În şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean domnul Teodor Giurgea a adus în dezbatere subiectul aşa-numiţilor „piraţi ai transporturilor”, care, nerespectând legile transporturilor, fac totuşi transport de călători la jumătate de preţ şi omoară firmele care funcţionează legal. După un ping-pong de declaraţii, uimitor de rapid s-a ajuns la o posibilă rezolvare cu un minim spionaj care ar trebui să monitorizeze pe piraţi. Nu Poliţia, nu Autoritatea Rutieră Română, nu Procutorii, ci nişte spioni ar trebui să rezolve această problemă care se pare că depăşeşte competenţa sus-numitelor autorităţi ale statului. E evident caracterul penibil al discuţiei.

Mai ţineţi minte scandalul ascultării telefoanelor în redacţia Ziarului de Mureş, plus telefonul doamnei judecător Andreea Ciucă. A fost acum vreo patru ani, iar între timp Andreea Ciucă a cam câştigat procesele cu statul român. Iar de ziarişti… n-am auzit de vre-unul să fi fost condamnat prin sentinţă definitivă şi executorie la vreo pedeapsă pornindu-se de la acele înregistrări. Din nou, domnii „ascultători” au dovedit în practică inutilitatea perversului lor demers.

Am studiat atent deja celebrul dosar al domnului Viorel Filip, fost director al Poliţiei Comunitare din Tîrgu-Mureş. Sărind peste subţirimea şi şubrezenia dovezilor aduse la dosar, un mic, dar extrem de important detaliu mi-a sărit în ochi încă din primele pagini ale rechizitoriului întocmit de DNA Tîrgu-Mureş. Tot tăvălugul, potrivit rechizitoriului, să fim bine înţeleşi, a plecat de la faptul că un procuror s-a uitat la televizor şi-a văzut pe nişte inşi care spuneau ceva… Asta e baza de la care au plecat: o emisiune TV. Sigur, ulterior au ascultat şi telefoanele, dar la cum arată dosarul, la cât de bine documentat juridic este, eu sunt destul de sceptic în privinţa calităţii lui în faţa unui complet de judecată. Aşa, pur ziaristic, sigur că este de impact, dar juridic, eu, cel care n-am studii de specialitate, cred că l-aş putea descoase.

Sunt doar trei exemple, dar sunt grăitoare şi extrem de ilustrative pentru apetitul aproape maladiv al organelor statului (consilier judeţean – spionaj economic, procuror DNA Bucureşti – spionaj prin redacţii, procuror DNA Tîrgu-Mureş – privitul televizorului şi ascultarea ulterioară a unor convorbiri telefonice). Ar fi multe de spus în subiect, iar părerile cu siguranţă vor fi împărţite. Se poate să ni se tragă de la perioada comunistă. Alţii vor spune că o avem în gene, că aplecarea spre complot, şuşoteli şi pâra de la colţ de stradă până la cel mai înalt nivel poate fi găsită încă de mai devreme în istorie. Oricum ai lua-o, aplecarea e evidentă: începând de la satul tradiţional românesc unde aproape fiecare casă de la uliţa mare are bancă în faţa gardului, ca proprietarul să poată urmării în relaxare norodul care se perindă pe stradă şi terminând cu procurorul DNA care-şi începe dosarul spunând c-a văzut el o emisiune la televizor.

Spionaj după ureche

În şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean domnul Teodor Giurgea a adus în dezbatere subiectul aşa-numiţilor „piraţi ai transporturilor”, care, nerespectând legile transporturilor, fac totuşi transport de călători la jumătate de preţ şi omoară firmele care funcţionează legal. După un ping-pong de declaraţii, uimitor de rapid s-a ajuns la o posibilă rezolvare cu un minim spionaj care ar trebui să monitorizeze pe piraţi. Nu Poliţia, nu Autoritatea Rutieră Română, nu Procutorii, ci nişte spioni ar trebui să rezolve această problemă care se pare că depăşeşte competenţa sus-numitelor autorităţi ale statului. E evident caracterul penibil al discuţiei.

Mai ţineţi minte scandalul ascultării telefoanelor în redacţia Ziarului de Mureş, plus telefonul doamnei judecător Andreea Ciucă. A fost acum vreo patru ani, iar între timp Andreea Ciucă a cam câştigat procesele cu statul român. Iar de ziarişti… n-am auzit de vre-unul să fi fost condamnat prin sentinţă definitivă şi executorie la vreo pedeapsă pornindu-se de la acele înregistrări. Din nou, domnii „ascultători” au dovedit în practică inutilitatea perversului lor demers.

Am studiat atent deja celebrul dosar al domnului Viorel Filip, fost director al Poliţiei Comunitare din Tîrgu-Mureş. Sărind peste subţirimea şi şubrezenia dovezilor aduse la dosar, un mic, dar extrem de important detaliu mi-a sărit în ochi încă din primele pagini ale rechizitoriului întocmit de DNA Tîrgu-Mureş. Tot tăvălugul, potrivit rechizitoriului, să fim bine înţeleşi, a plecat de la faptul că un procuror s-a uitat la televizor şi-a văzut pe nişte inşi care spuneau ceva… Asta e baza de la care au plecat: o emisiune TV. Sigur, ulterior au ascultat şi telefoanele, dar la cum arată dosarul, la cât de bine documentat juridic este, eu sunt destul de sceptic în privinţa calităţii lui în faţa unui complet de judecată. Aşa, pur ziaristic, sigur că este de impact, dar juridic, eu, cel care n-am studii de specialitate, cred că l-aş putea descoase.

Sunt doar trei exemple, dar sunt grăitoare şi extrem de ilustrative pentru apetitul aproape maladiv al organelor statului (consilier judeţean – spionaj economic, procuror DNA Bucureşti – spionaj prin redacţii, procuror DNA Tîrgu-Mureş – privitul televizorului şi ascultarea ulterioară a unor convorbiri telefonice). Ar fi multe de spus în subiect, iar părerile cu siguranţă vor fi împărţite. Se poate să ni se tragă de la perioada comunistă. Alţii vor spune că o avem în gene, că aplecarea spre complot, şuşoteli şi pâra de la colţ de stradă până la cel mai înalt nivel poate fi găsită încă de mai devreme în istorie. Oricum ai lua-o, aplecarea e evidentă: începând de la satul tradiţional românesc unde aproape fiecare casă de la uliţa mare are bancă în faţa gardului, ca proprietarul să poată urmării în relaxare norodul care se perindă pe stradă şi terminând cu procurorul DNA care-şi începe dosarul spunând c-a văzut el o emisiune la televizor.

Postat de pe data de 28 mai, 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,131 ori.

3 Raspunsuri pentru “Spionaj după ureche”

  1. Albu Ionel spune:

    Telefoanele in dosarul Filip au fost ascultate cu cateva luni inaintea aparitiei cazului in presa. Nu ulterior. In rest sunt deacord cu tine ca dosarul este subtire, cu multe lacune in ceea ce priveste procedura. Cu ce dovezi vin procurorii nu cred ca va fi condamnat cineva. Desi acolo implicatiile sunt mult mai „sus” decat ce se vede prin instanta.

  2. Dan Mașca spune:

    Cataline domnul subinginer Giurgea conduce apele romane mures, face transport si vrea dreptate acum cind nu mai este piata prea mare si multul a inceput sa se gate.
    Trebuie sa ii spui ca in vreo 2-3 luni o sa vina un nou guvern si cei de la PDL nu o sa puna prim-ministrul. De fapt nu o sa fie de la nici un partid politic.Doar o sa il sustine.

Publica un raspuns