Astăzi vreau să fiu optimist. De fapt nu doar vreau, ci chiar sunt. Ce înseamnă pentru dumneavoastră implicare socială? Cum vă implicaţi dumneavoastră benevol, neremunerat ca societatea în care trăiţi să înainteze cu un milimetru în plus spre mai bine? Lăsând la o parte televizorul mincinos şi manipulant, politicianul de tip ciocoi, ONG-istul leneş implicat politic, funcţionarul corupt. Lăsând la o parte de fapt gândirea anti…anti-comunistă, anti-iliescieană, anti-băsesciană, anti-sindicalistă, anti-manele, anti-drog, anti-fumat, anti-exces-de-sare-zahăr-şi-grăsimi, anti-discriminare, anti-corupţie, anti, anti, anti. Ce faci dumneata cititorule pro-ce-vrei-tu-numai-pro-să-fie?

Am discutat aseară cu Vlad Lipovanu şi Iulia Sara, despre o sumedenie de proiecte, care mai mici, care mai mari, toate implicând omul, cetăţeanul, în tot felul de direcţii. De la promovarea cititului la strângerea gunoaielor sau de la anteprenoriat la promovarea mişcării în dauna sedentarismului. Toate bazându-se pe voluntariat, pe muncă pro-bono, pe ieşit în stradă cu încercarea de a mişca munţi în gândiri (ori chiar mentalităţi) depăşite. Şi nu-i uşor. În ciuda optimismului debordant al amândurora, românul preferă să soarbă o bere şi să rumege un mic decât să strângă gunoaie ori să citească o carte. Nu, nu generalizez, v-am spus doar că sunt optimist azi. Dar vă întreb, cum aţi reacţiona dumneavoastră dacă mâine v-aţi întâlni în autobuz cu Vlad, că tot îl pomeneam, care ar veni spre dumneavoastră cu gândul să vă dăruiască o carte? Da, gratis. Sigur că nu veţi face o faţă acră? Şi poate că mai bine de jumătate dintre dumneavoastră n-aţi auzit niciodată nici de Vlad Lipovanu, nici de Iulia Sara, nici de Alex Popa, nici de Monica Moldovan, nici de Adriana Buruş şi nici măcar nu contează. Pentru că nu s-au apucat de voluntariat pentru ca dumneavoastră să auziţi de ei, pentru ca mai apoi să vă prostească cerându-vă un vot, ci o fac dintr-un cuvânt mare şi pompos la care-i zice convingere.

În viaţa dumneavoastră la câte proiecte de voluntariat aţi fost părtaş? Ştiţi că sunt în derulare proiecte ca Let’s do it România care-şi propune să adune deşeurile patriei într-o singură zi? Că există o Bibliotecă vie care luptă împotriva discriminării punând faţă în faţă cetăţeanul cu potenţialul discriminat? Şi lista-i lungă şi poate că v-am mai bătut la cap cu ea…

Sună bine, nu? E cool, e miştonişte tineri fac asemenea lucruri frumoase, ca mai e cineva care nu vrea să plece la cules de căpşuni, ba chiar în vreme de criză lucrează gratuit ca ţie să-ţi meargă un pic, poate foarte, foarte puţin, aproape insesizabil dar ceva mai bine. Ei şi dumneata ce vei face în timpul acesta sau de acum înainte?

Daaa… tu ce faci?

Astăzi vreau să fiu optimist. De fapt nu doar vreau, ci chiar sunt. Ce înseamnă pentru dumneavoastră implicare socială? Cum vă implicaţi dumneavoastră benevol, neremunerat ca societatea în care trăiţi să înainteze cu un milimetru în plus spre mai bine? Lăsând la o parte televizorul mincinos şi manipulant, politicianul de tip ciocoi, ONG-istul leneş implicat politic, funcţionarul corupt. Lăsând la o parte de fapt gândirea anti…anti-comunistă, anti-iliescieană, anti-băsesciană, anti-sindicalistă, anti-manele, anti-drog, anti-fumat, anti-exces-de-sare-zahăr-şi-grăsimi, anti-discriminare, anti-corupţie, anti, anti, anti. Ce faci dumneata cititorule pro-ce-vrei-tu-numai-pro-să-fie?

