Muvix
MediaDirect
Filmbox
Cinemagia
Prooptiki
Video on Demand
, ., – 3 servicii de inchiriere digitala de film au fost lansate pe piata din Romania in doar 3 luni. Iar acum si isi anunta intrarea pe aceasta noua dar deja concurentiala piata. Odata eliminata varianta unei conjunctii astrale favorabile avalansa de lansari de servicii nu poate insemna decat un singur lucru. In piata online se da start-ul unei noi goane dupa aur, fie el al consumatorilor de continut video sau al industriei de publicitate.
Dupa Filmbox, MediaDirect si Muvix noi jucatori se grabesc sa intre in ringul distributiei digitale de film. Cinemagia si Prooptiki – care a cumparat platforma MyMovie in octombrie anul trecut – au confirmat pentru Money.ro ca vor inaugura in urmatoarea perioada noi platforme de streaming online de filme on demand. Ceea ce urca numarul jucatorilor care au imbratisat in doar cateva luni distributia digitala de continut video la cinci.
Este pentru industria video din Romania anul 2010 un moment “acum ori niciodata”?
Este pentru industria video din Romania anul 2010 un moment “acum ori niciodata” pentru colonizarea mediului online? Judecand dupa cantitatatea de continut video premium online in crestere – fie ca vorbim de inchirierea de filme sau de streamingul celor mai populare emisiuni de televiziune – probabil ca da.
Mai mult, in ciuda aparentelor si a pirateriei continutului video, in Romania deja exista o piata suficient de generoasa pentru serviciile digitale pay-per-view. Corneliu Ticu, partener MediaDirect, vorbeste despre o piata potentiala in valoare de cel putin 7 milioane de euro pe care distributia digitala ar putea-o mosteni de la cea de produse video pe suport fizic. Tranzitie care se va face in mod natural deoarece migrarea audientelor catre internet este una dintre putine certitudini ale vremurilor pe care le traim.
Daca YouTube a demonstrat ceva in cei 5 ani de existenta este ca oamenilor le place sa aiba la indemana continutul video. Distributia digitala ii aduce consumatorului libertate totala de alegere: in loc sa isi faca programul dupa cel al cinematografelor, televiziunilor sau al centrelor de inchirieri video, cu ajutorul internetului acesta poate alege singur unde si cand consuma filmele, serialele sau emisiunile care il intereseaza.
O piata aglomerata? Nu chiar, zic jucatorii.
Cu cativa ani in urma industria print trebuia sa ia o decizie foarte importanta – cum va integra internetul in modelul sau de business. Anul 2010 ar putea aduce o provocare similara pentru industria video din Romania. “N-as spune „acum ori niciodata”, as spune doar ca distributia de filme se va muta, mai devreme sau mai tarziu pe internet si ca ramane de vazut daca cei 3 care au pariat pe asta mai devreme vor castiga”, spune Orlando Nicoara, seful Apropo Media, divizia de new media a trustului MediaPro, de care tine Muvix. Cat despre declansarea ideii de distributie digitala a continutului video aceasta e plasata de Corneliu Ticu in 2008, odata cu aparitia calitatii superioare a materialelor video in online. Ca atare, aparitia doritorilor de exploatare a acestui serviciu anul acesta era de asteptat.
In ultimele luni pe aceasta piata si-au dat intalnire jucatori veniti din doua directii. Pe de o parte avem companiile din telecomunicatii, care dispun de infrastructura necesara pentru modelul digital de distributie a continutului – precum DirectOne, compania care a achizitionat MediaDirect, sau Interglob, parintele Filmbox. Ceilalti jucatori au venit din sfera media, avand in spate producatori sau furnizori de continut, care au acces la filmele si emisiunile distribuite online – precum Muvix al MediaPro, Prooptiki sau Cinemagia.
Toata lumea s-a hotarat sa isi adjudece o felie din aceasta noua placinta!
Insa nu poate fi intamplator ca deodata toata lumea s-a hotarat sa isi adjudece o felie din aceasta noua placinta: aglomerarea jucatorilor indica un potential real al pietei de video online.“ In 2007 conform CNC pe piata din Romania au fost in circulatie 7 milioane de DVD-uri legale. Asta demonstreaza ca exista o piata”, explica Ticu.
”Sa presupunem ca pretul de inchiriere al fiecarui DVD ar fi fost de doar 1 euro – tot am fi putut discuta de o piata in valoare de 7 milioane de euro. Ceea ce inseamna o piata reala. Insa pentru un business real ar trebui sa vedem o coagulare a pietei – de la companiile din telecom la producatorii de continut.” Orlando Nicoara mizezaza pe cele cateva sute de mii de abonati HBO, din care spune ca o parte reprezinta si targetul Muvix. Nicoara a declarat ca pana la sfarsitul primului semestru din acest an muvix.ro va avea aproximativ 6.000 de utilizatori inregistrati, adica platitori de continut.
