Experti, colaboratori sau apropiati sustin ca fara ele industria mondiala ar fi fost mult prea banala
Anita Roddick, fondatoarea retelei Body Shop, a fost unul dintre pionierii comertului echitabil. Meg Whitman, sau zana cea buna, a transformat eBay intr-un star mondial. Katherine Graham, moste­nitoarea prestigiosului „Washington Post”, a condus ziarul in timpul scandalului Watergate si a reinventat presa de in­ves­tigatii. C.J Walker, prima milionara de culoare din Statele Unite, a creat la ince­putul secolului trecut o companie de produse cosmetice.
Oprah Winfrey
In noiembrie 2009, in direct si in fata a milioane de teles­pec­ta­tori, Oprah Winfrey a anuntat, cu lacrimi in ochi, ca celebra ei emisiune zilnica „Oprah Winfrey Show” nu va mai exista. Va lua sfarsit o incredibila aventura mediatica, inceputa in 1996 si care a continuat in ace­lasi ritm cu peste 4.000 de episoade difu­za­te in Statele Unite si in lume pe cele 215 ca­nale afiliate la CBS Television Distribution. Incepand cu 2011, Oprah va dispune de propriul sau canal prin cablu, Oprah Winfrey Network, lansat in parteneriat cu Discovery Communication. In SUA, Oprah Winfrey a devenit o adevarata stea. Emisiunea ei a fost urmarita in fiecare zi de aproape 15 milioane de persoane si a gazduit toate celebritatile tarii:
In In 1993, dupa o tacere de aproape 40 de ani, Michael Jackson i s-a confesat, atra­gand o audienta-record de 100 mil. telespectatori Tot in studioul lui Oprah, Tom Cruise a pierdut dramatic din popu­la­ritate, sarind de pe canapea Sarah Palin a dat primul ei interviu
Considerata „una dintre cele mai influente femei din lume”, Oprah este, totodata, o femeie extrem de bogata.La sfarsitul anului 2008, averea ei era estimata la 2,7 mil. $. Detine o uriasa proprietate de 42 ha langa Santa Barbara, in California, un apartament la Chicago, o casa in New Jersey, alta in Georgia, un castel la Telluride (statul Colo­ra­do), o vila pe insula Antigua. Secretul aces­tui formidabil succes? Un amestec de em­patie, un dezvoltat simt al umorului si capacitate de psihanaliza. Emisiunile sale sunt adevarate sedinte de terapie, unde ea insasi nu ezita sa-si dezvaluie secretele si sa planga. Oprah a atacat tabuurile societatii americane, iar sinceritatea ei i-a consolidat succesul.
Regina frumusetii
Alaturi de Helena Rubinstein si Elizabeth Arden, Estee Lauder repre­zin­ta una dintre figurile industriei mon­dia­le a cosmeticelor care a revolutionat anu­mite practici.
In 2004, grupul de companii Estee Lauder producea aproximativ 20 de marci, dintre care unele prestigioase, pre­cum Clinique, Aramis, Darphin sau Tom Fod si numara peste 25.000 de salariati in 140 de tari. Cifra de afaceri de 6 mld. $ este rezultatul obtinut dintr-o munca asidua, dar si dintr-un simt deosebit de marketing. Cu cateva idei simple, Estee Lauder a revolutionat industria de cos­me­tice. Vizionara, Estee a fost prima care a oferit cadouri clien­tilor care i-au cum­pa­rat produsele; pri­ma care a creat linii de produse coor­do-
nate cu colectiile inter­nationale de moda; prima care a lansat o linie de ingrijire pentru barbati. Aceste inovatii, adaugate unui context favorabil, au adus beneficii intreprinderii infiintate de ea. La moartea ei, averea personala a omului de afaceri Estee Lauder a fost cifrata la peste 3 mld. $. Marea doamna a plasticului
In aprilie 1954, Brownie Wise, pe atunci in varsta de 40 de ani, a obtinut dreptul la sapte pagini in revista americana „Businees Week”. O premiera in istoria publicatiei. Pozand mandra cu o cutie de plastic in mana (una dintre faimoasele Tupperware, care acum se vand cu miile peste tot in lume), ea a revolutionat practicile comerciale utilizate in acele vremuri in SUA, facand dintr-un foarte modest fabricant de material plastic un gigant industrial care s-a extins pe tot teritoriul american. Secretul ei? Renumitele „home parties”, reuniuni cu vanzare organizate de Brownie Wise la ea acasa si care au facut ca rezultatele Tupper Plastics Company sa-si ia, practic, zborul. Un sistem de comert care a aparut in anii 1920 si a fost puternic promovat de societatea Stanley Home Product, fondata in 1933 in plina criza economica, unde Brownie lucra ca vanzatoare, gasindu-si cu usurinta locul in aceasta intreprindere.