Am discutat aseară cu Vlad Lipovanu şi Iulia Sara, despre o sumedenie de proiecte, care mai mici, care mai mari, toate implicând omul, cetăţeanul, în tot felul de direcţii. De la promovarea cititului la strângerea gunoaielor sau de la anteprenoriat la promovarea mişcării în dauna sedentarismului. Toate bazându-se pe voluntariat, pe muncă pro-bono, pe ieşit în stradă cu încercarea de a mişca munţi în gândiri (ori chiar mentalităţi) depăşite. Şi nu-i uşor. În ciuda optimismului debordant al amândurora, românul preferă să soarbă o bere şi să rumege un mic decât să strângă gunoaie ori să citească o carte. Nu, nu generalizez, v-am spus doar că sunt optimist azi. Dar vă întreb, cum aţi reacţiona dumneavoastră dacă mâine v-aţi întâlni în autobuz cu Vlad, că tot îl pomeneam, care ar veni spre dumneavoastră cu gândul să vă dăruiască o carte? Da, gratis. Sigur că nu veţi face o faţă acră? Şi poate că mai bine de jumătate dintre dumneavoastră n-aţi auzit niciodată nici de Vlad Lipovanu, nici de Iulia Sara, nici de Alex Popa, nici de Monica Moldovan, nici de Adriana Buruş şi nici măcar nu contează. Pentru că nu s-au apucat de voluntariat pentru ca dumneavoastră să auziţi de ei, pentru ca mai apoi să vă prostească cerându-vă un vot, ci o fac dintr-un cuvânt mare şi pompos la care-i zice convingere.

În viaţa dumneavoastră la câte proiecte de voluntariat aţi fost părtaş? Ştiţi că sunt în derulare proiecte ca Let’s do it România care-şi propune să adune deşeurile patriei într-o singură zi? Că există o Bibliotecă vie care luptă împotriva discriminării punând faţă în faţă cetăţeanul cu potenţialul discriminat? Şi lista-i lungă şi poate că v-am mai bătut la cap cu ea…

Sună bine, nu? E cool, e miştonişte tineri fac asemenea lucruri frumoase, ca mai e cineva care nu vrea să plece la cules de căpşuni, ba chiar în vreme de criză lucrează gratuit ca ţie să-ţi meargă un pic, poate foarte, foarte puţin, aproape insesizabil dar ceva mai bine. Ei şi dumneata ce vei face în timpul acesta sau de acum înainte?

Postat de pe data de 15 iun., 2010 in categoria Civism, Timp liber. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,664 ori.

9 Raspunsuri pentru “Daaa… tu ce faci?”

  1. KOKO spune:

    bravo!!!

  2. gogu spune:

    minunat , dar ??????????

  3. iulia spune:

    zici ca esti optimist azi…? 🙂

    atunci transformam „…in dauna sedentarismului” in „in favoarea sanatatii” 😀

    BONUS: va asteptam cu mic cu mare miercuri viitoare, 23 Iunie, ora 18:00 la Teatru74, unde va invitam sa va implicati activ alaturi de trupa de teatru forum alcatuita din tinerii din Penitenciarul Targu Mures.

  4. Simple spune:

    Bun, eu ma simt putin si plec privirea in pamant de rusine, pentru ca intradevar, desi cunosc proiectele, nu pot sa spun ca sunt implicat in astfel de proiecte (apropos, nu ar fi stricat si ceva link-uri ca sa le fie ceva mai usor celor interesati sa afle despre ce e vorba).
    Dar sincer, am acasa un mic proiect de 6 luni si jumatate care te asigur ca e cat toate proiectele la un loc (si mult mai satisfacator). Si nu e vorba doar de o zi in care ar fi bine sa citesc o carte, sau sa strang gunoaie, pentru ca proiectul asta micut ma pune la citit, strans „gunoaie”, facut miscare, invatat lucruri noi in fiecare zi, etc. Si cu siguranta nu ai auzit nici tu de mine 🙂
    Acum, int-o nota mai serioasa, poate ca lumea stie sau cu siguranta a auzit de multe din proiectele si de oamenii din spatele lor, insa vezi tu? Vine o vreme cand timpul chiar nu iti mai permite sa te zbati pentru cei din jurul tau care oricum vor ramane indiferenti, ba chiar mai mult, vor continua sa faca gunoaie pentru ca oricum exista cineva care sa stranga dupa ei. E drept, asta nu inseamna ca trebuie sa stam cu mainile in san.
    Eu ma bucur ca exista oameni ca Vlad, ca Iulia sau ca multi altii, oameni care pot si vor schimba cate ceva in mentalitatile noastre, dar te rog eu, nu ma „condamna” pentru ca dupa o saptamana de lucru si voluntariat la proiectul de acasa, la final de saptamana prefer un mic gratar si relaxare in detrimentul stransului gunoiului facut de altii.

