Contextul politic din Transilvania, la începutul secolului al XVIII-lea, se dovedeşte a fi favorabil populaţiei de naţionalitate română, care până în acel moment avea statutul de populaţie tolerată, fără drepturi egale cu restul naţionalităţilor şi fără a i se recunoaşte religia ca fiind oficială în stat. Odată ce Imperiul Habsburgic îşi lărgeşte teritoriul înspre Est prin ocuparea Transilvaniei, întrevede potenţialul politic oferit de convertirea credincioşilor români-ortodocşi la religia catolică. Această măsură ar fi dus la contracararea opoziţiei acerbe pe care o manifesta nobilimea maghiara reformată faţă de Curtea Vieneză, prin reechilibrarea balanţei numerice dintre catolici şi protestanţi. Astfel, la începutul secolului XVIII va avea loc aşa numitul „proces de unire” a unei părţi dintre credincioşii ortodocşi cu Biserica Catolică. În urma ruperii legăturilor cu episcopatele din ţările române şi supunerii faţă de papalitate, clericii noii confesiuni greco-catolice vor beneficia  de unele privilegii, printre care şi acordul dat de puterea centrală pentru construirea de biserici şi case parohiale.

Până la mijlocul secolului al XVIII-lea comunitatea română din Tîrgu-Mureş nu avea biserică proprie, fiind nevoită să străbată căi îndelungate până în localităţile învecinate unde existau astfel de lăcaşe de cult. Primele biserici româneşti ridicate în Tîrgu-Mureş sunt Biserica de Piatră şi Biserica de Lemn, amplasate una în vecinătatea celeilalte, pe strada Mitropolit Andrei Şaguna la numerele 9 şi respectiv 13.

Citeste tot articolul>>

Biserica de Piatră

Contextul politic din Transilvania, la începutul secolului al XVIII-lea, se dovedeşte a fi favorabil populaţiei de naţionalitate română, care până în acel moment avea statutul de populaţie tolerată, fără drepturi egale cu restul naţionalităţilor şi fără a i se recunoaşte religia ca fiind oficială în stat. Odată ce Imperiul Habsburgic îşi lărgeşte teritoriul înspre Est prin ocuparea Transilvaniei, întrevede potenţialul politic oferit de convertirea credincioşilor români-ortodocşi la religia catolică. Această măsură ar fi dus la contracararea opoziţiei acerbe pe care o manifesta nobilimea maghiara reformată faţă de Curtea Vieneză, prin reechilibrarea balanţei numerice dintre catolici şi protestanţi. Astfel, la începutul secolului XVIII va avea loc aşa numitul „proces de unire” a unei părţi dintre credincioşii ortodocşi cu Biserica Catolică. În urma ruperii legăturilor cu episcopatele din ţările române şi supunerii faţă de papalitate, clericii noii confesiuni greco-catolice vor beneficia  de unele privilegii, printre care şi acordul dat de puterea centrală pentru construirea de biserici şi case parohiale.

Până la mijlocul secolului al XVIII-lea comunitatea română din Tîrgu-Mureş nu avea biserică proprie, fiind nevoită să străbată căi îndelungate până în localităţile învecinate unde existau astfel de lăcaşe de cult. Primele biserici româneşti ridicate în Tîrgu-Mureş sunt Biserica de Piatră şi Biserica de Lemn, amplasate una în vecinătatea celeilalte, pe strada Mitropolit Andrei Şaguna la numerele 9 şi respectiv 13.

Citeste tot articolul>>

Postat de pe data de 9 apr., 2010 in categoria Monumente arhitecturale. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,272 ori.

Publica un raspuns