Dedicandu-se in totalitate noii misiuni, ea inregistreaza vanzari-record, fiind numita responsabila echipelor comerciale din Detroit. Un coleg ii povesteste despre un produs vazut in vitrina unui mare magazin si care ar putea fi inclus in catalogul Stanley Homes Products: recipiente si cutii de plastic comercializate sub numele de Tupperware, dupa cel al inventa­to­rului, un oarecare Earl Tupper. In 1950, Brownie accepta sa intre la Tupper Plastics Company si sa raspunda de vanzarile din statul Florida. Un an mai tarziu, ea este numita director de vanzari si pune la punct o retea de vanzari cu peste 20.000 de puncte de desfacere in 1957. Lucrurile ar fi putut evolua foarte frumos, dar un incident nefericit rastoarna situatia: un seminar organizat pe o insula din largul Floridei si la care sunt invitate 1.200 de persoane arunca in aer cheltuielile intreprinderii, o furtuna izbucnita din senin necesitand evacuare de urgenta, soldata, intr-un final, cu zeci de raniti. Brownie este concediata, orice tentativa ulterioara de a pune pe picioare o noua afacere esuand.
„Revolutia Barbie”
La Expozitia de jucarii de la New York, din martie 1959, putini remarca ultima creatie a societatii Mattel: o papusa blonda de aproximativ 30 cm lungime, mai mult femeie decat fetita, cu talie de viespe, par bogat si picioare lungi, imbracata in pantalon si tricou in dungi alb cu negru si vanduta impreuna cu cateva accesorii. Avizi de noutate, presa si profesionistii nu au ochi insa decat pentru armele si instrumentele muzicale in miniatura marca Mattel. La unul dintre standurile intreprinderii, o femeie nu se lasa intimidata de indiferenta publicului: la 43 de ani, Ruth Handler, vicepresedinte la Mattel, a mizat pe aceasta papusa a carei creatoare este. Trei ani a lucrat la acest proiect, ocupandu-se personal de cele mai mici detalii, de la materialul de fabricatie – plexiglasul, inventat cu cativa ani in urma, la tehnologiile si costul de fabricatie, la pretul de vanzare. In pofida aparentului esec, in 1959 sunt vandute in SUA aproape 350.000 de papusi Barbie – diminutivul de la numele fiicei sale, Barbara – un record pentru acest tip de produse. In anul urmator numarul ajunge deja la un milion.
„Ea este creierul, eu sunt mainile”, obisnuia sa spuna despre sotia sa Elliot Handler. De fapt, fara Ruth, societatea Mattel nu ar fi ajuns niciodata acolo unde se afla astazi: primul producator mondial de jucarii. Excelent desenator, Elliot va lasa sotiei sale responsabilitatea deciziilor privind orientarea companiei, marketingul, productia etc. Fondata in 1945, societatea Mattel a avut un debut modest, por­nind de la rame de plastic si lemn pentru fotografii. Responsabila cu vanzarile, Ruth a inteles repede ca viito­rul pietei este „casa pa­pusilor”: un pavilion in miniatura care intru­chi­peaza noul vis american, cel al unei familii reconstituite dupa razboi. Din resturile de la ramele de fotografii, Mattel incepe sa produca, din 1946, detalii pen­tru casa papusilor. A fost un succes remar­cabil. Au venit apoi jucariile din plastic si lemn. La mijlocul anilor 1950, Mattel avea deja o cifra de afaceri de 15 mil. $. Lipsea insa papusa, alta decat cele aflate, la acea data, in comert. O papusa-femeie, vanduta cu accesorii. Aflata intr-o calatorie in Germania, in 1956, Ruth remarca intr-o vitrina sase manechine in miniatura cu figuri de femeie: papusa Lilli, inalta de 29 cm, dotata cu forme generoase si pre­zen­tata in mai multe mo­dele, in costum re­­gio-
­nal, costum de baie etc. Trei ani mai tarziu, urma sa se nasca pa­pu­sa Barbie. Devenit nu­ma­rul 1 mondial al jucariilor, Mattel va lansa numeroase pro­duse inovatoare intre anii 1960 si 1970. Dar visul se va rupe brusc in 1974, cand Mattel face obiectul unei anchete a Jandarmului pietei financiare americane, SEC. Elliot si Ruth sunt obligati sa demisioneze si sa plateasca o amenda de 57.000 $.
