Casa Ferencz Nagy Szabó a fost construită în 1623, proprietarul ei fiind o persoană cu funcţie importantă în conducerea oraşului, staroste al breslei croitorilor şi renumit cronicar al oraşului Tîrgu-Mureş. Memoriile sale constituie mărturii valoroase despre viaţa oraşului la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea.

Din punct de vedere stilistic, clădirea aparţine perioadei Renaşterii târzii transilvănene. Şi-a păstrat într-o proporţie destul de ridicată structura iniţială cu planul în forma literei „L” şi elevaţia compusă din două nivele. Parterul este alcătuit din cinci încăperi acoperite cu bolţi semicirculare cu penetraţii şi bolţi în cruce.

Structura planimetrică a etajului respectă în mare parte  modelul parterului. Excepţie face încăperea de pe colţ căreia i s-a ataşat un turnuleţ circular aflat în rezalit. În partea dinspre curtea interioară existau atât la etaj cât şi la parter galerii deschise care  vor fi zidite odată cu trecerea edificiului în posesia catolicilor şi transformării lui în sediul parohial al bisericii aflate în imediata vecinătate.

Citește tot articolul>>

Casa Nagy Szabó

Casa Ferencz Nagy Szabó a fost construită în 1623, proprietarul ei fiind o persoană cu funcţie importantă în conducerea oraşului, staroste al breslei croitorilor şi renumit cronicar al oraşului Tîrgu-Mureş. Memoriile sale constituie mărturii valoroase despre viaţa oraşului la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea.

Din punct de vedere stilistic, clădirea aparţine perioadei Renaşterii târzii transilvănene. Şi-a păstrat într-o proporţie destul de ridicată structura iniţială cu planul în forma literei „L” şi elevaţia compusă din două nivele. Parterul este alcătuit din cinci încăperi acoperite cu bolţi semicirculare cu penetraţii şi bolţi în cruce.

Structura planimetrică a etajului respectă în mare parte  modelul parterului. Excepţie face încăperea de pe colţ căreia i s-a ataşat un turnuleţ circular aflat în rezalit. În partea dinspre curtea interioară existau atât la etaj cât şi la parter galerii deschise care  vor fi zidite odată cu trecerea edificiului în posesia catolicilor şi transformării lui în sediul parohial al bisericii aflate în imediata vecinătate.

Citește tot articolul>>

Postat de pe data de 9 apr., 2010 in categoria Monumente arhitecturale. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 509 ori.

Publica un raspuns