„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor,

care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ”

Petre Ţuţea

Acum 19 ani ne părăsea marele filozof Petre Ţuţea. Dintre numeroasele sale cugetări, am ales câteva, unul dintre criteriile de selecţie fiind şi spaţiul limitat.

Încă una din valorile neamului, pe lângă care românii au trecut indiferenţi…

Petre Ţuţea a vazut lumina zilei la 6 Octombrie 1902 în satul Boteni, Muscel, în familia unui preot. Urmează liceul Neagoe Basarab din Câmpulung, Gh. Bariţiu din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea Humboldt din Berlin unde studiază formele de guvernământ. Termină ca doctor în economie politică şi drept si devine discipol al lui Nae Ionescu.

În cadrul Guvernului Naţional-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei Naţionale.

După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor indurate:

„Când am văzut, în închisoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant – puteam eu, ca om, să-mi explic asta? Şi atunci m-am gândit că există o forţă supracosmică, transcendentă, numită Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu să scap de înlănţuire. Pentru că, personal, nu mă pot dez-lănţui şi elibera. Iar a vieţui acolo, la închisoare, fără asistenţa Lui nu se poate; au fost oameni care au murit… Atunci s-a născut în mine credinţa nelimitată în atotputernicia şi atotbunătatea divină.”…

„Macedo-românii nu sunt români! Sunt super-români! Români absoluţi – atât de loviţi şi goniţi, că au instinct naţional de fiare hăituite; iar eu şi dumneata, trăind în siguranţă aici – avem forţă domestică de raţe! Măcăim în bătătură… Eu am stat cu macedo-români în temniţă. Păi, nu sunt oameni, domnule! Sunt semizei! Dacă pe unul îl bate până nu-i mai rămân ochi în cap – nu declară nimic! Au o bărbăţie atât de perfectă!”…

„Am făcut o mărturisire într-o curte cu şase sute de inşi, în închisoarea de la Aiud. Fraţilor, am zis, dacă murim toţi aici, în haine vărgate şi în lanţuri, nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el!”…

„Treisprezece ani de închisoare… Aveam doar o hăinuţă de puşcăriaş. Ne dădeau o zeamă chioară şi mămăligă friptă. M-au bătut… M-au arestat acasă. Nici nu ţin minte anul… Când m-au anchetat am leşinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele Mari şi pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu laşitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive religioase… Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să ofensez poporul român spunându-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităţi. “

„Ca să constaţi că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în ştiinţe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă… vede tot şi totul pute. “

„Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu. “

Marele român Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, în ziua de 3 Decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului „Cristiana” din Bucureşti pe când era intervievat de un grup de reporteri. Întrebat: „Ce înseamnă un om de dreapta?”, câteva clipe înainte de trecerea sa dincolo, Petre Tutea a răspuns simplu:

„– Român absolut, asta înseamnă!”

Câteva cugetări foarte potrivite momentului nostru – istoric şi politic -, care cred, merită atenţia noastră şi chiar un moment de meditaţie   :

„A şti la scară umană poate fi folositor, dar în nici un caz mântuitor. “

„Egalitatea e cel mai mare duşman al libertăţii. “

„Să te autodispreţuieşti zilnic, pentru ca în golul lăsat în tine să poată intra Dumnezeu.

„Libertatea omului e partea divină din el. “

„Scara valorilor umane conţine: sfântul, eroul, geniul şi omul obişnuit, iar înafara acestora se află infractorul. “

„Democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea şi-n care numărul înlocuieşte calitatea… Triumful cantităţii împotriva calităţii. “

„În democraţie, numai întâmplarea naşte un mare şef.

„Personalitatea e acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-şi mai aparţine. “

„Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor… Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseşte este îndrăzneala. “

PETRE ŢUŢEA, mai ales aşa cum NU l-am cunoscut

„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor,

care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ”

Petre Ţuţea

Acum 19 ani ne părăsea marele filozof Petre Ţuţea. Dintre numeroasele sale cugetări, am ales câteva, unul dintre criteriile de selecţie fiind şi spaţiul limitat.

