Mă intrigă făţărnicia celor ce trăiesc în acest spaţiu. Indiferent că sunt români, unguri sau ţigani (nu rromi, ci ţigani de la franţuzescul tsigan, ca romul ar putea fi confundat cu Roma, România sau băutura aceea…). Dubla măsură. Atunci când ceva e pe placul lor, locuitorii acestui spaţiu sunt de acord şi susţin ideea cu pricina, chiar dacă este în dezacord cu majoritatea şi mai abitir atunci când dezacordul vine din partea unui grup restrâns. Când lucrurile nu le vin precum o mănuşă, locuitorii acestui teritoriu încep să strige şi să facă scandal. Uită că, într-un stat de drept, cetăţenii au drepturi, dar au şi obligaţii. Uită că există reguli şi că nerespectarea lor are de cele mai multe ori efectul bulgărelui de zăpadă. Spre exemplu, dacă nu plăteşti taxele şi impozitele la timp, bugetul nu poate plăti la rândul său cheltuielile antamate de stat, poate chiar faţă de firmelele la care unii din datornici lucrează, atunci firma nu are de unde le plăti salariul şi… iaca blocajul. Să nu zic direct criza. Ştiu, veţi spune probabil că statul ăsta nu merită să îi dăm nimic, pentru că nu prea ne oferă nimic la rându-i sau că banii noştri de pe taxe şi impozite ajung în buzunarele celor ce conduc, indiferent de coloratura politică. Parţial aveţi dreptate. Toţi cei ce ajung la ciolan au grijă în primul rând de stomacul lor, apoi de cel al prietenilor şi, dacă mai rămâne ceva, aruncă şi peste gard la sărmani. Însă nu avem dreptul să capitulăm. Trebuie să mergem mai departe, că deh, până la urmă se va termina poate cu fomiştii. Şi lucrurile vor intra pe un făgaş bun. Pentru asta trebuie însă mai întâi să avem bunul simţ şi să acceptăm trebuie să respectăm legile şi regulile care guvernează România. Şi totodată regulile impuse de aleşii locali. Pentru că altfel riscăm să umflăm bulgărele…

Exemplul care m-a determinat să scriu asta e legat însă de parcările din Târgu-Mureş şi nu de taxe şi impozite. Sunt multe comentarii pe marginea acestui subiect de ani întregi. Ba că că nu e normal să plătim taxă de parcare pe domeniul public, ba că nu s-au amenajat parcări, ba că banii pe care îi plătim nu merg unde trebuie. Şi unii chiar incită la neplată. Unii se ceartă cu cei de la firma de parcări. Rup procesele-verbale sau „uită” să le plătească. Dacă te uiţi pe site-ul companiei cu pricina, vezi sume mari în dreptul multor maşini, sume care s-ar putea să nu mai fie încasate vreodată. Nu sunt de acord cu această situaţie. În toată Europa, sau, corectez, în Europa civilizată, trebuie să plăteşti parcarea. Chiar dacă este pe domeniul public, pe marginea drumului. E adevărat că în Europa la care visăm noi nu prea ai dreptul să parchezi pe marginea drumului, mai ales în zona centrală. Sunt parcări publice cu taxă. Şi nimeni nu comentează. Nimeni nu parchează fără să plătească. Indiferent de naţionalitate. AColo şi românii plătesc, fără comentarii. Şi plătesc taxe de parcare mari, nu ca aici. Scriam în titlu despre paradoxuri şi probabil vă întrebaţi de ce. Păi simplu: la Mureş Mall, odată cu deschiderea magazinelor s-a inaugurat şi parcarea. La sol, dar şi la subsol. CU bariere, cu aparat de taxare şi, la fel ca în Europa, cu gratuitate pentru primele două ore. La noi nu a ţinut. Locuitorii acestui spaţiu au găsit de cuviinţă să parcheze pe marginea drumului, lângă Pocloş,deşi strada cu sens unic nu permite acest lucru. Poliţia Comunitară ar fi trebuit să acţioneze. Nu am auzit pe nimeni să facă ceva. În disperare de cauză, cei de la Mureş Mall au decis să deschidăpermanent parcarea. Să dea gratis la toată lumea dreptul se a-şi lăsa maşina în parcarea lor. Fără a verifica măcar dacă cei ce îşi parchează maşinile acolo sunt sau nu clienţi ai magazinelor din mall. Nici aşa nu merge. Teama de a nu fi taxat îl face în continuare pe ţugulan, şi nu e vreunul sărac, după maşinile pe care le expune, să se parcheze tot pe marginea drumului, lângă Pocloş. Iar Poliţia Comunitară nici de această dată nu am auzit să acţioneze. Poate o va face de acum înainte. De ce? Simplu: dacă e lege, trebuie respectată. Aşa şi cu parcările: nu mă interesează ce fac cei ce încasează banii cu sumele cu pricina. Absolut sigur au contracte cu municipalitatea şi e datoria altor autorităţi să verifice şi să dispună. Obligaţia mea, ca cetăţean, este să plătesc serviciul respectiv! Când vom înţelege asta probabil vom fi mai aproape de Europa. Altfel suntem europeni doar când ieşim din graniţele acestei ţări. Pentru că atunci nici nu ne permitem să ne milogim de poliţişti şi nici nu aruncăm pe jos fel de fel de gunoaie. Pentru că toate acestea se plătesc dincolo. Că e lege.

