Nu am nici o îndoială că la această oră nu există nici un fel de strategie bine gândită în ceea ce priveşte corelarea sistemului de educaţie cu piaţa forţei de muncă. Nici măcar cu piaţa posturilor de muncă oferite de stat. Opinia mea e că factorul decisiv care decide orientarea universităţilor în definitivarea numărului de locuri scoase la concurs la examenele de admitere este moda vremii.
Un exemplu din rândul celor mai grăitoare este ştirea din cotidianul Zi de Zi, cum că Penitenciarul Tîrgu-Mureş recrutează candidaţi pentru Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare şi Academia Naţională de Informaţii, ambele din Bucureşti. Ştirea, aparent e cât se poate de normală, cu iz de banalitate, dar nu e. De ce?
1. Organigrama Penitenciarului de la Tîrgu-Mureş avea, ultima dată când discutasem cu directorul Mihai Hăbălău, aproximativ 40 de posturi prevăzute, care nu sunt ocupate.
2. Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu permite organizarea de concursuri pentru ocuparea lor, din lipsă de bani pentru plata salariilor aferente.
3. Drept urmare firească a punctelor 1 şi 2, la Penitenciarul Tîrgu-Mureş se lucrează cu un personal sub-dimensionat faţă de necesităţi, mult sub practicile europene în domeniu.
4. Asta duce la acumularea de către angajaţi a unui număr impresionant de ore suplimentare, pe care Guvernul a decis că nu le mai plăteşte, ci sunt transformate în zile libere. Zile libere care, din cauza aceleiaşi lipse acute de personal, se reportează mereu şi mereu până-n neant.
5. Angajaţii penitenciarului sunt relativ prost plătiţi, angajatorul nereuşind să-şi respecte nici măcar prevederile legislaţiei româneşti în ceea ce priveşte bugetarea cheltuielilor cu personalul. Dacă vă îndoiţi, atunci cercetaţi numărul de procese pe care conducerea penitenciarului le pierde în instanţă cu sindicatele.
Ş-atunci, cu imaginea de ansamblu astfel conturată, stau şi mă întreb cam ce-o fi fost în mintea domnilor care s-au decis că e nevoie de o astfel de recrutare. E de înţeles, trebuie să aibă şi profesorii celor două universităţi ceva de lucru, dar parcă să pregătească şomeri nu e chiar cuminte.
Recrutare pentru Şcoala Naţională de Şomeri
Nu am nici o îndoială că la această oră nu există nici un fel de strategie bine gândită în ceea ce priveşte corelarea sistemului de educaţie cu piaţa forţei de muncă. Nici măcar cu piaţa posturilor de muncă oferite de stat. Opinia mea e că factorul decisiv care decide orientarea universităţilor în definitivarea numărului de locuri scoase la concurs la examenele de admitere este moda vremii.
Un exemplu din rândul celor mai grăitoare este ştirea din cotidianul Zi de Zi, cum că Penitenciarul Tîrgu-Mureş recrutează candidaţi pentru Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare şi Academia Naţională de Informaţii, ambele din Bucureşti. Ştirea, aparent e cât se poate de normală, cu iz de banalitate, dar nu e. De ce?
1. Organigrama Penitenciarului de la Tîrgu-Mureş avea, ultima dată când discutasem cu directorul Mihai Hăbălău, aproximativ 40 de posturi prevăzute, care nu sunt ocupate.
2. Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu permite organizarea de concursuri pentru ocuparea lor, din lipsă de bani pentru plata salariilor aferente.
3. Drept urmare firească a punctelor 1 şi 2, la Penitenciarul Tîrgu-Mureş se lucrează cu un personal sub-dimensionat faţă de necesităţi, mult sub practicile europene în domeniu.
4. Asta duce la acumularea de către angajaţi a unui număr impresionant de ore suplimentare, pe care Guvernul a decis că nu le mai plăteşte, ci sunt transformate în zile libere. Zile libere care, din cauza aceleiaşi lipse acute de personal, se reportează mereu şi mereu până-n neant.
5. Angajaţii penitenciarului sunt relativ prost plătiţi, angajatorul nereuşind să-şi respecte nici măcar prevederile legislaţiei româneşti în ceea ce priveşte bugetarea cheltuielilor cu personalul. Dacă vă îndoiţi, atunci cercetaţi numărul de procese pe care conducerea penitenciarului le pierde în instanţă cu sindicatele.
Ş-atunci, cu imaginea de ansamblu astfel conturată, stau şi mă întreb cam ce-o fi fost în mintea domnilor care s-au decis că e nevoie de o astfel de recrutare. E de înţeles, trebuie să aibă şi profesorii celor două universităţi ceva de lucru, dar parcă să pregătească şomeri nu e chiar cuminte.