Conform lui Sorin Gheorghe, commercial director Prooptiki, piata de distribuitie video digitala are in Romania un potential urias.„Asta cu doua conditii. Marii jucatori de pe piata de cablu sa realizeze potentialul vanzarii legale, pentru ca in momentul de fata aproape tot content-ul este descarcat ilegal, este piratat. Odata ce va fi oprita piratarea continutul legal va ajunge la un pret extrem de accesibil si astfel piata. A doua conditie ar fi legata de legislatie, care trebuie pusa foarte bine la punct.”
Lumea este inca sceptica, nu stie unde sa ne incadreze.
Insa, pana la dezvoltarea unei asemenea piete, problema cu care pionierii se confrunta si pe carevor trebui sa o rezolve este cea a credibilitatii acestui tip de servicii. „Lumea este inca sceptica, nu stie unde sa ne incadreze. Din mesajele pe care le primim imi dau seama ca multi au senzatia ca dau peste un site pirat cu tupeul de-a cere bani”, spune Ticu vorbind despre raspunsul pietei la serviciul lansat in decembrie spunand ca numarul clientilor este deocamdata foarte de mic in comparatie cu traficul pe site.
Pe fondul acestei probleme de imagine toti jucatorii cad de acord ca – deocamdata – lansarea aproape simultana a mai multor servicii de gen aduce beneficii pietei, ajutand sa o credibilizeze in ochii consumatorului. Cat despre o aglomerare, poate ca vom putea vorbi de asa ceva peste un an sau doi cand, conform lui George Rusu, proprietarul Interglob si fondatorul Filmbox, am putea vedea si 15 sau 20 de furnizori VoD in Romania.
“Nu e o piata aglomerata. Este o piata concurentiala pe care, dupa parerea mea lucrurile se vor clarifica odata ce fiecare isi va pune la punct platforma”, spune Sorin Gheorghe. „Cel care va avea cele mai multe servere si clientii vor migra catre respectiva platforma, acela va castiga. Fiecare jucator, cat va investi atat va si castiga.”
Netflix de Romania pana la sfarsitul anului
Care va fi factorul care va face diferenta dintre invingatori si invinsi in ochii consumatorilor?
“Multi chemati, putini alesi” spune o vorba ce aminteste de afirmatiile directorului comercial al Prooptiki. Altfel spus, peste un an sau doi, cate dintre serviciile de video on demand lansate pana acum vor mai ramane pe piata? Care va fi factorul care va face diferenta dintre invingatori si invinsi in ochii consumatorilor?
“Cel mai important este sa functioneze. Oricand, pentru oricine. Pe masura ce va creste interesul noi suntem convinsi ca cei care nu s-au concentrat pe problemele de distributie vor intampina probleme foarte mari”, spune Ticu.”Factorul principal ca un asemenea serviciu sa existe este in primul rand increderea ca el functioneaza. Apoi si calitatea imaginii va conta. In momentul in care vom avea surse de continut HD (producatorii majori inca isi protejeaza piata de Blu-Ray) vom garanta livrarea la o calitate demna de ecrane mari FullHD pentru care avem deja tehnologia.”
In ciuda impresiei pe care o lasa, MediaDirect nu este insa un jucator cu norma intreaga pe aceasta piata ci un provider de solutii pentru cei care vor sa intre pe piata de online VoD. “Serviciul de filme de pe site-ul mediadirect.ro este de fapt un showcase al platformei noastre, al capacitatilor infrastructurii de care dispunem. Nu avem de gand sa investim foarte mult in filmele de pe platforma sau marketing, scopul site-ului este in mare parte unul ilustrativ pentru partenerii nostri de afaceri. O ducem mai departe numai daca e nevoie. Noi n-o sa iesim din piata asta cel putin un an, cred ca e important sa vada lumea ca am stat si a functionat. ”
MediaDirect a batut palma cu Cinemagia si Prooptiki care vor sa intre si ei pe aceasta piata si urmeaza sa lanseze in scurt timp serviciul de inchirieri digitale pe site-urile lor. “Toata infrastructura este a noastra, cu investitia de rigoare din spate. Cu toti partenerii nostri lucram pe baza de revenue share – nu e necesara o investitie initiala din partea lor, noi incasam doar un procent din veniturile lor”, spune Ticu. Platforma a costat 500.000 de euro si pana la sfarsitul acestui an cel mai probabil va mai inghiti alte 600.000 de euro iar reteaua de content delivery care sta in spatele acesteia si care va asigura transferul de mare viteza a continutului a costat pana acum peste 40 de milioane de euro.
Punctul critic al acestui business aflat la inceput este obtinerea continutului. Deocamdata furnizorul tuturor celor trei servicii de pe piata este Media Pro Distribution – singurul cu licenta activa de VoD din Romania. Pentru orice titluri care nu sunt distribuite de MediaPro Distribution companiile trebuie sa trateze direct cu casele de productie americane. Iar conditiile acestora sunt deocamdata destul de restrictive. ” Un major discuta cu tine doar la 200.000 euro/an cu un contract minim de 3 ani la care esti dispus sa ai profit zero in primul an si sa incepi sa faci profit si sa iti recuperezi investitia in ani 2 – 3 ani. Pe piata de achizitie de continut televiziunile sunt competitorii, ele vor hotari ce se intampla cu piata de VoD din Romania, fiindca ele fac legea in piata ca urmare a sumelor care se vehiculeaza pe taramul asta.” Cel mai probabil vor obtine anul viitor licente de VoD, devenind furnizori de continut pentru asemenea servicii, HBO, Universal Tv si Sony AXN.
