După mai puţin de un secol de la prima atestare a ordinului franciscan în Transilvania, călugării acestuia vor ajunge şi la Tîrgu-Mureş. Complexul mănăstiresc ridicat aici este al patrulea din Transilvania după cele de la Bistriţa, Sibiu şi Orăştie. A fost construit de-a lungul unui secol întrerg, aproximativ de la mijlocul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XV-lea, şi cuprinde clădirea mănăstirii, o capelă mai veche, biserica şi turnul. Din punct de vedere al stilului arhitectural adoptat, aceste edificii se încadrează goticului târziu, atât din punct de vedere al principiilor structurale, cât şi al elementelor de decor. Cele trei etape distincte de ridicare a complexului sunt: 1350-1370, când au fost construite capela şi mănăstirea, 1370-1400, intervalul în care  s-a ridicat corul bisericii şi 1400-1450, când s-a definitivat construcţia bisericii şi a turnului.

Capela avea un plan simplu alcătuit dintr-o navă  şi un altar poligonal. Sistemul de acoperire format din bolţi în cruce pe ogive este specific goticului, la fel ca şi contraforturile exterioare având rolul de a întări structura de rezistenţă a zidurilor. Clădirea mănăstirii cuprindea sacristia, sala de mese şi dormitorul şi era legată de altarul bisericii printr-un coridor îngust. Sacristia, folosită astăzi ca sală de conferinţe sau sală pentru cursuri de orgă, a păstrat intactă structura gotică a bolţilor şi ancadramentul uşii de la intrare.

Citește tot articolul>>

Biserica Reformată din Cetate

După mai puţin de un secol de la prima atestare a ordinului franciscan în Transilvania, călugării acestuia vor ajunge şi la Tîrgu-Mureş. Complexul mănăstiresc ridicat aici este al patrulea din Transilvania după cele de la Bistriţa, Sibiu şi Orăştie. A fost construit de-a lungul unui secol întrerg, aproximativ de la mijlocul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XV-lea, şi cuprinde clădirea mănăstirii, o capelă mai veche, biserica şi turnul. Din punct de vedere al stilului arhitectural adoptat, aceste edificii se încadrează goticului târziu, atât din punct de vedere al principiilor structurale, cât şi al elementelor de decor. Cele trei etape distincte de ridicare a complexului sunt: 1350-1370, când au fost construite capela şi mănăstirea, 1370-1400, intervalul în care  s-a ridicat corul bisericii şi 1400-1450, când s-a definitivat construcţia bisericii şi a turnului.

Capela avea un plan simplu alcătuit dintr-o navă  şi un altar poligonal. Sistemul de acoperire format din bolţi în cruce pe ogive este specific goticului, la fel ca şi contraforturile exterioare având rolul de a întări structura de rezistenţă a zidurilor. Clădirea mănăstirii cuprindea sacristia, sala de mese şi dormitorul şi era legată de altarul bisericii printr-un coridor îngust. Sacristia, folosită astăzi ca sală de conferinţe sau sală pentru cursuri de orgă, a păstrat intactă structura gotică a bolţilor şi ancadramentul uşii de la intrare.

Citește tot articolul>>

Postat de pe data de 9 apr., 2010 in categoria Monumente arhitecturale. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 535 ori.

Publica un raspuns