Paradoxul de pe Pocloş

Mă intrigă făţărnicia celor ce trăiesc în acest spaţiu. Indiferent că sunt români, unguri sau ţigani (nu rromi, ci ţigani de la franţuzescul tsigan, ca romul ar putea fi confundat cu Roma, România sau băutura aceea…). Dubla măsură. Atunci când ceva e pe placul lor, locuitorii acestui spaţiu sunt de acord şi susţin ideea cu pricina, chiar dacă este în dezacord cu majoritatea şi mai abitir atunci când dezacordul vine din partea unui grup restrâns. Când lucrurile nu le vin precum o mănuşă, locuitorii acestui teritoriu încep să strige şi să facă scandal. Uită că, într-un stat de drept, cetăţenii au drepturi, dar au şi obligaţii. Uită că există reguli şi că nerespectarea lor are de cele mai multe ori efectul bulgărelui de zăpadă. Spre exemplu, dacă nu plăteşti taxele şi impozitele la timp, bugetul nu poate plăti la rândul său cheltuielile antamate de stat, poate chiar faţă de firmelele la care unii din datornici lucrează, atunci firma nu are de unde le plăti salariul şi… iaca blocajul. Să nu zic direct criza. Ştiu, veţi spune probabil că statul ăsta nu merită să îi dăm nimic, pentru că nu prea ne oferă nimic la rându-i sau că banii noştri de pe taxe şi impozite ajung în buzunarele celor ce conduc, indiferent de coloratura politică. Parţial aveţi dreptate. Toţi cei ce ajung la ciolan au grijă în primul rând de stomacul lor, apoi de cel al prietenilor şi, dacă mai rămâne ceva, aruncă şi peste gard la sărmani. Însă nu avem dreptul să capitulăm. Trebuie să mergem mai departe, că deh, până la urmă se va termina poate cu fomiştii. Şi lucrurile vor intra pe un făgaş bun. Pentru asta trebuie însă mai întâi să avem bunul simţ şi să acceptăm trebuie să respectăm legile şi regulile care guvernează România. Şi totodată regulile impuse de aleşii locali. Pentru că altfel riscăm să umflăm bulgărele…

Exemplul care m-a determinat să scriu asta e legat însă de parcările din Târgu-Mureş şi nu de taxe şi impozite. Sunt multe comentarii pe marginea acestui subiect de ani întregi. Ba că că nu e normal să plătim taxă de parcare pe domeniul public, ba că nu s-au amenajat parcări, ba că banii pe care îi plătim nu merg unde trebuie. Şi unii chiar incită la neplată. Unii se ceartă cu cei de la firma de parcări. Rup procesele-verbale sau „uită” să le plătească. Dacă te uiţi pe site-ul companiei cu pricina, vezi sume mari în dreptul multor maşini, sume care s-ar putea să nu mai fie încasate vreodată. Nu sunt de acord cu această situaţie. În toată Europa, sau, corectez, în Europa civilizată, trebuie să plăteşti parcarea. Chiar dacă este pe domeniul public, pe marginea drumului. E adevărat că în Europa la care visăm noi nu prea ai dreptul să parchezi pe marginea drumului, mai ales în zona centrală. Sunt parcări publice cu taxă. Şi nimeni nu comentează. Nimeni nu parchează fără să plătească. Indiferent de naţionalitate. AColo şi românii plătesc, fără comentarii. Şi plătesc taxe de parcare mari, nu ca aici. Scriam în titlu despre paradoxuri şi probabil vă întrebaţi de ce. Păi simplu: la Mureş Mall, odată cu deschiderea magazinelor s-a inaugurat şi parcarea. La sol, dar şi la subsol. CU bariere, cu aparat de taxare şi, la fel ca în Europa, cu gratuitate pentru primele două ore. La noi nu a ţinut. Locuitorii acestui spaţiu au găsit de cuviinţă să parcheze pe marginea drumului, lângă Pocloş,deşi strada cu sens unic nu permite acest lucru. Poliţia Comunitară ar fi trebuit să acţioneze. Nu am auzit pe nimeni să facă ceva. În disperare de cauză, cei de la Mureş Mall au decis să deschidăpermanent parcarea. Să dea gratis la toată lumea dreptul se a-şi lăsa maşina în parcarea lor. Fără a verifica măcar dacă cei ce îşi parchează maşinile acolo sunt sau nu clienţi ai magazinelor din mall. Nici aşa nu merge. Teama de a nu fi taxat îl face în continuare pe ţugulan, şi nu e vreunul sărac, după maşinile pe care le expune, să se parcheze tot pe marginea drumului, lângă Pocloş. Iar Poliţia Comunitară nici de această dată nu am auzit să acţioneze. Poate o va face de acum înainte. De ce? Simplu: dacă e lege, trebuie respectată. Aşa şi cu parcările: nu mă interesează ce fac cei ce încasează banii cu sumele cu pricina. Absolut sigur au contracte cu municipalitatea şi e datoria altor autorităţi să verifice şi să dispună. Obligaţia mea, ca cetăţean, este să plătesc serviciul respectiv! Când vom înţelege asta probabil vom fi mai aproape de Europa. Altfel suntem europeni doar când ieşim din graniţele acestei ţări. Pentru că atunci nici nu ne permitem să ne milogim de poliţişti şi nici nu aruncăm pe jos fel de fel de gunoaie. Pentru că toate acestea se plătesc dincolo. Că e lege.