Ce inseamna insa o biblioteca de filme suficient de bogata?
Cand vom ajunge sa avem un Netflix in Romania? Probabil prin decembrie anul acesta crede Ticu, atunci cand bibliotecile de filme vor fi suficient de bogate pentru a atrage o masa critica de consumatori, care vor migra astfel dinspre inchirierile traditionale de filme catre VoD. Gama de titluri disponibile este de altfel singurul lucru care impiedica pana atu “Majoritatea filmelor sunt la 1,19 euro. Asta inseamna 5 lei – pretul mediu de inchiriere a unui DVD dupa aglomerarea pietei. Avem deci acelasi pret, aceeasi calitate, numai ca mult mai la indemana, la un click distanta.” Ce inseamna insa o biblioteca de filme suficient de bogata? “Cel putin 1000 de titluri –Netflix are 50.000 la 10 milioane de utilizatori – cu refresh rate-ul corect caci aici este de fapt cheia acestui business. Sa stii cate si ce filme noi sa aduci pe platforma.” George Rusu, fondatorul Filmbox spune ca si el si-a propus un plafon de 1000 de filme pentru acest an, cu o cota de filme refresh de 5% pe luna. Deocamdata pe Filmbox se gasesc 100 filme alte 50 de filme fiind deocamdata in diferite stadii de procesare pentru a fi puse pe site. Pe MyMovies cei de la Prooptiki si-au propus sa gazduiasca pana la sfarsitul anului cel putin 240 de filme in regim de streaming VoD.
Modele de business pentru industria video in online
Nu toate serviciile de VoD sunt insa la fel. In functie de modelul de monetizare al continutului video acestea pot fi VoD tranzactional, VoD pe baza de abonament sau VoD pe baza de reclame. In modelul tranzactional consumatorii cumpara un download permanent (Download To Own), inchiriaza un download disponibil temporar (Download To Rent) sau cumpara acces la un produs streaming online (rent VoD). In modelul pe baza de abonament – modelul Netflix – utilizatorii se aboneaza la un serviciu all inclusive care le ofera acces la un numar nelimitat de download-uri temporare sau streaming in schimbul unei taxe fixe. A treia varianta este continutul gratuit, pe baza de publicitate (Ad-Vod) in care consumatorii urmaresc continut gratuit in care sunt inserate mesaje publicitare. Un asemenea exemplu este cel al BBC iPlayer sau al Hulu.
Unul dintre avantajele acestui model de distributie si a vanzarilor electronice este ca favorizeaza cumpararea din impuls care a facut Apple iTunes atat de plin de succes. Disponibilitatea imediata a continutului dorit corelata cu o solutie de plata eficienta si rapida fac astfel ca vanzarile sa creasca foarte mult. Modalitatea de plata preferata de consumatorul roman ramane deocamdata SMS-ul dar clientii devin din ce in ce mai familiarizati si cu sistemul PayPal. “Cardul a mers cel mai prost. SMS-ul inca este cel mai folosit dar nu intr-o proportie uimitoare insa Paypal a mers uimitor de bine”, spune Ticu.
Nu doar distributia de filme are de castigat de pe urma noului model de distributie a continutului video – internetul le da televiziunilor sansa de-si monetiza arhivele de continut si de a atrage astfel noi audiente si mai multe venituri din publicitate. Broadcasterii tv pot adopta astfel rolul de producatori de continut premium, asemenea studiourilor de filme, realizand continut de caliate pe care sa il distribuie apoi via mai multe canale – online, DVD, televiziune. In Europa broadcasteri precum Channel 4 – in Marea Britanie- si ProSieben – in Germania – au inceput sa isi ofere continutul pentru distributie online. In Romania posturile tv au inceput sa creeze mini-site-uri care gazduiesc arhiva cele mai populare emisiuni ale lor, distribuite gratuit. Publicitatea inca nu si-a facut loc pe marea majoritate a acestor minisite-uri, modelul de distributie fiind inca la inceput, insa este de asteptat sa apara odata ce audientele migreaza online.
4oD – platforma de VoD a Channel 4, a fost lansata in noiembrie 2006 si contine toate programele Channel 4. Pe 4oD Channel 4 pune la duispozitia utilizatorilor o arhiva de peste 4000 de ore de continit video si, in fiecare saptamana, 60-70 de ore emisiuni in reluare, cu o valabilitate de 30 de zile. La acestea se adauga alte cateva sute de ore de filme si emisiuni americane in premiera. Tot continutul poate fi descarcat in timp ce continutul in reluare (catch-up) poate fi urmarit in regim de streaming online. Continutul este disponibil gratuit, pay-per-view, download-to-own, pe baza de abonament, downloadabil sau streaming.
