Daca in urma cu cativa ani erau mai putine posibilitati de comunicare pe internet, acum exista mai multe retele sociale on-line Armata americana le permite in prezent soldatilor sa posteze mesaje pe Twitter
Un studiu realizat pe un esantion de 1.000 de locuitori pe continentul european arata ca 39% dintre angajatii cu varste de la 18 pana la 24 de ani se gandesc sa isi paraseasca locul de mun­ca in cazul in care nu au acces la site-urile de socializare on-line sau la You­Tube. Studiul, prezentat de Paul Domin­jon, Banking Industry Manager in cadrul Symantec EMEA, mai arata ca acestia se asteapta sa foloseasca la birou aceleasi dispozitive si metode de comunicare pe care le-au folosit in liceu sau in facultate (iPod-uri, PDA-uri, iMac-uri). In acest context, tot mai multe companii sau autoritati publice se vad nevoite sa permita an­gajatilor accesul la site-urile retelelor de socializare. Cel mai recent caz este al armatei americane, care a anuntat la ince­putul lunii ca le va permite solda­tilor sa foloseasca Twitter, Facebook sau alte site-uri Web 2.0.
„Scopul acestei politici este sa recunoastem ca avem nevoie sa pro­fitam de aceste capabilitati oferite de internet. Aceste unelte Web 2.0 trebuie sa fie parte din uneltele pe care le folo­sim“, a spus David Wennergren, secre­tar adjunct al Apararii in SUA, citat de Reuters, precizand ca beneficiile social me­dia depasesc problemele puse de securitatea datelor.
Calcaiul lui Ahile in securitatea datelor
Retelele sociale sunt totusi cele mai mari baze de date. „Daca as fi hacker m-as uita direct la retelele sociale“, a spus Dominjon, subliniind importanta secu­ri­tatii datelor pe astfel de site-uri web. Insa prejudiciile pot veni si din alte zone, de exemplu, armata israeliana a anulat un raid pe teritoriul palestinian dupa ce un soldat a postat pe Facebook data si locul raidului. „2009 a fost anul atacurilor atat impotriva site-urilor de socializare, cat si impotriva utilizato­rilor. Astfel de site-uri combina doi factori care ii transforma intr-o tinta ideala pentru atacurile informatice: un numar masiv de utilizatori si un nivel ridicat al increderii pe care o au utilizatorii in conexiunile stabilite in mediul respectiv de socializare“, mai puncteaza Paul Dominjon. „Boomul“ pentru site-urile de socializare s-a produs in anii ’90
Totusi, istoria retelelor sociale nu incepe cu Facebook si Twitter, chiar daca specialistii au catalogat anul 2009 ca fiind „anul Facebook“, dupa creste­rea specta­culoasa a numarului de utilizatori.
La inceputul anilor ’90 internautii foloseau asa-numitele Bulletin Board System (BBS) servere sau computere echipate cu software-ul necesar pentru a se comporta ca sursa de informatii, FidoNet fiind cea mai cunoscuta astfel de retea, care permitea transferul de me­­saje sau fisiere pe site-uri din in­trea­ga lume. La mijlocul anilor ’90 apar ser­vi­ciile on-line de tipul Geocities. Friend­ster este primul site web care a avut o parte din caracteristicile pe care utiliza­torii le asteapta astazi de la o retea de socializare on-line. Lansat in 2002, Friendster este insa exemplul produ­sului aparut prea devreme pe o piata in­ca nepregatita, fiind insa model si sursa de inspiratie pentru site-urile de socia­lizare de astazi. In 2003 LinkedIn aduce conceptul de retea de socializare in mediul de business: din locul de „joaca“ al colegilor de clasa, al adolescentilor sau al intalnirilor, reteaua devine o resursa pentru oamenii din zona de business care vor sa interactioneze cu alti spe­cia­listi care au aceeasi arie de interes.
Tot in 2003 apare in mediul on-line si reteaua MySpace, care desi a pierdut suprematia in fata Facebook ramane favorita in SUA. MySpace se adreseaza utilizatorilor cu oferte de muzica, video­cli­puri, filme si alte metode de diver­tis­ment. In 2004, Mark Zuckerberg im­preu­na cu doi colegi de la Universitatea Cambridge au lansat Facebook, la ince­put ca unealta de socializare pentru stu­denti, devenind in 2009 reteaua de so­cia­lizare cu cel mai mare numar de uti­liza­tori. Specialistii se asteapta ca si Twitter, site-ul de microblogging pe care uti­liza­torii „raspund“ la intrebarea „ce faci in acest moment“, sa aiba o evolutie foar­te buna, mai ales ca fondatorii pro­mit sa il transforme intr-un mecanism de marke­ting pentru companii.
Friendster este primul site de socializare, lansat in anul 2002, prea devreme pentru a deveni un succes 2003 este anul primei retele de socializare pentru mediul de business, LinkedIn MySpace este lansata in 2003 si devine in scurt timp cea mai mare retea de socializare on-line, fiind preferata si astazi in SUA Facebook este lansata in 2004, ajungand sase ani mai tarziu sa aiba 400 de milioane de utilizatori, respectiv 1 din 17 pamanteni Microbloggingul demareaza in 2006, odata cu lansarea Twitter
Efecte
Un comentariu negativ aparut pe platformele Twitter, Facebook sau YouTube poate aduce unei firme pier­deri de aproximativ 30 de clienti, potrivit unui studiu al companiei Convergys, relateaza Bloomberg. O recenzie pe un astfel de site poate atinge o audienta de 45 de persoane, dintre care doua treimi vor evita sau vor intrerupe definitiv orice contact cu firma despre care au auzit lucruri negative. Comentariile si postarile video vor avea o rata tot mai mare de credibilitate in randul clientilor. ( Gabriel Preda )