Excentrica miliardara din Hong Kong
Sotia si succesoarea magnatului din Hong Kong, Teddy Wang, fondatorul imperiului industrial si imobiliar Chinachem, Nina Wang, a fost una dintre cele mai bogate femei din Asia. Si una dintre cele mai excentrice. La trei ani de la disparitia ei, in 2007, discutiile privind mostenirea acesteia continua fara incetare. In momentul mortii, averea Ninei Wang era evaluata intre 6 si 13 mld. $. Celebra pentru tinutele sale vestimentare excentrice, Nina Wang s-a imbracat numai de la reduceri si nu pleca niciodata dintr-un restaurant sau de la o receptie fara „ceva in geanta”. Evita restaurantele luxoase, preferand McDonalds. Singurul semn exterior al bogatiei erau cele 15 garzi de corp care o insoteau in permanenta: Nina Wang a trait cu teama de a nu avea soarta sotului ei, rapit de doua ori si asasinat, intr-un final, in 1990.
Preluand, impotriva vointei socrului sau, conducerea companiei Chinachem, Nina Wang diversifica activitatea grupului, intrand in biotehnologie, transport maritim, cinema, televiziune si jocuri video, continuand, in tot acest timp, afacerile din imobiliare inaugurate odinioara de sotul ei. Pragmatica, Nina a stiut sa refaca legaturile cu Partidul comunist, asigurand, astfel, continuitate intreprinderilor sale dupa retrocedarea catre China a Hong Kongului, in 1997. Generoasa, ea a donat multi bani: 7 mil. $ universitatii Harvard, 50.000 $ pentru salvarea mediului inconjurator din Canada, mai multe milioane de dolari fundatiei create de ea in interiorul Chinachem.

Citeste articolul pe: Financiarul

O. Winfrey, R. Handler, N. Wang: femei care au schimbat economia lumii

Experti, colaboratori sau apropiati sustin ca fara ele industria mondiala ar fi fost mult prea banala
Anita Roddick, fondatoarea retelei Body Shop, a fost unul dintre pionierii comertului echitabil. Meg Whitman, sau zana cea buna, a transformat eBay intr-un star mondial. Katherine Graham, moste­nitoarea prestigiosului „Washington Post”, a condus ziarul in timpul scandalului Watergate si a reinventat presa de in­ves­tigatii. C.J Walker, prima milionara de culoare din Statele Unite, a creat la ince­putul secolului trecut o companie de produse cosmetice.
Oprah Winfrey
In noiembrie 2009, in direct si in fata a milioane de teles­pec­ta­tori, Oprah Winfrey a anuntat, cu lacrimi in ochi, ca celebra ei emisiune zilnica „Oprah Winfrey Show” nu va mai exista. Va lua sfarsit o incredibila aventura mediatica, inceputa in 1996 si care a continuat in ace­lasi ritm cu peste 4.000 de episoade difu­za­te in Statele Unite si in lume pe cele 215 ca­nale afiliate la CBS Television Distribution. Incepand cu 2011, Oprah va dispune de propriul sau canal prin cablu, Oprah Winfrey Network, lansat in parteneriat cu Discovery Communication. In SUA, Oprah Winfrey a devenit o adevarata stea. Emisiunea ei a fost urmarita in fiecare zi de aproape 15 milioane de persoane si a gazduit toate celebritatile tarii:
In In 1993, dupa o tacere de aproape 40 de ani, Michael Jackson i s-a confesat, atra­gand o audienta-record de 100 mil. telespectatori Tot in studioul lui Oprah, Tom Cruise a pierdut dramatic din popu­la­ritate, sarind de pe canapea Sarah Palin a dat primul ei interviu
Considerata „una dintre cele mai influente femei din lume”, Oprah este, totodata, o femeie extrem de bogata.La sfarsitul anului 2008, averea ei era estimata la 2,7 mil. $. Detine o uriasa proprietate de 42 ha langa Santa Barbara, in California, un apartament la Chicago, o casa in New Jersey, alta in Georgia, un castel la Telluride (statul Colo­ra­do), o vila pe insula Antigua. Secretul aces­tui formidabil succes? Un amestec de em­patie, un dezvoltat simt al umorului si capacitate de psihanaliza. Emisiunile sale sunt adevarate sedinte de terapie, unde ea insasi nu ezita sa-si dezvaluie secretele si sa planga. Oprah a atacat tabuurile societatii americane, iar sinceritatea ei i-a consolidat succesul.