HBO pare a fi si el gata sa isi lanseze un serviciu de video on demand pe internet. New York Times anunta pe 16 februarie ca au un website sub marca HBO GO, al carui slogan este “E HBO pe computerul tau,” a fost lansat pe internet cu cateva saptamani, promitand acces liber la o ampla biblioteca de filme si seriale tv pentru abonatii HBO prin intermediul retelelor de cablu. Website-ul functioneaza in prezent doar in America, pentru abonatii Comcast si Verizon FiOS. Platforma a fost construita in urma testelor “HBO on Broadband”, un efort al companiei proprietare, Time Warner, de a exporta experienta on-demand pe computer.
Vor intra marii jucatori pe piata romaneasca?
Netflix, Amazon VoD, serviciul de inchirieri video al YouTube sau cel al Apple iTunes. Din punctul de vedere al lui Ticu, nu ii vom vedea pe acesti jucatori prea repede pe piata romaneasca. “Nu cred ca Amazon, Netflix sau Apple vor fi interesati prea curand sa intre in Romania – costurile de start-up nu se justifica. Orice afacere noua s-a nascut in Romania din dorinta cuiva de-a oferi confort si servicii la fel de civilizate ca oriunde in lume.” Ticu vorbeste si despre factorul Akamai – reteaua de content delivery fara de care jucatori ca Apple sau Youtube nu vor intra pe piata din Romania. Practic niciun jucator mare nu isi poate permite sa propuna publicului asemenea servicii fara sa aiba in spate infrastructura tehnica care
“Daca Steve Jobs si-a sustinut telefonul prin soft-ul care il face atat de valoros, sa nu facem confuzia de a crede ca Apple va face eforturi de licentiere si gestionare de continut la nivel mondial. Una este sa ai sute de mii de mici furnizori care nici nu exista fara platforma de vanzare App Store si alta este sa te lupti cu marile studiouri si sa negociezi drepturi pentru o piata care la ora asta nu promite nici 1 la 10 000 din piata germana nemaivorbind de cea din SUA. Apple a muncit sa aduca in Romania aplicatii generate local pentru iPhone. Nu cred ca a muncit pentru ca sa vedem noi in Romania filmele marilor studiouri pe ele. In orice caz, daca va veni careva, o va face doar cumparand un start-up si nu construind din zero. Este clar ca aici nu poate fi vorba de cateva zeci de servere ci va fi vorba de echipamente care trebuie sa sustina procente bune din numarul de conectati la internet.”
Continut profesionist si pe Trilulilu
La inceputul anului Trilulilu a implinit trei ani si, in linie cu piata, a anuntat planuri de a transforma platforma autohtona de UGC intr-o platforma pentru creatorii de continut video profesionist. “Da, va exista continut care va fi in exclusivitate pe Trilulilu”, recunoaste Sergiu Biris. ”Pentru creatorii de continut, Trilulilu este in primul rand o platforma de distributie. Noi avem audienta pe care ei o cauta iar ei au continutul cautat de audienta noastra. Totodata vor exista diverse metode de monetizare a acestui continut, incepand de la publicitate si pana la download legal (contra cost) a acestuia. E o situatie win-win din toate punctele de vedere, si tot mai multi realizatori de productii online incep sa vada asta.”
Nu este exclus sa avem in viitorul apropiat seriale sau emisiuni TV transmise pe Trilulilu.
“Nu este exclus sa avem in viitorul apropiat seriale sau emisiuni TV transmise pe Trilulilu, pentru ca se simte din ce in ce mai mult o trecere a audientei TV inspre online. Tinerii isi petrec din ce in ce mai mult timp pe Internet, astfel ca in cativa ani vor exista segmente de audienta cu comportament de consum diferit fata de cel cu care companiile media erau obisnuite.”
Diferenta de paradigma intre utilizatorii Trilulilu si cei ai platformelor de VoD este insa destul de abrupta – cam la fel de abrupta ca trecerea de la gratuit la cu plata. Biris crede ca piata ar fi pregatita pentru un model pay-per-view insa nu stie daca asta le va face si sustenabile. “Cred ca succesul unui astfel de serviciu consta foarte mult in investitiile facute atat in cumpararea drepturilor de autor cat si in platforma tehnica si marketing. Vorbim de cel putin cateva sute de mii de euro investiti anual doar pentru ca un astfel de serviciu sa prinda tractiune si sa supravietuiasca. Cred ca intr-o oarecare masura piata este pregatita pentru continut platit, insa nu sunt convins ca un astfel de serviciu poate deveni auto-sustenabil intr-un timp scurt.”
Investitii
Filmbox – 70.000 de euro + alte 30.000 de euro prognozate pentru investitii anul acesta
Mediadirect – 500.000 de euro + alte 600.000 de euro in acest an.