Citeste articolul pe: Financiarul

Retelele sociale, de la discutii pe forumuri la conditie impusa de angajati

Daca in urma cu cativa ani erau mai putine posibilitati de comunicare pe internet, acum exista mai multe retele sociale on-line Armata americana le permite in prezent soldatilor sa posteze mesaje pe Twitter
Un studiu realizat pe un esantion de 1.000 de locuitori pe continentul european arata ca 39% dintre angajatii cu varste de la 18 pana la 24 de ani se gandesc sa isi paraseasca locul de mun­ca in cazul in care nu au acces la site-urile de socializare on-line sau la You­Tube. Studiul, prezentat de Paul Domin­jon, Banking Industry Manager in cadrul Symantec EMEA, mai arata ca acestia se asteapta sa foloseasca la birou aceleasi dispozitive si metode de comunicare pe care le-au folosit in liceu sau in facultate (iPod-uri, PDA-uri, iMac-uri). In acest context, tot mai multe companii sau autoritati publice se vad nevoite sa permita an­gajatilor accesul la site-urile retelelor de socializare. Cel mai recent caz este al armatei americane, care a anuntat la ince­putul lunii ca le va permite solda­tilor sa foloseasca Twitter, Facebook sau alte site-uri Web 2.0.
„Scopul acestei politici este sa recunoastem ca avem nevoie sa pro­fitam de aceste capabilitati oferite de internet. Aceste unelte Web 2.0 trebuie sa fie parte din uneltele pe care le folo­sim“, a spus David Wennergren, secre­tar adjunct al Apararii in SUA, citat de Reuters, precizand ca beneficiile social me­dia depasesc problemele puse de securitatea datelor.
Calcaiul lui Ahile in securitatea datelor
Retelele sociale sunt totusi cele mai mari baze de date. „Daca as fi hacker m-as uita direct la retelele sociale“, a spus Dominjon, subliniind importanta secu­ri­tatii datelor pe astfel de site-uri web. Insa prejudiciile pot veni si din alte zone, de exemplu, armata israeliana a anulat un raid pe teritoriul palestinian dupa ce un soldat a postat pe Facebook data si locul raidului. „2009 a fost anul atacurilor atat impotriva site-urilor de socializare, cat si impotriva utilizato­rilor. Astfel de site-uri combina doi factori care ii transforma intr-o tinta ideala pentru atacurile informatice: un numar masiv de utilizatori si un nivel ridicat al increderii pe care o au utilizatorii in conexiunile stabilite in mediul respectiv de socializare“, mai puncteaza Paul Dominjon. „Boomul“ pentru site-urile de socializare s-a produs in anii ’90
Totusi, istoria retelelor sociale nu incepe cu Facebook si Twitter, chiar daca specialistii au catalogat anul 2009 ca fiind „anul Facebook“, dupa creste­rea specta­culoasa a numarului de utilizatori.
