Pătrunderea elementelor de Renaştere în arhitectura de pe teritoriul Ţărilor Române s-a produs cu precădere în Transilvania şi cu o oarecare întârziere, justificată de factori geografici, economici şi sociali. Astfel că, la sfârşitul secolului al XV-lea, când în Italia arhitectura renascentistă se afla într-o fază matură a evoluţiei sale, în oraşele transilvănene abia încep să apară primele elemente de trecere de la stilul gotic la cel renascentist. Elementele stilistice ale Renaşterii transilvănene se vor defini la mijlocul secolului al XVI-lea când, printre alţi factori benefici, în această zonă este semnalată şi prezenţa unor constructori sau arhitecţi italieni ca Domenico da Bologna sau Petrus Italus din Lugano. Construcţii de referinţă pentru exemplificarea stilului arhitectural din această perioadă sunt Casa Matei Corvin din Cluj-Napoca, Casa Haller din Sibiu, Casa Argintarului din Bistriţa, Castelul din Gherla etc.

Stadiul dezvoltării economico-sociale a oraşului Tîrgu-Mureş nu este atât de avansat la mijlocul secolului XVII încât mica nobilime locală, în curs de formare, să îşi poată permite ridicarea unor construcţii civile comparabile cu cele din centrele urbanistice transilvănene importante. Acest lucru este confirmat de numărul foarte mic al clădirilor din această perioadă, conservate până în prezent.

Citește tot articolul>>

Casa Köpeczi

Pătrunderea elementelor de Renaştere în arhitectura de pe teritoriul Ţărilor Române s-a produs cu precădere în Transilvania şi cu o oarecare întârziere, justificată de factori geografici, economici şi sociali. Astfel că, la sfârşitul secolului al XV-lea, când în Italia arhitectura renascentistă se afla într-o fază matură a evoluţiei sale, în oraşele transilvănene abia încep să apară primele elemente de trecere de la stilul gotic la cel renascentist. Elementele stilistice ale Renaşterii transilvănene se vor defini la mijlocul secolului al XVI-lea când, printre alţi factori benefici, în această zonă este semnalată şi prezenţa unor constructori sau arhitecţi italieni ca Domenico da Bologna sau Petrus Italus din Lugano. Construcţii de referinţă pentru exemplificarea stilului arhitectural din această perioadă sunt Casa Matei Corvin din Cluj-Napoca, Casa Haller din Sibiu, Casa Argintarului din Bistriţa, Castelul din Gherla etc.

Stadiul dezvoltării economico-sociale a oraşului Tîrgu-Mureş nu este atât de avansat la mijlocul secolului XVII încât mica nobilime locală, în curs de formare, să îşi poată permite ridicarea unor construcţii civile comparabile cu cele din centrele urbanistice transilvănene importante. Acest lucru este confirmat de numărul foarte mic al clădirilor din această perioadă, conservate până în prezent.

Citește tot articolul>>

Postat de pe data de 9 apr., 2010 in categoria Monumente arhitecturale. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,967 ori.

Publica un raspuns