Muvix – nu face publica investitia
Cinemagia – N/A. Vor prelua solutia MediaDirect in schimbul unui procent din veniturile ulterioare
Prooptiki – N/A. Vor prelua solutia MediaDirect in schimbul unui procent din veniturile ulterioare

Citeste articolul pe: Money.ro

Industria video se muta pe internet. Tineti aproape (mouse-ul)

Muvix
MediaDirect
Filmbox
Cinemagia
Prooptiki
Video on Demand
, ., – 3 servicii de inchiriere digitala de film au fost lansate pe piata din Romania in doar 3 luni. Iar acum si isi anunta intrarea pe aceasta noua dar deja concurentiala piata. Odata eliminata varianta unei conjunctii astrale favorabile avalansa de lansari de servicii nu poate insemna decat un singur lucru. In piata online se da start-ul unei noi goane dupa aur, fie el al consumatorilor de continut video sau al industriei de publicitate.
Dupa Filmbox, MediaDirect si Muvix noi jucatori se grabesc sa intre in ringul distributiei digitale de film. Cinemagia si Prooptiki – care a cumparat platforma MyMovie in octombrie anul trecut – au confirmat pentru Money.ro ca vor inaugura in urmatoarea perioada noi platforme de streaming online de filme on demand. Ceea ce urca numarul jucatorilor care au imbratisat in doar cateva luni distributia digitala de continut video la cinci.
Este pentru industria video din Romania anul 2010 un moment “acum ori niciodata”?
Este pentru industria video din Romania anul 2010 un moment “acum ori niciodata” pentru colonizarea mediului online? Judecand dupa cantitatatea de continut video premium online in crestere – fie ca vorbim de inchirierea de filme sau de streamingul celor mai populare emisiuni de televiziune – probabil ca da.
Mai mult, in ciuda aparentelor si a pirateriei continutului video, in Romania deja exista o piata suficient de generoasa pentru serviciile digitale pay-per-view. Corneliu Ticu, partener MediaDirect, vorbeste despre o piata potentiala in valoare de cel putin 7 milioane de euro pe care distributia digitala ar putea-o mosteni de la cea de produse video pe suport fizic. Tranzitie care se va face in mod natural deoarece migrarea audientelor catre internet este una dintre putine certitudini ale vremurilor pe care le traim.
Daca YouTube a demonstrat ceva in cei 5 ani de existenta este ca oamenilor le place sa aiba la indemana continutul video. Distributia digitala ii aduce consumatorului libertate totala de alegere: in loc sa isi faca programul dupa cel al cinematografelor, televiziunilor sau al centrelor de inchirieri video, cu ajutorul internetului acesta poate alege singur unde si cand consuma filmele, serialele sau emisiunile care il intereseaza.
O piata aglomerata? Nu chiar, zic jucatorii.
Cu cativa ani in urma industria print trebuia sa ia o decizie foarte importanta – cum va integra internetul in modelul sau de business. Anul 2010 ar putea aduce o provocare similara pentru industria video din Romania. “N-as spune „acum ori niciodata”, as spune doar ca distributia de filme se va muta, mai devreme sau mai tarziu pe internet si ca ramane de vazut daca cei 3 care au pariat pe asta mai devreme vor castiga”, spune Orlando Nicoara, seful Apropo Media, divizia de new media a trustului MediaPro, de care tine Muvix. Cat despre declansarea ideii de distributie digitala a continutului video aceasta e plasata de Corneliu Ticu in 2008, odata cu aparitia calitatii superioare a materialelor video in online. Ca atare, aparitia doritorilor de exploatare a acestui serviciu anul acesta era de asteptat.
In ultimele luni pe aceasta piata si-au dat intalnire jucatori veniti din doua directii. Pe de o parte avem companiile din telecomunicatii, care dispun de infrastructura necesara pentru modelul digital de distributie a continutului – precum DirectOne, compania care a achizitionat MediaDirect, sau Interglob, parintele Filmbox. Ceilalti jucatori au venit din sfera media, avand in spate producatori sau furnizori de continut, care au acces la filmele si emisiunile distribuite online – precum Muvix al MediaPro, Prooptiki sau Cinemagia.
Toata lumea s-a hotarat sa isi adjudece o felie din aceasta noua placinta!
Insa nu poate fi intamplator ca deodata toata lumea s-a hotarat sa isi adjudece o felie din aceasta noua placinta: aglomerarea jucatorilor indica un potential real al pietei de video online.“ In 2007 conform CNC pe piata din Romania au fost in circulatie 7 milioane de DVD-uri legale. Asta demonstreaza ca exista o piata”, explica Ticu.
”Sa presupunem ca pretul de inchiriere al fiecarui DVD ar fi fost de doar 1 euro – tot am fi putut discuta de o piata in valoare de 7 milioane de euro. Ceea ce inseamna o piata reala. Insa pentru un business real ar trebui sa vedem o coagulare a pietei – de la companiile din telecom la producatorii de continut.” Orlando Nicoara mizezaza pe cele cateva sute de mii de abonati HBO, din care spune ca o parte reprezinta si targetul Muvix. Nicoara a declarat ca pana la sfarsitul primului semestru din acest an muvix.ro va avea aproximativ 6.000 de utilizatori inregistrati, adica platitori de continut.
