Da, poate e cazul să folosiţi răbojul, să încercuiţi data din calendar, să ce vreţi voi. Da, azi am să încep cu o secvenţă exploatată naţionalist la maxim în ultimii 50 ani, începând cu sfârşitul erei comunismului internaţionalist/începutul erei comunismului naţionalist până la actuala societate capitalistă multilateral dezvoltată, dar puţin cam fascistă şi cam prea naţionalistă într-o Europă a diversităţii (punct de search şi de documentare pe Goagăl: “unitate în diversitate”). Da, e vorba de cel mai vechi text scris în limba română. Da, e vorba de celebra “Scrisoarea lui Neacşu”, scrisă undeva pe la 1521 (dedus din context, prin suprapunerea evenimentelor din Scrisoare cu evenimentele istorice consemnate în cronicile ungureşti şi turceşti) şi descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Braşovului, unde (Arhivele Naţionale ale României. Direcţia Judeţeană Braşov) zace şi acum, la loc de cinste. Şi acum să ne delectăm, cu o transcriere fonetică din chirilice (alfabetul chirilic român, utilizat de prin secolele XIV-XV până la 1862 pentru transcrierea fonetică a limbii române; a nu se confunda cu alfabetul chirilic moldovenesc) în litere latine, aşa cum am preluat-o de pe site-ul CIMEC-ului (online la http://www.cimec.ro/Istorie/neacsu/rom/scrisoare.htm):

“Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole.

I pak dau ştire domnie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

I bog te veselit. Amin.”

Pentru cei care sunteti mai curioşi de felul vostru şi ţineţi să aflaţi mai multe despre limba română câmpulungeană (Neacşu era din Dlăgopole; “Dlăgopole” este numele slavon al localităţii Câmpulung, azi Câmpulung Muscel) din secolul al XVI-lea, cu explicaţiile aferente slavonismelor puteţi citi la http://www.cimec.ro/Istorie/neacsu/rom/limbarom.htm. Rugămintea mea este să săriţi peste paragraful naţionalist:

“Descoperirea scrisorii

Ca multe alte documente privind istoria culturii naţionale, Scrisoarea boierului Neacşu a fost descoperită de neobositul Nicolae Iorga, la începutul secolului nostru, în Arhivele Braşovului.”

care e un mic braşov/o mică braşoavă. Poate că Iorga doar a re-descoperit ce a descoperit contemporanul său braşovean (vezi http://www.ostdeutsche-biographie.de/stenfr01.htm):

“Die berühmteste Urkunde der Stenner-Sammlung ist wohl der Brief des Kaufmanns Neacşul aus Câmpulung (Langenau) aus dem Jahre 1521 an den Kronstädter Stadtrichter Hans Benkner, das älteste bis heute bekannte datierte Schriftstück in rumänischer Sprache. Als Stenner seinen Fund im Jahre 1894 den rumänischen Forschern Ioan Bogdan und Grigore Tocilescu mitteilte und diese die Bedeutung der Urkunde erkannten, wurde ihm der „Rumänische Kronen-Orden“ für seine Verdienste um die rumänische Geschichte verliehen.”

Dar, nu despre asta voiesc eu a dezbate. Ci despre faptul că primul document scris în limba română este de fapt o notă informativă. Oare asta caracterizează poporul nostru? Deputaţi certati cu CNSAS-ul (http://mariusmioc.wordpress.com/2010/09/29/vechiul-dusman-al-libertatii-de-exprimare-ioan-ghise-revine-cu-idei-noi/). Preşedinţi de judeţe sunt foşti ofiteri DSS (pentru cei care sunteţi mai uituci, “Direcţia Securităţii Statului” din fostul Minister de Interne, pentru intimi, “Secu”), certaţi cu CNSAS-ul, aşişderea (vezi http://www.adevarul.ro/locale/zalau/Fostul_ofiter_de_Securitate_Tiberiu_Marc_a_castigat_procesul_cu_CNSAS_0_391161216.html). Ultima oară, tinerele speranţe de la Cotroceni, potenţiale primministrese (vezi http://www.ziare.com/stiri/securitate/consilierul-prezidential-alexandra-gatej-racolata-de-securitate-cnsas-1062273): informatoare şi ele. Oare dacă Neacşu ăsta nu ar fi existat, credeţi că am fi fost un popor mai curat? Haideţi, nu fiţi narcisişti naţional şi nu reîncepeţi textele de propagandă naţionalistă cu “noi suntem cel mai cuminte/deştept/frumos/curat/intelligent/etc popor”. Hai că nu ne crede nimeni în Europa. Şi poate că e momentul adevărului, după cum zicea Neagu Djuvara de mai multe ori (vezi, de exemplu, la http://www.adevarul.ro/cultura/Viata_si_lectia_lui_Neagu_Djuvara_0_392361126.html):

“Ca să fim credibili în istoriografia Europei, trebuie să avem o cinste intelectuală totală”.

Tiberiu Socaciu

tiberiusocaciu.wordpress.com

Mudromu I plemenitomu etc. etc.