Regina frumusetii
Alaturi de Helena Rubinstein si Elizabeth Arden, Estee Lauder repre­zin­ta una dintre figurile industriei mon­dia­le a cosmeticelor care a revolutionat anu­mite practici.
In 2004, grupul de companii Estee Lauder producea aproximativ 20 de marci, dintre care unele prestigioase, pre­cum Clinique, Aramis, Darphin sau Tom Fod si numara peste 25.000 de salariati in 140 de tari. Cifra de afaceri de 6 mld. $ este rezultatul obtinut dintr-o munca asidua, dar si dintr-un simt deosebit de marketing. Cu cateva idei simple, Estee Lauder a revolutionat industria de cos­me­tice. Vizionara, Estee a fost prima care a oferit cadouri clien­tilor care i-au cum­pa­rat produsele; pri­ma care a creat linii de produse coor­do-
nate cu colectiile inter­nationale de moda; prima care a lansat o linie de ingrijire pentru barbati. Aceste inovatii, adaugate unui context favorabil, au adus beneficii intreprinderii infiintate de ea. La moartea ei, averea personala a omului de afaceri Estee Lauder a fost cifrata la peste 3 mld. $. Marea doamna a plasticului
In aprilie 1954, Brownie Wise, pe atunci in varsta de 40 de ani, a obtinut dreptul la sapte pagini in revista americana „Businees Week”. O premiera in istoria publicatiei. Pozand mandra cu o cutie de plastic in mana (una dintre faimoasele Tupperware, care acum se vand cu miile peste tot in lume), ea a revolutionat practicile comerciale utilizate in acele vremuri in SUA, facand dintr-un foarte modest fabricant de material plastic un gigant industrial care s-a extins pe tot teritoriul american. Secretul ei? Renumitele „home parties”, reuniuni cu vanzare organizate de Brownie Wise la ea acasa si care au facut ca rezultatele Tupper Plastics Company sa-si ia, practic, zborul. Un sistem de comert care a aparut in anii 1920 si a fost puternic promovat de societatea Stanley Home Product, fondata in 1933 in plina criza economica, unde Brownie lucra ca vanzatoare, gasindu-si cu usurinta locul in aceasta intreprindere.
Dedicandu-se in totalitate noii misiuni, ea inregistreaza vanzari-record, fiind numita responsabila echipelor comerciale din Detroit. Un coleg ii povesteste despre un produs vazut in vitrina unui mare magazin si care ar putea fi inclus in catalogul Stanley Homes Products: recipiente si cutii de plastic comercializate sub numele de Tupperware, dupa cel al inventa­to­rului, un oarecare Earl Tupper. In 1950, Brownie accepta sa intre la Tupper Plastics Company si sa raspunda de vanzarile din statul Florida. Un an mai tarziu, ea este numita director de vanzari si pune la punct o retea de vanzari cu peste 20.000 de puncte de desfacere in 1957. Lucrurile ar fi putut evolua foarte frumos, dar un incident nefericit rastoarna situatia: un seminar organizat pe o insula din largul Floridei si la care sunt invitate 1.200 de persoane arunca in aer cheltuielile intreprinderii, o furtuna izbucnita din senin necesitand evacuare de urgenta, soldata, intr-un final, cu zeci de raniti. Brownie este concediata, orice tentativa ulterioara de a pune pe picioare o noua afacere esuand.
„Revolutia Barbie”
La Expozitia de jucarii de la New York, din martie 1959, putini remarca ultima creatie a societatii Mattel: o papusa blonda de aproximativ 30 cm lungime, mai mult femeie decat fetita, cu talie de viespe, par bogat si picioare lungi, imbracata in pantalon si tricou in dungi alb cu negru si vanduta impreuna cu cateva accesorii. Avizi de noutate, presa si profesionistii nu au ochi insa decat pentru armele si instrumentele muzicale in miniatura marca Mattel. La unul dintre standurile intreprinderii, o femeie nu se lasa intimidata de indiferenta publicului: la 43 de ani, Ruth Handler, vicepresedinte la Mattel, a mizat pe aceasta papusa a carei creatoare este. Trei ani a lucrat la acest proiect, ocupandu-se personal de cele mai mici detalii, de la materialul de fabricatie – plexiglasul, inventat cu cativa ani in urma, la tehnologiile si costul de fabricatie, la pretul de vanzare. In pofida aparentului esec, in 1959 sunt vandute in SUA aproape 350.000 de papusi Barbie – diminutivul de la numele fiicei sale, Barbara – un record pentru acest tip de produse. In anul urmator numarul ajunge deja la un milion.