Conform lui Sorin Gheorghe, commercial director Prooptiki, piata de distribuitie video digitala are in Romania un potential urias.„Asta cu doua conditii. Marii jucatori de pe piata de cablu sa realizeze potentialul vanzarii legale, pentru ca in momentul de fata aproape tot content-ul este descarcat ilegal, este piratat. Odata ce va fi oprita piratarea continutul legal va ajunge la un pret extrem de accesibil si astfel piata. A doua conditie ar fi legata de legislatie, care trebuie pusa foarte bine la punct.”
Lumea este inca sceptica, nu stie unde sa ne incadreze.
Insa, pana la dezvoltarea unei asemenea piete, problema cu care pionierii se confrunta si pe carevor trebui sa o rezolve este cea a credibilitatii acestui tip de servicii. „Lumea este inca sceptica, nu stie unde sa ne incadreze. Din mesajele pe care le primim imi dau seama ca multi au senzatia ca dau peste un site pirat cu tupeul de-a cere bani”, spune Ticu vorbind despre raspunsul pietei la serviciul lansat in decembrie spunand ca numarul clientilor este deocamdata foarte de mic in comparatie cu traficul pe site.
Pe fondul acestei probleme de imagine toti jucatorii cad de acord ca – deocamdata – lansarea aproape simultana a mai multor servicii de gen aduce beneficii pietei, ajutand sa o credibilizeze in ochii consumatorului. Cat despre o aglomerare, poate ca vom putea vorbi de asa ceva peste un an sau doi cand, conform lui George Rusu, proprietarul Interglob si fondatorul Filmbox, am putea vedea si 15 sau 20 de furnizori VoD in Romania.
“Nu e o piata aglomerata. Este o piata concurentiala pe care, dupa parerea mea lucrurile se vor clarifica odata ce fiecare isi va pune la punct platforma”, spune Sorin Gheorghe. „Cel care va avea cele mai multe servere si clientii vor migra catre respectiva platforma, acela va castiga. Fiecare jucator, cat va investi atat va si castiga.”
Netflix de Romania pana la sfarsitul anului
Care va fi factorul care va face diferenta dintre invingatori si invinsi in ochii consumatorilor?
“Multi chemati, putini alesi” spune o vorba ce aminteste de afirmatiile directorului comercial al Prooptiki. Altfel spus, peste un an sau doi, cate dintre serviciile de video on demand lansate pana acum vor mai ramane pe piata? Care va fi factorul care va face diferenta dintre invingatori si invinsi in ochii consumatorilor?
“Cel mai important este sa functioneze. Oricand, pentru oricine. Pe masura ce va creste interesul noi suntem convinsi ca cei care nu s-au concentrat pe problemele de distributie vor intampina probleme foarte mari”, spune Ticu.”Factorul principal ca un asemenea serviciu sa existe este in primul rand increderea ca el functioneaza. Apoi si calitatea imaginii va conta. In momentul in care vom avea surse de continut HD (producatorii majori inca isi protejeaza piata de Blu-Ray) vom garanta livrarea la o calitate demna de ecrane mari FullHD pentru care avem deja tehnologia.”
In ciuda impresiei pe care o lasa, MediaDirect nu este insa un jucator cu norma intreaga pe aceasta piata ci un provider de solutii pentru cei care vor sa intre pe piata de online VoD. “Serviciul de filme de pe site-ul mediadirect.ro este de fapt un showcase al platformei noastre, al capacitatilor infrastructurii de care dispunem. Nu avem de gand sa investim foarte mult in filmele de pe platforma sau marketing, scopul site-ului este in mare parte unul ilustrativ pentru partenerii nostri de afaceri. O ducem mai departe numai daca e nevoie. Noi n-o sa iesim din piata asta cel putin un an, cred ca e important sa vada lumea ca am stat si a functionat. ”
MediaDirect a batut palma cu Cinemagia si Prooptiki care vor sa intre si ei pe aceasta piata si urmeaza sa lanseze in scurt timp serviciul de inchirieri digitale pe site-urile lor. “Toata infrastructura este a noastra, cu investitia de rigoare din spate. Cu toti partenerii nostri lucram pe baza de revenue share – nu e necesara o investitie initiala din partea lor, noi incasam doar un procent din veniturile lor”, spune Ticu. Platforma a costat 500.000 de euro si pana la sfarsitul acestui an cel mai probabil va mai inghiti alte 600.000 de euro iar reteaua de content delivery care sta in spatele acesteia si care va asigura transferul de mare viteza a continutului a costat pana acum peste 40 de milioane de euro.
Punctul critic al acestui business aflat la inceput este obtinerea continutului. Deocamdata furnizorul tuturor celor trei servicii de pe piata este Media Pro Distribution – singurul cu licenta activa de VoD din Romania. Pentru orice titluri care nu sunt distribuite de MediaPro Distribution companiile trebuie sa trateze direct cu casele de productie americane. Iar conditiile acestora sunt deocamdata destul de restrictive. ” Un major discuta cu tine doar la 200.000 euro/an cu un contract minim de 3 ani la care esti dispus sa ai profit zero in primul an si sa incepi sa faci profit si sa iti recuperezi investitia in ani 2 – 3 ani. Pe piata de achizitie de continut televiziunile sunt competitorii, ele vor hotari ce se intampla cu piata de VoD din Romania, fiindca ele fac legea in piata ca urmare a sumelor care se vehiculeaza pe taramul asta.” Cel mai probabil vor obtine anul viitor licente de VoD, devenind furnizori de continut pentru asemenea servicii, HBO, Universal Tv si Sony AXN.