Da, poate e cazul să folosiţi răbojul, să încercuiţi data din calendar, să ce vreţi voi. Da, azi am să încep cu o secvenţă exploatată naţionalist la maxim în ultimii 50 ani, începând cu sfârşitul erei comunismului internaţionalist/începutul erei comunismului naţionalist până la actuala societate capitalistă multilateral dezvoltată, dar puţin cam fascistă şi cam prea naţionalistă într-o Europă a diversităţii (punct de search şi de documentare pe Goagăl: “unitate în diversitate”). Da, e vorba de cel mai vechi text scris în limba română. Da, e vorba de celebra “Scrisoarea lui Neacşu”, scrisă undeva pe la 1521 (dedus din context, prin suprapunerea evenimentelor din Scrisoare cu evenimentele istorice consemnate în cronicile ungureşti şi turceşti) şi descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Braşovului, unde (Arhivele Naţionale ale României. Direcţia Judeţeană Braşov) zace şi acum, la loc de cinste. Şi acum să ne delectăm, cu o transcriere fonetică din chirilice (alfabetul chirilic român, utilizat de prin secolele XIV-XV până la 1862 pentru transcrierea fonetică a limbii române; a nu se confunda cu alfabetul chirilic moldovenesc) în litere latine, aşa cum am preluat-o de pe site-ul CIMEC-ului (online la http://www.cimec.ro/Istorie/neacsu/rom/scrisoare.htm):

“Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole.

I pak dau ştire domnie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

I bog te veselit. Amin.”

Pentru cei care sunteti mai curioşi de felul vostru şi ţineţi să aflaţi mai multe despre limba română câmpulungeană (Neacşu era din Dlăgopole; “Dlăgopole” este numele slavon al localităţii Câmpulung, azi Câmpulung Muscel) din secolul al XVI-lea, cu explicaţiile aferente slavonismelor puteţi citi la http://www.cimec.ro/Istorie/neacsu/rom/limbarom.htm. Rugămintea mea este să săriţi peste paragraful naţionalist:

“Descoperirea scrisorii

Ca multe alte documente privind istoria culturii naţionale, Scrisoarea boierului Neacşu a fost descoperită de neobositul Nicolae Iorga, la începutul secolului nostru, în Arhivele Braşovului.”

care e un mic braşov/o mică braşoavă. Poate că Iorga doar a re-descoperit ce a descoperit contemporanul său braşovean (vezi http://www.ostdeutsche-biographie.de/stenfr01.htm):

“Die berühmteste Urkunde der Stenner-Sammlung ist wohl der Brief des Kaufmanns Neacşul aus Câmpulung (Langenau) aus dem Jahre 1521 an den Kronstädter Stadtrichter Hans Benkner, das älteste bis heute bekannte datierte Schriftstück in rumänischer Sprache. Als Stenner seinen Fund im Jahre 1894 den rumänischen Forschern Ioan Bogdan und Grigore Tocilescu mitteilte und diese die Bedeutung der Urkunde erkannten, wurde ihm der „Rumänische Kronen-Orden“ für seine Verdienste um die rumänische Geschichte verliehen.”

Dar, nu despre asta voiesc eu a dezbate. Ci despre faptul că primul document scris în limba română este de fapt o notă informativă. Oare asta caracterizează poporul nostru? Deputaţi certati cu CNSAS-ul (http://mariusmioc.wordpress.com/2010/09/29/vechiul-dusman-al-libertatii-de-exprimare-ioan-ghise-revine-cu-idei-noi/). Preşedinţi de judeţe sunt foşti ofiteri DSS (pentru cei care sunteţi mai uituci, “Direcţia Securităţii Statului” din fostul Minister de Interne, pentru intimi, “Secu”), certaţi cu CNSAS-ul, aşişderea (vezi http://www.adevarul.ro/locale/zalau/Fostul_ofiter_de_Securitate_Tiberiu_Marc_a_castigat_procesul_cu_CNSAS_0_391161216.html). Ultima oară, tinerele speranţe de la Cotroceni, potenţiale primministrese (vezi http://www.ziare.com/stiri/securitate/consilierul-prezidential-alexandra-gatej-racolata-de-securitate-cnsas-1062273): informatoare şi ele. Oare dacă Neacşu ăsta nu ar fi existat, credeţi că am fi fost un popor mai curat? Haideţi, nu fiţi narcisişti naţional şi nu reîncepeţi textele de propagandă naţionalistă cu “noi suntem cel mai cuminte/deştept/frumos/curat/intelligent/etc popor”. Hai că nu ne crede nimeni în Europa. Şi poate că e momentul adevărului, după cum zicea Neagu Djuvara de mai multe ori (vezi, de exemplu, la http://www.adevarul.ro/cultura/Viata_si_lectia_lui_Neagu_Djuvara_0_392361126.html):

“Ca să fim credibili în istoriografia Europei, trebuie să avem o cinste intelectuală totală”.

Tiberiu Socaciu

tiberiusocaciu.wordpress.com

Postat de pe data de 19 dec., 2010 in categoria Civism, Cultură, Divertisment, Educație, Elevi, Opinii, Părinți, România în lume, Specialiști în educație, Studenți, Timp liber. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,948 ori.

Publica un raspuns