    • Catalin Heghes spune:

      nu personaliza pe proiecte, ia ideea.

      • Cora spune:

        http://www.letsdoitromania.ro/
        De la asta plec eu acum, la ceasul cand mi se inchid ochii si mintea vede monstrii.
        Am aflat de proiect de la o prietena, prin mult prea-slavitul Facebook si mi-a dat o urma de speranta. Din nefericirea mea nu pot sa ma implic in organizare asa cum as vrea, insa stiu ca in ziua X vreau sa fiu acolo. Si le-am spus si prietenilor si continui sa le spun ca nu e mare proiectul asta, insa s-ar putea sa devina foarte mare pentru noi, mioriticii superbi suspendati intre planete si existenta. Adevarul e ca, asa cum ne stim, e prea mirific pentru noi, insa cine stie, eu chiar mai sper.
        Ce fac eu? Eu vreau sa fac ceva, cat de mic. Stiu ca nu schimb lumea, insa stiu ca daca vorbesc cu vreo doi – trei si ei inteleg si incep sa vada la fel, am facut un mare ceva.
        Nici eu nu am acum timp si resurse de implicare mai activa, dar cred ca mai conteaza si prezenta mea in proiect, chiar le nivel minim de cuantificat.
        Hai sa!
        Heghesule, mai da sfoara in tara, sa ne miscam pentru sanatatea noastra psihica si fizica!
        Mai impunge din cand in cand, ca e bine asa!
        Strangem gunoaie, chiar daca nu le-am lasat noi. 1 din 10 sa vina si e foarte bine.
        1 din 50 sa ma vada cand strang gunoiul lui si sa se simta jenat, atat cat pentru a nu arunca chistocul sau ce mai stiu eu dupa aceea. Stiu ca nu fac hernie dacama aplec dupa gunoiul altuia, chiar daca gestul meu e suficient de vizibil si pentru inculpat. Ma aplec, ca merita sa merg pe un drum curat, ca gasesc eu robinet la care sa imi spal mainile. Nu e rusinea mea, e rusinea lui!
        Hai sa mergem la strans de gunoaie. Nu am reusit sa ii curatam pe cei care isi bat joc de noi, poate ca reusim sa ne strangem sa curatam locurile murdarite de oameni ca ei.

  5. Vlad Lipovanu spune:

    @simple, nu te condamna nimeni pentru ca tu, alaturi de altii preferi ‘un mic gratar si relaxare in detrimentul stransului gunoiului facut de altii.’ E de ajuns ca acei oameni care isi petrec timpul liber la un gratar, sa pastreze mediul curat, astfel nu va mai fi nevoie sa adune altii dupa ei.

    Micul tau proiect traieste intr-o un alt mare proiect, numit societate. Si lucrul acesta, iti recomand, sa ti-l amintesti in fiecare zi!

    Lipsa timpului e cea mai folosita scuza a societatii romanesti! Deja devine penibil! Nu vrei! Acesta e adevaratul raspuns! E mult mai usor sa stai deoparte, sa privesti si sa-ti dai cu parerea. Faptul ca vad 26 de ‘like’ nu ma incanta, ci imi aprofundeaza starea de dezamagire, cum ca romanii in marea lor majoritate, cam atat stiu sa faca, sa laude sau sa critice.

    @Catalin, mai stiu doi oameni, Catalin Heghes si Ovidiu I. Pop, care au inteles ca scopul, cel putin moral, al presei, nu este doar de informa, ci si de a fi un exmplu civic pentru societate. Si ca sa fii un exemplu, nu e de ajuns doar sa scrii, ci si sa te implici activ in proiectele sociale.

  6. firulescu spune:

    Felicitari domnului Dorin Florea, Presedintele PD-L Mures! Partidul domniei sale a castigat azi lupta cu PSd si s-a respins motiunea de cenzura! De acum incolo toate caile spre progres ale acestei tari sunt deschise. Felicitari din nou domnule Florea, Primar al municipilului Tirgu Mures!

Publica un raspuns