Doamna Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României a fraudat un vot. Intelectualul de serviciu de la partid, Sever Voinescu, secretar al aceleiași camere i-a sărit în ajutor: s-a votat prin ridicarea mâinii, deci era omenesc să se greșească. Așa că de la vreo 80 de parlamentari câți erau în sala era normal ca doamna Anastase să vadă 170 de voturi pentru. Logic, nu? Concluzia: se reia votul. Mergem înapoi pe firul logic și ce vedem: s-a făcut o fraudă, nimeni nu are de suferit, iar în caz de forță majoră se reia votul. Tipic românesc.

În județul Mureș, acum mai bine de zece ani se discuta despre depozitul regional de deșeuri, care trebuia construit într-un parteneriat cu niște dubioși italieni, căutați la ei în țară de instituțiile statului pentru presupuse fapte de spălare de bani. Consiliul Județean a încheiat în schimb un parteneriat pentru construcția acelui depozit, a pus terenul la dispoziție, iar investitorii trebuiau să se apuce de treabă. Au și făcut-o, construind un drum de acces, după care s-au oprit. Nimeni nu ne-a spus vreodată exact de ce. Cert este că la un moment dat situația trebuia într-un fel sau altul rezolvată, așa că s-a ajuns la studierea contractului de asociere, iar cei de la CJ au constatat că nu au nici o modalitate de denunțare unilaterală a actului. Consilierul județean Victor Suciu își aduce aminte atunci de un mic amănunt care scăpase, voit sau nu, restului consilierilor: la vremea votării în plenul CJ, contractul de asociere supus dezbaterii, aprobat prin vot, avea o formă, iar acum la discuția pe marginea denunțării lui acesta avea altă formă. Țin minte că discuția se întâmpla prin 2007, iar contractul fusese votat și arhivat în altă formă înainte de 2000. Atunci, în 2007, răposatul Victor Suciu chiar spunea în plenul CJ că va căuta în arhiva proprie de acasă și va aduce contractul în forma în care a fost votat în CJ. La următoarele ședințe n-a mai pomenit nimic de acest mic amănunt, iar mai apoi s-a prăpădit și nici până în ziua de azi n-am aflat pe unde era adevărul. Cert este că pe oricine întrebam despre acest amănunt, toți se codeau să dea un răspuns. Așa că a fost nevoie de un proces pentru denunțarea contractului (în forma modificată, cu clauzele de denunțare unilaterală eliminate, deci cu CJ rămas fără nici un control), proces care din câte știu încă nici în ziua de azi n-a ajuns la o sentință definitivă și irevocabilă.

La vremea votării și mai apoi modificării dubioase a contractului, președintele CJ era Virag Gyorgy (UDMR), iar vicepreședintele CJ care negociase cu investitorii italieni era Ioan Vasluian (PSD). Nici unul și nici celălalt nu știu să fi fost cercetați vreodată pentru fals și uz de fals, pentru că nici unul din noii consilieri nu sesizase organele de anchetă cu privire la acest fapt. Se schimbase între timp mandatul, iar de acum președinte al CJ era Lokodi Edita (UDMR), secondată de Alexandru Petru Frătean (PSD), vicepreședintele care avea în gestiune problema managementului deșeurilor.

Iată de ce cred eu la ora aceasta că doamna Anastase nu va păți nimic: pentru că în astfel de momente, cei aflați la putere nu-și sacrifică proprii oameni. Și vă rog să nu-mi scoateți ochii cu cazul doamnei Monica Iacob Ridzi, pentru că, la fel ca și domnul Adrian Năstase, încă sunt amândoi liberi, fără vreo condamnare penală.

Fraudelu, Fraudelu hai la joc!

Doamna Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României a fraudat un vot. Intelectualul de serviciu de la partid, Sever Voinescu, secretar al aceleiași camere i-a sărit în ajutor: s-a votat prin ridicarea mâinii, deci era omenesc să se greșească. Așa că de la vreo 80 de parlamentari câți erau în sala era normal ca doamna Anastase să vadă 170 de voturi pentru. Logic, nu? Concluzia: se reia votul. Mergem înapoi pe firul logic și ce vedem: s-a făcut o fraudă, nimeni nu are de suferit, iar în caz de forță majoră se reia votul. Tipic românesc.

În județul Mureș, acum mai bine de zece ani se discuta despre depozitul regional de deșeuri, care trebuia construit într-un parteneriat cu niște dubioși italieni, căutați la ei în țară de instituțiile statului pentru presupuse fapte de spălare de bani. Consiliul Județean a încheiat în schimb un parteneriat pentru construcția acelui depozit, a pus terenul la dispoziție, iar investitorii trebuiau să se apuce de treabă. Au și făcut-o, construind un drum de acces, după care s-au oprit. Nimeni nu ne-a spus vreodată exact de ce. Cert este că la un moment dat situația trebuia într-un fel sau altul rezolvată, așa că s-a ajuns la studierea contractului de asociere, iar cei de la CJ au constatat că nu au nici o modalitate de denunțare unilaterală a actului. Consilierul județean Victor Suciu își aduce aminte atunci de un mic amănunt care scăpase, voit sau nu, restului consilierilor: la vremea votării în plenul CJ, contractul de asociere supus dezbaterii, aprobat prin vot, avea o formă, iar acum la discuția pe marginea denunțării lui acesta avea altă formă. Țin minte că discuția se întâmpla prin 2007, iar contractul fusese votat și arhivat în altă formă înainte de 2000. Atunci, în 2007, răposatul Victor Suciu chiar spunea în plenul CJ că va căuta în arhiva proprie de acasă și va aduce contractul în forma în care a fost votat în CJ. La următoarele ședințe n-a mai pomenit nimic de acest mic amănunt, iar mai apoi s-a prăpădit și nici până în ziua de azi n-am aflat pe unde era adevărul. Cert este că pe oricine întrebam despre acest amănunt, toți se codeau să dea un răspuns. Așa că a fost nevoie de un proces pentru denunțarea contractului (în forma modificată, cu clauzele de denunțare unilaterală eliminate, deci cu CJ rămas fără nici un control), proces care din câte știu încă nici în ziua de azi n-a ajuns la o sentință definitivă și irevocabilă.

La vremea votării și mai apoi modificării dubioase a contractului, președintele CJ era Virag Gyorgy (UDMR), iar vicepreședintele CJ care negociase cu investitorii italieni era Ioan Vasluian (PSD). Nici unul și nici celălalt nu știu să fi fost cercetați vreodată pentru fals și uz de fals, pentru că nici unul din noii consilieri nu sesizase organele de anchetă cu privire la acest fapt. Se schimbase între timp mandatul, iar de acum președinte al CJ era Lokodi Edita (UDMR), secondată de Alexandru Petru Frătean (PSD), vicepreședintele care avea în gestiune problema managementului deșeurilor.

Iată de ce cred eu la ora aceasta că doamna Anastase nu va păți nimic: pentru că în astfel de momente, cei aflați la putere nu-și sacrifică proprii oameni. Și vă rog să nu-mi scoateți ochii cu cazul doamnei Monica Iacob Ridzi, pentru că, la fel ca și domnul Adrian Năstase, încă sunt amândoi liberi, fără vreo condamnare penală.

Postat de pe data de 21 sept., 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 271 ori.

Publica un raspuns