„Ea este creierul, eu sunt mainile”, obisnuia sa spuna despre sotia sa Elliot Handler. De fapt, fara Ruth, societatea Mattel nu ar fi ajuns niciodata acolo unde se afla astazi: primul producator mondial de jucarii. Excelent desenator, Elliot va lasa sotiei sale responsabilitatea deciziilor privind orientarea companiei, marketingul, productia etc. Fondata in 1945, societatea Mattel a avut un debut modest, por­nind de la rame de plastic si lemn pentru fotografii. Responsabila cu vanzarile, Ruth a inteles repede ca viito­rul pietei este „casa pa­pusilor”: un pavilion in miniatura care intru­chi­peaza noul vis american, cel al unei familii reconstituite dupa razboi. Din resturile de la ramele de fotografii, Mattel incepe sa produca, din 1946, detalii pen­tru casa papusilor. A fost un succes remar­cabil. Au venit apoi jucariile din plastic si lemn. La mijlocul anilor 1950, Mattel avea deja o cifra de afaceri de 15 mil. $. Lipsea insa papusa, alta decat cele aflate, la acea data, in comert. O papusa-femeie, vanduta cu accesorii. Aflata intr-o calatorie in Germania, in 1956, Ruth remarca intr-o vitrina sase manechine in miniatura cu figuri de femeie: papusa Lilli, inalta de 29 cm, dotata cu forme generoase si pre­zen­tata in mai multe mo­dele, in costum re­­gio-
­nal, costum de baie etc. Trei ani mai tarziu, urma sa se nasca pa­pu­sa Barbie. Devenit nu­ma­rul 1 mondial al jucariilor, Mattel va lansa numeroase pro­duse inovatoare intre anii 1960 si 1970. Dar visul se va rupe brusc in 1974, cand Mattel face obiectul unei anchete a Jandarmului pietei financiare americane, SEC. Elliot si Ruth sunt obligati sa demisioneze si sa plateasca o amenda de 57.000 $.
Excentrica miliardara din Hong Kong
Sotia si succesoarea magnatului din Hong Kong, Teddy Wang, fondatorul imperiului industrial si imobiliar Chinachem, Nina Wang, a fost una dintre cele mai bogate femei din Asia. Si una dintre cele mai excentrice. La trei ani de la disparitia ei, in 2007, discutiile privind mostenirea acesteia continua fara incetare. In momentul mortii, averea Ninei Wang era evaluata intre 6 si 13 mld. $. Celebra pentru tinutele sale vestimentare excentrice, Nina Wang s-a imbracat numai de la reduceri si nu pleca niciodata dintr-un restaurant sau de la o receptie fara „ceva in geanta”. Evita restaurantele luxoase, preferand McDonalds. Singurul semn exterior al bogatiei erau cele 15 garzi de corp care o insoteau in permanenta: Nina Wang a trait cu teama de a nu avea soarta sotului ei, rapit de doua ori si asasinat, intr-un final, in 1990.
Preluand, impotriva vointei socrului sau, conducerea companiei Chinachem, Nina Wang diversifica activitatea grupului, intrand in biotehnologie, transport maritim, cinema, televiziune si jocuri video, continuand, in tot acest timp, afacerile din imobiliare inaugurate odinioara de sotul ei. Pragmatica, Nina a stiut sa refaca legaturile cu Partidul comunist, asigurand, astfel, continuitate intreprinderilor sale dupa retrocedarea catre China a Hong Kongului, in 1997. Generoasa, ea a donat multi bani: 7 mil. $ universitatii Harvard, 50.000 $ pentru salvarea mediului inconjurator din Canada, mai multe milioane de dolari fundatiei create de ea in interiorul Chinachem.

Citeste articolul pe: Financiarul

Postat de pe data de 10 aug., 2010 in categoria Business. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 192 ori.

Publica un raspuns