Încă una din valorile neamului, pe lângă care românii au trecut indiferenţi…

Petre Ţuţea a vazut lumina zilei la 6 Octombrie 1902 în satul Boteni, Muscel, în familia unui preot. Urmează liceul Neagoe Basarab din Câmpulung, Gh. Bariţiu din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea Humboldt din Berlin unde studiază formele de guvernământ. Termină ca doctor în economie politică şi drept si devine discipol al lui Nae Ionescu.

În cadrul Guvernului Naţional-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei Naţionale.

După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor indurate:

„Când am văzut, în închisoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant – puteam eu, ca om, să-mi explic asta? Şi atunci m-am gândit că există o forţă supracosmică, transcendentă, numită Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu să scap de înlănţuire. Pentru că, personal, nu mă pot dez-lănţui şi elibera. Iar a vieţui acolo, la închisoare, fără asistenţa Lui nu se poate; au fost oameni care au murit… Atunci s-a născut în mine credinţa nelimitată în atotputernicia şi atotbunătatea divină.”…

„Macedo-românii nu sunt români! Sunt super-români! Români absoluţi – atât de loviţi şi goniţi, că au instinct naţional de fiare hăituite; iar eu şi dumneata, trăind în siguranţă aici – avem forţă domestică de raţe! Măcăim în bătătură… Eu am stat cu macedo-români în temniţă. Păi, nu sunt oameni, domnule! Sunt semizei! Dacă pe unul îl bate până nu-i mai rămân ochi în cap – nu declară nimic! Au o bărbăţie atât de perfectă!”…

„Am făcut o mărturisire într-o curte cu şase sute de inşi, în închisoarea de la Aiud. Fraţilor, am zis, dacă murim toţi aici, în haine vărgate şi în lanţuri, nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el!”…

„Treisprezece ani de închisoare… Aveam doar o hăinuţă de puşcăriaş. Ne dădeau o zeamă chioară şi mămăligă friptă. M-au bătut… M-au arestat acasă. Nici nu ţin minte anul… Când m-au anchetat am leşinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele Mari şi pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu laşitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive religioase… Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să ofensez poporul român spunându-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităţi. “

„Ca să constaţi că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în ştiinţe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă… vede tot şi totul pute. “

„Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu. “

Marele român Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, în ziua de 3 Decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului „Cristiana” din Bucureşti pe când era intervievat de un grup de reporteri. Întrebat: „Ce înseamnă un om de dreapta?”, câteva clipe înainte de trecerea sa dincolo, Petre Tutea a răspuns simplu:

„– Român absolut, asta înseamnă!”

Câteva cugetări foarte potrivite momentului nostru – istoric şi politic -, care cred, merită atenţia noastră şi chiar un moment de meditaţie   :

„A şti la scară umană poate fi folositor, dar în nici un caz mântuitor. “

„Egalitatea e cel mai mare duşman al libertăţii. “

„Să te autodispreţuieşti zilnic, pentru ca în golul lăsat în tine să poată intra Dumnezeu.

„Libertatea omului e partea divină din el. “

„Scara valorilor umane conţine: sfântul, eroul, geniul şi omul obişnuit, iar înafara acestora se află infractorul. “

„Democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea şi-n care numărul înlocuieşte calitatea… Triumful cantităţii împotriva calităţii. “

„În democraţie, numai întâmplarea naşte un mare şef.

„Personalitatea e acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-şi mai aparţine. “

„Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor… Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseşte este îndrăzneala. “

Postat de pe data de 3 dec., 2010 in categoria Cultură, Evenimente. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,400 ori.

1 Raspuns pentru “PETRE ŢUŢEA, mai ales aşa cum NU l-am cunoscut”

  1. Brindusa Gorea spune:

    Faină tema, faină abordarea.
    Dar hai să uităm de „filozof” si „filozofie” pentru „filosof” si „filosofie”. Asta ca să fim în spiritul dragului de Ţuţea şi al limbii române celei greu de manuit. Zophos inseamna intuneric, sophia – înţelepciune.

Publica un raspuns