“Dacă mergi pe piaţa de automobile (Sarah Kane) cu căruţe (Caragiale sau Delavrancea), o să fii tot timpul la coadă…”

“Iniţiativa Caraman. Teatrul românesc în România” reprezintă deocamdată, o scrisoare- amendament trimisă de dramaturgul Ştefan Caraman Legislativului român, dar poate deveni un program de promovare a dramaturgiei româneşti. Deocamdată, Ştefan Caraman a lansat o temă de discuţie. Până ideiile din acest amendament vor fi puse în practică va mai trece vreme. Important este că începutul a fost făcut.
Ce anume v-a determinat să recurgeţi la această formă de, hai să îi spunem, protest?
Întrebarea e bine venită pentru ca aş dori să ştii de la bun început ca nu este un protest. Suntem un numar de autori români de piese de teatru, marginalizaţi de tot ce înseamnă instituţie culturală (ştiai, spre exemplu, ca în mai toate comunicatele teatrelor sau chiar ale UNITER care nominalizază diferite funcţii, dramaturgul este trecut la “altele”?) cu link către teatru, lucru pe care îl considerăm o nedreptate. Faptul ca în pofida numeroaselor – e drept, şi timide – forme de a ne manifesta această nemulţumire, n-am avut niciun feedback dinspre sistem, ne-a făcut să ne unim vocile şi să ne adresăm Legislativului, singurul care – aşa cum se întâmplă în ţările puternice din Europa – vezi Franţa), poate regla lucrurile. Am ales o forma legală, am ales un ton diplomatic, am ales să ne prezentăm demersul cu argumente şi, înainte de toate, n-am negat pe nimeni – am cerut doar echilibru şi recunoaştere.

Citește tot interviul>>

Vezi și articolul Inițiativa Caraman (I)>>

Iniţiativa Caraman (II)

“Dacă mergi pe piaţa de automobile (Sarah Kane) cu căruţe (Caragiale sau Delavrancea), o să fii tot timpul la coadă…”

“Iniţiativa Caraman. Teatrul românesc în România” reprezintă deocamdată, o scrisoare- amendament trimisă de dramaturgul Ştefan Caraman Legislativului român, dar poate deveni un program de promovare a dramaturgiei româneşti. Deocamdată, Ştefan Caraman a lansat o temă de discuţie. Până ideiile din acest amendament vor fi puse în practică va mai trece vreme. Important este că începutul a fost făcut.
Ce anume v-a determinat să recurgeţi la această formă de, hai să îi spunem, protest?
Întrebarea e bine venită pentru ca aş dori să ştii de la bun început ca nu este un protest. Suntem un numar de autori români de piese de teatru, marginalizaţi de tot ce înseamnă instituţie culturală (ştiai, spre exemplu, ca în mai toate comunicatele teatrelor sau chiar ale UNITER care nominalizază diferite funcţii, dramaturgul este trecut la “altele”?) cu link către teatru, lucru pe care îl considerăm o nedreptate. Faptul ca în pofida numeroaselor – e drept, şi timide – forme de a ne manifesta această nemulţumire, n-am avut niciun feedback dinspre sistem, ne-a făcut să ne unim vocile şi să ne adresăm Legislativului, singurul care – aşa cum se întâmplă în ţările puternice din Europa – vezi Franţa), poate regla lucrurile. Am ales o forma legală, am ales un ton diplomatic, am ales să ne prezentăm demersul cu argumente şi, înainte de toate, n-am negat pe nimeni – am cerut doar echilibru şi recunoaştere.

Citește tot interviul>>

Vezi și articolul Inițiativa Caraman (I)>>

Postat de pe data de 12 apr., 2010 in categoria Opinii. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 125 ori.

Publica un raspuns