Ce inseamna insa o biblioteca de filme suficient de bogata?
Cand vom ajunge sa avem un Netflix in Romania? Probabil prin decembrie anul acesta crede Ticu, atunci cand bibliotecile de filme vor fi suficient de bogate pentru a atrage o masa critica de consumatori, care vor migra astfel dinspre inchirierile traditionale de filme catre VoD. Gama de titluri disponibile este de altfel singurul lucru care impiedica pana atu “Majoritatea filmelor sunt la 1,19 euro. Asta inseamna 5 lei – pretul mediu de inchiriere a unui DVD dupa aglomerarea pietei. Avem deci acelasi pret, aceeasi calitate, numai ca mult mai la indemana, la un click distanta.” Ce inseamna insa o biblioteca de filme suficient de bogata? “Cel putin 1000 de titluri –Netflix are 50.000 la 10 milioane de utilizatori – cu refresh rate-ul corect caci aici este de fapt cheia acestui business. Sa stii cate si ce filme noi sa aduci pe platforma.” George Rusu, fondatorul Filmbox spune ca si el si-a propus un plafon de 1000 de filme pentru acest an, cu o cota de filme refresh de 5% pe luna. Deocamdata pe Filmbox se gasesc 100 filme alte 50 de filme fiind deocamdata in diferite stadii de procesare pentru a fi puse pe site. Pe MyMovies cei de la Prooptiki si-au propus sa gazduiasca pana la sfarsitul anului cel putin 240 de filme in regim de streaming VoD.
Modele de business pentru industria video in online
Nu toate serviciile de VoD sunt insa la fel. In functie de modelul de monetizare al continutului video acestea pot fi VoD tranzactional, VoD pe baza de abonament sau VoD pe baza de reclame. In modelul tranzactional consumatorii cumpara un download permanent (Download To Own), inchiriaza un download disponibil temporar (Download To Rent) sau cumpara acces la un produs streaming online (rent VoD). In modelul pe baza de abonament – modelul Netflix – utilizatorii se aboneaza la un serviciu all inclusive care le ofera acces la un numar nelimitat de download-uri temporare sau streaming in schimbul unei taxe fixe. A treia varianta este continutul gratuit, pe baza de publicitate (Ad-Vod) in care consumatorii urmaresc continut gratuit in care sunt inserate mesaje publicitare. Un asemenea exemplu este cel al BBC iPlayer sau al Hulu.
Unul dintre avantajele acestui model de distributie si a vanzarilor electronice este ca favorizeaza cumpararea din impuls care a facut Apple iTunes atat de plin de succes. Disponibilitatea imediata a continutului dorit corelata cu o solutie de plata eficienta si rapida fac astfel ca vanzarile sa creasca foarte mult. Modalitatea de plata preferata de consumatorul roman ramane deocamdata SMS-ul dar clientii devin din ce in ce mai familiarizati si cu sistemul PayPal. “Cardul a mers cel mai prost. SMS-ul inca este cel mai folosit dar nu intr-o proportie uimitoare insa Paypal a mers uimitor de bine”, spune Ticu.
Nu doar distributia de filme are de castigat de pe urma noului model de distributie a continutului video – internetul le da televiziunilor sansa de-si monetiza arhivele de continut si de a atrage astfel noi audiente si mai multe venituri din publicitate. Broadcasterii tv pot adopta astfel rolul de producatori de continut premium, asemenea studiourilor de filme, realizand continut de caliate pe care sa il distribuie apoi via mai multe canale – online, DVD, televiziune. In Europa broadcasteri precum Channel 4 – in Marea Britanie- si ProSieben – in Germania – au inceput sa isi ofere continutul pentru distributie online. In Romania posturile tv au inceput sa creeze mini-site-uri care gazduiesc arhiva cele mai populare emisiuni ale lor, distribuite gratuit. Publicitatea inca nu si-a facut loc pe marea majoritate a acestor minisite-uri, modelul de distributie fiind inca la inceput, insa este de asteptat sa apara odata ce audientele migreaza online.
4oD – platforma de VoD a Channel 4, a fost lansata in noiembrie 2006 si contine toate programele Channel 4. Pe 4oD Channel 4 pune la duispozitia utilizatorilor o arhiva de peste 4000 de ore de continit video si, in fiecare saptamana, 60-70 de ore emisiuni in reluare, cu o valabilitate de 30 de zile. La acestea se adauga alte cateva sute de ore de filme si emisiuni americane in premiera. Tot continutul poate fi descarcat in timp ce continutul in reluare (catch-up) poate fi urmarit in regim de streaming online. Continutul este disponibil gratuit, pay-per-view, download-to-own, pe baza de abonament, downloadabil sau streaming.
