate de forme, formate si preturi, romanul se va reinventa in ceva mai ieftin, mai accesibil si mai prietenos pentru noile generatii de cititori.
Una dintre cele mai folosite metode de marketing consta in colaborari cu industriile de entertainment precum jocurile video sau filmele. „Colaborarile hibrid isi arata deja potentialul pe o piata deezvoltata, iar modelul Harry Potter este verificat. Dupa cartea ambalata bine cu marketing cat cuprinde, urmeaza filmul, un blockbuster cu o coloana sonora de zile mari, special compusa. Evident, urmeaza toate produsele de tip suvenire, jocuri etc. Cartile hibrid isi vor cauta tot felul de extensii specifice care sa compenseze pierderile cauzate de piraterie sau de recesiune. Cartea va putea fi continuata de cititori pe pagini web, unde acestia nu se vor multumi doar cu lectura pasiva, ci vor intra in pielea personajelor, ca in MMORPG-uri. Editorii se vor folosi de realitatea augmentata, pentru a scoate cartea din dimensiunea clasica”, explica Andra Matzal, reprezentanta editurii Art, pentru capital.ro.
Teoreticianul Bogdan Ghiu este insa de parere ca Romania este departe de aceste scenarii care de pe plaiurile mioritice par de doemniul SF. „La noi? Nu cred ca vor arata in vreun fel colaborarile hibrid de carte. Cel putin in zona filmului, chiar e vorba de industrie. Poate micro-colaborari cu zona web divertismentului. Dar noi continuam sa fim o cultura traditionalista, conservatoare, pentru care Cartea este ceva mare si sfant, ca Stefan. Chiar si cu schimbarile de generatie, genul acesta de colaborari va tine de un model de import”, a subliniat Ghiu intr-un interviu pentru capital.ro.
Noile modele de business
Noile modele de afaceri din domeniul cartilor vor fi obligate sa se orienteze din ce in ce mai mult catre zona online si sa se diversifice intr-un mod divers, atat sub forma de continut, cat si ca abordare, format, distributie si chiar interactiune cu clientii. „Se vor folosi din ce in ce mai mult de mediul digital si, asemenea cinematografelor IMAX, vor trebui sa-i ofere consumatorului ceva in plus. Cred ca pe piata romaneasca va creste (ar trebui, cel putin) oferta de literatura locala. Scriitorii romani devin din ce in ce mai interesanti atat pentru edituri, cat si pentru cititori”, spune Andra Matzal.
Odata ce readerele electronice de carte vor deveni la fel de comune in casele oamenilor ca si computerele personale, multe dintre acestea putand indeplini inclusiv aceasta functie, cartea se va vinde din ce in ce mai mult online, iar formatele hard-cover se vor vinde pe sistem print-on-demand: editare la cerere a unor titluri epuizate, dar din care ar fi contra-economic sa se mai imprime un tiraj.
La nivel de continut, jucatorii invingatori vor fi aceea care mizeaza pe continut nisat si strategii personalizate de marketing. „In gluma, dar in serios, editurile viitorului vor semana cu modelul Publica. Mai toate vor trebui sa isi restranga adresabilitatea la un public mai nisat. Numai restrangand si calibrand publicul tinta te poti dezvolta. Referitor la modelul de business al editurilor, o editura mica are sanse reale de supravietuire. In momentul in care publici zeci de titluri lunar, destinul acestor carti este unul tragic. Pe de o parte piata nu are o asemenea putere de asimilare, pe de alta nici tu ca editor nu ai timp suficient la dispozitie pentru promovarea si ingrijirea acestora. In plus, limitandu-te la un public dintr-o anumita zona de interes, vei deveni mai dezirabil si mai increzator pentru acesta”, comenteaza reprezentantul editurii Publica, Bogdan Ungureanu.

Citeste articolul pe: Capital

Postat de pe data de 31 ian., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 71 ori.

Publica un raspuns