Am mai scris despre protestul la români și despre cât de penibil mi se pare. Astăzi am fost la o pichetare a Prefecturii, la care sindicaliștii au pregătit o adevărată scenografie în spate. Au anunțat că vor fi 500 de participanți, iar la fața locului am găsit niște siluete umane din lemn, îmbrăcate în sindicaliști, care simbolizau mulțimea de oameni pe care Guvernul îi vrea tăcuți, reduși la tăcere (ca să fiu mai plastic și să dau în clișee). Foarte bună ideea.

În fața acelor siluete era însă o „masă a guvernului” la care ședeau pozele miniștrilor, primului ministru și a președintelui, susținute în picioare de baloane umflate cu heliu. Sloganuri de tot felul, tipic sindicaliste, alături de baloane și poze, creau o atmosferă de petrecere surpriză. La final, pozele au fost dezlegate de pripoanele care le țineau la masă și le-a fost dat drumul spre cer în aplauzele și zâmbetele liderilor de sindicat. Dacă eliberarea unor baloane cu zâmbetul pe buze și-n aplauze înseamnă protestul unor oameni ajunși la ananghie, atunci permiteți-mi să cred că ideea de protest s-a cam alterat. Și-mi pare rău, pentru că realmente oamenii, membrii de sindicat nu cred că asta și-au dorit. De altfel câțiva trecători s-au și oprit și, mai cu jumătate de gură, cu frunțile încruntate, cereau explicații pentru spectacolul pus în scenă. Iar unul din ei spunea dezamăgit că spectacolele cu pricina nu vor avea niciodată efecte. Exact unde voiam să ajung și eu cu concluzia. A fost doar o miștocăreală la adresa unui guvern de paie.

Schimb de mișto-uri guvern-sindicate. Astăzi au servit sindicatele


Am mai scris despre protestul la români și despre cât de penibil mi se pare. Astăzi am fost la o pichetare a Prefecturii, la care sindicaliștii au pregătit o adevărată scenografie în spate. Au anunțat că vor fi 500 de participanți, iar la fața locului am găsit niște siluete umane din lemn, îmbrăcate în sindicaliști, care simbolizau mulțimea de oameni pe care Guvernul îi vrea tăcuți, reduși la tăcere (ca să fiu mai plastic și să dau în clișee). Foarte bună ideea.

În fața acelor siluete era însă o „masă a guvernului” la care ședeau pozele miniștrilor, primului ministru și a președintelui, susținute în picioare de baloane umflate cu heliu. Sloganuri de tot felul, tipic sindicaliste, alături de baloane și poze, creau o atmosferă de petrecere surpriză. La final, pozele au fost dezlegate de pripoanele care le țineau la masă și le-a fost dat drumul spre cer în aplauzele și zâmbetele liderilor de sindicat. Dacă eliberarea unor baloane cu zâmbetul pe buze și-n aplauze înseamnă protestul unor oameni ajunși la ananghie, atunci permiteți-mi să cred că ideea de protest s-a cam alterat. Și-mi pare rău, pentru că realmente oamenii, membrii de sindicat nu cred că asta și-au dorit. De altfel câțiva trecători s-au și oprit și, mai cu jumătate de gură, cu frunțile încruntate, cereau explicații pentru spectacolul pus în scenă. Iar unul din ei spunea dezamăgit că spectacolele cu pricina nu vor avea niciodată efecte. Exact unde voiam să ajung și eu cu concluzia. A fost doar o miștocăreală la adresa unui guvern de paie.

Postat de pe data de 6 oct., 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 249 ori.

Publica un raspuns