Dacă pornim de la prejudecata că Liviu Rebreanu e un scriitor ale cărui preferinţe înclină balanţa spre teme ca lumea rurală interbelică, ne înşelăm amarnic. Dacă îl evităm doar pentru că a apărut în viaţa nostră sub forma unei părţi de bibliografie obligatorie cu Ion, comitem o imensă eroare. Dacă le facem în mod inconştient pe amândouă, înseamnă că n-am citit încă Gorila.
Scris în 1938, acest roman destul de underground pentru cititorul de rând şochează atât datorită temei abordate, şi anume politica, cât şi din cauza faptului că acţiunea se petrece în cadrul urban al Bucureştiului. Este cu atât mai frapant cu cât, după atâţia ani de la publicarea primei ediţii a cărţii, subiectul cărţii impresionează prin actualitate, fără să lase însă senzaţia de roman-documentar: are personaje bine definite, abundă în dialoguri şi se citeşte deosebit de uşor.
Făcând o mică paralelă între acţiunea cărţii şi scena politică din zilele noastre, ne dăm seama cu stupoare că nimic nu s-a schimbat. Şantajul politic e la fel de omniprezent, discriminările etnice produc aceleaşi dezastre, masele sunt la fel de uşor de manipulat, iar presa e tot a doua putere în stat. Până şi mutarea de la un partid la altul a unui om aparent cinstit nu ne sună deloc străin. Acum, ca şi atunci, împlinirea pe plan politic e uneori tot ceea ce contează pentru cei pe care i-am ales să ne conducă.
Desigur, pentru a pipera acţiunea romanului, Rebreanu a recurs şi la exploatarea temei iubirii dintre personajul principal, jurnalistul – pe atunci gazetarul – Toma Pahonţu, şi soţia unui ministru, Cristiana. E o dragoste ce evoluează mult prea lent pentru a fi verosimilă şi clişeul salvării prin iubire este, probabil, singurul „defect” al romanului.
Altfel, lăsând acest plan secund la o parte, dacă ne însufleţesc jocurile şi discursurile politice, dacă preferăm finalurile demne de filme poliţiste sau dacă, pur şi simplu, simţim o atracţie inexplicabilă pentru plimbările nocturne pe străzile Bucureştiului, Gorila e alegerea perfectă.
de Roxana Truţa
Gorila politică – mereu actuală
Dacă pornim de la prejudecata că Liviu Rebreanu e un scriitor ale cărui preferinţe înclină balanţa spre teme ca lumea rurală interbelică, ne înşelăm amarnic. Dacă îl evităm doar pentru că a apărut în viaţa nostră sub forma unei părţi de bibliografie obligatorie cu Ion, comitem o imensă eroare. Dacă le facem în mod inconştient pe amândouă, înseamnă că n-am citit încă Gorila.
Scris în 1938, acest roman destul de underground pentru cititorul de rând şochează atât datorită temei abordate, şi anume politica, cât şi din cauza faptului că acţiunea se petrece în cadrul urban al Bucureştiului. Este cu atât mai frapant cu cât, după atâţia ani de la publicarea primei ediţii a cărţii, subiectul cărţii impresionează prin actualitate, fără să lase însă senzaţia de roman-documentar: are personaje bine definite, abundă în dialoguri şi se citeşte deosebit de uşor.
Făcând o mică paralelă între acţiunea cărţii şi scena politică din zilele noastre, ne dăm seama cu stupoare că nimic nu s-a schimbat. Şantajul politic e la fel de omniprezent, discriminările etnice produc aceleaşi dezastre, masele sunt la fel de uşor de manipulat, iar presa e tot a doua putere în stat. Până şi mutarea de la un partid la altul a unui om aparent cinstit nu ne sună deloc străin. Acum, ca şi atunci, împlinirea pe plan politic e uneori tot ceea ce contează pentru cei pe care i-am ales să ne conducă.
Desigur, pentru a pipera acţiunea romanului, Rebreanu a recurs şi la exploatarea temei iubirii dintre personajul principal, jurnalistul – pe atunci gazetarul – Toma Pahonţu, şi soţia unui ministru, Cristiana. E o dragoste ce evoluează mult prea lent pentru a fi verosimilă şi clişeul salvării prin iubire este, probabil, singurul „defect” al romanului.
Altfel, lăsând acest plan secund la o parte, dacă ne însufleţesc jocurile şi discursurile politice, dacă preferăm finalurile demne de filme poliţiste sau dacă, pur şi simplu, simţim o atracţie inexplicabilă pentru plimbările nocturne pe străzile Bucureştiului, Gorila e alegerea perfectă.
de Roxana Truţa