HBO pare a fi si el gata sa isi lanseze un serviciu de video on demand pe internet. New York Times anunta pe 16 februarie ca au un website sub marca HBO GO, al carui slogan este “E HBO pe computerul tau,” a fost lansat pe internet cu cateva saptamani, promitand acces liber la o ampla biblioteca de filme si seriale tv pentru abonatii HBO prin intermediul retelelor de cablu. Website-ul functioneaza in prezent doar in America, pentru abonatii Comcast si Verizon FiOS. Platforma a fost construita in urma testelor “HBO on Broadband”, un efort al companiei proprietare, Time Warner, de a exporta experienta on-demand pe computer.
Vor intra marii jucatori pe piata romaneasca?
Netflix, Amazon VoD, serviciul de inchirieri video al YouTube sau cel al Apple iTunes. Din punctul de vedere al lui Ticu, nu ii vom vedea pe acesti jucatori prea repede pe piata romaneasca. “Nu cred ca Amazon, Netflix sau Apple vor fi interesati prea curand sa intre in Romania – costurile de start-up nu se justifica. Orice afacere noua s-a nascut in Romania din dorinta cuiva de-a oferi confort si servicii la fel de civilizate ca oriunde in lume.” Ticu vorbeste si despre factorul Akamai – reteaua de content delivery fara de care jucatori ca Apple sau Youtube nu vor intra pe piata din Romania. Practic niciun jucator mare nu isi poate permite sa propuna publicului asemenea servicii fara sa aiba in spate infrastructura tehnica care
“Daca Steve Jobs si-a sustinut telefonul prin soft-ul care il face atat de valoros, sa nu facem confuzia de a crede ca Apple va face eforturi de licentiere si gestionare de continut la nivel mondial. Una este sa ai sute de mii de mici furnizori care nici nu exista fara platforma de vanzare App Store si alta este sa te lupti cu marile studiouri si sa negociezi drepturi pentru o piata care la ora asta nu promite nici 1 la 10 000 din piata germana nemaivorbind de cea din SUA. Apple a muncit sa aduca in Romania aplicatii generate local pentru iPhone. Nu cred ca a muncit pentru ca sa vedem noi in Romania filmele marilor studiouri pe ele. In orice caz, daca va veni careva, o va face doar cumparand un start-up si nu construind din zero. Este clar ca aici nu poate fi vorba de cateva zeci de servere ci va fi vorba de echipamente care trebuie sa sustina procente bune din numarul de conectati la internet.”
Continut profesionist si pe Trilulilu
La inceputul anului Trilulilu a implinit trei ani si, in linie cu piata, a anuntat planuri de a transforma platforma autohtona de UGC intr-o platforma pentru creatorii de continut video profesionist. “Da, va exista continut care va fi in exclusivitate pe Trilulilu”, recunoaste Sergiu Biris. ”Pentru creatorii de continut, Trilulilu este in primul rand o platforma de distributie. Noi avem audienta pe care ei o cauta iar ei au continutul cautat de audienta noastra. Totodata vor exista diverse metode de monetizare a acestui continut, incepand de la publicitate si pana la download legal (contra cost) a acestuia. E o situatie win-win din toate punctele de vedere, si tot mai multi realizatori de productii online incep sa vada asta.”
Nu este exclus sa avem in viitorul apropiat seriale sau emisiuni TV transmise pe Trilulilu.
“Nu este exclus sa avem in viitorul apropiat seriale sau emisiuni TV transmise pe Trilulilu, pentru ca se simte din ce in ce mai mult o trecere a audientei TV inspre online. Tinerii isi petrec din ce in ce mai mult timp pe Internet, astfel ca in cativa ani vor exista segmente de audienta cu comportament de consum diferit fata de cel cu care companiile media erau obisnuite.”
Diferenta de paradigma intre utilizatorii Trilulilu si cei ai platformelor de VoD este insa destul de abrupta – cam la fel de abrupta ca trecerea de la gratuit la cu plata. Biris crede ca piata ar fi pregatita pentru un model pay-per-view insa nu stie daca asta le va face si sustenabile. “Cred ca succesul unui astfel de serviciu consta foarte mult in investitiile facute atat in cumpararea drepturilor de autor cat si in platforma tehnica si marketing. Vorbim de cel putin cateva sute de mii de euro investiti anual doar pentru ca un astfel de serviciu sa prinda tractiune si sa supravietuiasca. Cred ca intr-o oarecare masura piata este pregatita pentru continut platit, insa nu sunt convins ca un astfel de serviciu poate deveni auto-sustenabil intr-un timp scurt.”
Investitii
Filmbox – 70.000 de euro + alte 30.000 de euro prognozate pentru investitii anul acesta
Mediadirect – 500.000 de euro + alte 600.000 de euro in acest an.
Muvix – nu face publica investitia
Cinemagia – N/A. Vor prelua solutia MediaDirect in schimbul unui procent din veniturile ulterioare
Prooptiki – N/A. Vor prelua solutia MediaDirect in schimbul unui procent din veniturile ulterioare

Citeste articolul pe: Money.ro

Postat de pe data de 31 ian., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 115 ori.

Publica un raspuns