La inceputul anilor ’90 internautii foloseau asa-numitele Bulletin Board System (BBS) servere sau computere echipate cu software-ul necesar pentru a se comporta ca sursa de informatii, FidoNet fiind cea mai cunoscuta astfel de retea, care permitea transferul de me­­saje sau fisiere pe site-uri din in­trea­ga lume. La mijlocul anilor ’90 apar ser­vi­ciile on-line de tipul Geocities. Friend­ster este primul site web care a avut o parte din caracteristicile pe care utiliza­torii le asteapta astazi de la o retea de socializare on-line. Lansat in 2002, Friendster este insa exemplul produ­sului aparut prea devreme pe o piata in­ca nepregatita, fiind insa model si sursa de inspiratie pentru site-urile de socia­lizare de astazi. In 2003 LinkedIn aduce conceptul de retea de socializare in mediul de business: din locul de „joaca“ al colegilor de clasa, al adolescentilor sau al intalnirilor, reteaua devine o resursa pentru oamenii din zona de business care vor sa interactioneze cu alti spe­cia­listi care au aceeasi arie de interes.
Tot in 2003 apare in mediul on-line si reteaua MySpace, care desi a pierdut suprematia in fata Facebook ramane favorita in SUA. MySpace se adreseaza utilizatorilor cu oferte de muzica, video­cli­puri, filme si alte metode de diver­tis­ment. In 2004, Mark Zuckerberg im­preu­na cu doi colegi de la Universitatea Cambridge au lansat Facebook, la ince­put ca unealta de socializare pentru stu­denti, devenind in 2009 reteaua de so­cia­lizare cu cel mai mare numar de uti­liza­tori. Specialistii se asteapta ca si Twitter, site-ul de microblogging pe care uti­liza­torii „raspund“ la intrebarea „ce faci in acest moment“, sa aiba o evolutie foar­te buna, mai ales ca fondatorii pro­mit sa il transforme intr-un mecanism de marke­ting pentru companii.
Friendster este primul site de socializare, lansat in anul 2002, prea devreme pentru a deveni un succes 2003 este anul primei retele de socializare pentru mediul de business, LinkedIn MySpace este lansata in 2003 si devine in scurt timp cea mai mare retea de socializare on-line, fiind preferata si astazi in SUA Facebook este lansata in 2004, ajungand sase ani mai tarziu sa aiba 400 de milioane de utilizatori, respectiv 1 din 17 pamanteni Microbloggingul demareaza in 2006, odata cu lansarea Twitter
Efecte
Un comentariu negativ aparut pe platformele Twitter, Facebook sau YouTube poate aduce unei firme pier­deri de aproximativ 30 de clienti, potrivit unui studiu al companiei Convergys, relateaza Bloomberg. O recenzie pe un astfel de site poate atinge o audienta de 45 de persoane, dintre care doua treimi vor evita sau vor intrerupe definitiv orice contact cu firma despre care au auzit lucruri negative. Comentariile si postarile video vor avea o rata tot mai mare de credibilitate in randul clientilor. ( Gabriel Preda )

Citeste articolul pe: Financiarul

Postat de pe data de 28 feb., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 620 ori.

Publica un raspuns