Postat de pe data de 10 aug., 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,199 ori.

6 Raspunsuri pentru “Paradoxul de pe Pocloş”

  1. sunt de acord că parcarea este un serviciu pentru care trebuie să plătești. dar, ca de obicei, există în românia diferențe de nuanțe în aplicarea principiului.

    1. în europa civilizată despre care vorbești (și mă raportez la austria, în care legislația parcărilor e atât de exigentă încât nu poți construi nimic, fără să asiguri un număr de locuri de parcare aferent mărimii și utilității clădirii) ți se oferă un serviciu: de pildă există camere de luat vederi sau chiar paznici, ca în cazul în care ți se întâmplă ceva la mașină să poată fi identificat un responsabil. în viena am rămas extrem de surprins când am văzut că nu pot găsi mașini parcate pe marginea drumului nici de sămânță. cam asta înseamnă de fapt serviciul de parcare – accesul într-o parcare corect amenajată.

    2. nu există nicăieri suprataxări. la noi, cu abonamentul pe toată durata anului eu nu pot parca în parcarea publică a primăriei din spatele teatrului, dacă nu plătesc pentru a doua oară același serviciu. idem la weekend, unde sunt taxat inclusiv dacă doresc să intru pe un drum public, fără să apelez la serviciul de parcare. serviciu lipsă, pentru că omului din gheretă care nu-mi dă bon fiscal nu i se impută nimic dacă mașina mea e zgâriată. și bani la negru și lipsa prestării serviciului efectiv.

    3. de 20 de ani în târgu mureș eu mă simt jignit de fiecare dată când un reprezentant al autorității locale vine și-mi explică în ce mod a reușit dumneaei, autoritatea, să-mi dubleze locurile de parcare, prin trasarea unor dungi pe carosabil, unde oricum se parca. deci cred că mi se cuvine dreptul de a ridica niște semne de întrebare asupra modului în care banii plătiți de mine (care devin astfel publici) sunt cheltuiți.

  2. Adrian Giurgea spune:

    cataline, spaniolii si italienii spre exemplu, la fel si francezii au parcari publice asemanatoare celor de la noi. si plateste toata lumea, fara comentarii. si nu costa 2 euro/zi, ci 2 euro/ ora. apoi, prea arătăm cu degetul spre autoritate, fără a ne respecta noi înşine obligaţiile. şi mai adaug doar atât: sunt autorităţi care au atribuţii de control şi care pot spune dacă se respectă sau nu anumite contracte. cetăţeanul trebuie să-şi achite obligaţiile. la fel şi cu impozitele. ne plângem că nu sunt bani la buget, dar mulţi români nici măcar nu se gândesc să îşi achite taxele şi impozitele sau caută formule de a le anula. e România, nu?!

    • parcarea nu e un impozit. e o taxa pentru un serviciu prestat de o autoritate sau de un agent economic. fa te rog diferenta.

      • Adrian Giurgea spune:

        parcarea e un loc pe care il ocupi cu masina si pentru care platesti o taxa, cataline, parcarea in sine nu e o taxa. iar tu nu poti nega faptul ca masina ta ocupa un loc. si tarabagii platesc taxa pentru ocuparea domeniului public. tu de ce nu?

        • nu intelegi unde bat. taxa e taxa, impozitul impozit. impozitul il plateste toata lumea fie ca se foloseste sau nu de serviciile autoritatii publice. taxa o platesti numai atunci cand te folosesti de acel serviciu. in acest al doilea caz poti emite ceva mai multe pretentii.

          si platesc taxa de parcare, tocmai iti spuneam in primul comentariu ca am abonament pe totul anul. nu stiu de ce-mi explici tu treaba cu ocupatul locului de catre masina mea.

          • Adrian Giurgea spune:

            cataline, tu stii vorbi cu cineva aplicand formula de general?! nu ma refeream frate la masina ta, ci in general la „tine”, un ins, un oarecare, nu la Catalin Heghes… si daca nu iti place „tie” poti parca in cartiere, e gratis…

Publica un raspuns