Am scris recent pe NewsMe.ro un serial in 3 episoade cu privire la legitimitatea napocizarii Clujului (serialul este in curs de publicare la http://www.newsme.ro/Tiberiu-Socaciu/villa-mea-compunere-in-reprize-i-.html). In timp ce scriam acest articol, mi-am amintit ca am scris pe vremuri niste comentarii la un articol publicat in Romania Libera, comentariu care a fost desemnat “alegerea redactiei”. Voi prelua productia mea de atunci, care se dorea un raspuns dat unui individ certat cu cartea, dar si cu dorinta de a citi. Sper ca raspunsurile date sa se autoexplice sis a se poata deduce intrebarile la care se raspundea:

“1. Da, a existat o cetate daca, Apoulon, daca nu ma inseala memoria. Cetatea era undeva in apropiere (la Craiva). Acum 50 ani au inceput cercetarile arheologice. Ca orice cetate care se respecta, ea se afla pe un munte, Piatra Craivii (Caprei). La 1083 metri, in hotarul satului Cricau, jud. Alba. Ca orice rau care se respecta, Muresul are cota zero pe la 200 metri in zona orasului Alba Iulia.

2. La 20 km de Apoulon, pe pamantul apulilor (un neam dacic), legiunea a XIII-a Gemina a construit un castru cu numele de Apullum. In jurul acestui castru s-a dezvoltat un orasel care poarta numele de Apullum. Ca sa fim supercorecti, la 4km de Apullum (la Telec) exista o cetate de pamant din epoca fierului. Acest oras ajunge in curand sa obtina rangul de municipiu (Municipium Aurelium Apulense, sub Marcus Aurelius), apoi colonie (Colonia Aurelia Apulensis, sub Commodus). Sub Traian, Apullum ajunge sa fie cea mai importanta zona urbana a Daciei Romane, iar in momentul retragerii aureliene sa fie chiar o „mica Roma”

3. A urmat negura evului mediu, localitatea pierzandu-si rolul si influenta. De remarcat etimologia numelui actual al localitatii: „Un cercetator german din veacul trecut, Gooss, se intreba asupra denumirii de Balgrad; raspunsul a fost dat de marele istoric roman, Nicolae Iorga : „… Belgradul fiind un „gard”, o cetate in fiinta, arata tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatra, erau si aici, (…), albe pentru taranii deprinsi cu lemnul negru al caselor lor. Rolul cetatilor albe la slavi e mare, dar nu vine din propriul lor aport, ci din influenta burgurilor france, trecute la moravi”.” (conf. cu „Alba Iulia” in „Enciclopedia dacica” online la http://www.enciclopedia-dacica.ro/alba_iulia/alba_iulia.htm). Evident, orasul este „capitala” (in sens medieval) a mai multor formatiuni statale sau organizare prestatale sau protostatale. Posibil si a lui Gelu din „CHRONICON Anonymi Bele Regis Notarii GESTA HUNGARUM”, online la http://la.wikisource.org/wiki/Gesta_Hungarorum#De_terra_ultra_siluana . M-am uitat dupa Gelu/Gelou (cap 27/28) si nu am vazut nimic cu Balgradul; am cautat si „alba”, crezand ca asa se zice in latina la „alb” si nu am gasit nimic. Intr-adevar, in ofensiva lor de cucerire a Ardealului, maghiarii dau de formatiuni statale (numite de ei „ducate”) cu o compozitie etnica mixta, cu o baza daco-romana relativ omogena. Astfel Menumorut avea un ducat peste (romano-khazari), in bazinul transilvan (Mures si Tarnave), respectiv in Campia Transilvana formatiuni romano-slave (ca cea a lui Gelu/Gelou). Se pare ca la Balgrad in 953 Zsombor/Gyula/Gyla/Jula se crestineaza („În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula).”, conf. cu „Alba Iulia”/Wikipedia, online la http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia)

4. Dupa crestinarea ungurilor, la 1009, se infiinteaza Arhidioceza Catolica a Transilvaniei (Archidioecesis Transylvaniensis), devenita in 1932 Arhidioceza de Alba Iulia (Archidioecesis Albae Iuliensis) in urma semnarii unui concordat intre Sfantul Scaun si Romania. Infiintarea scaunului episcopal la Alba Iulia arata ca incepand din 1009 orasul devine in primul rand maghiar, populatiile vlahe si conlocuitoare (slavi, pecenegi, cumani, khazari etc) fiind sau pagane sau crestinate in stil bizantin.
5.Si acum detaliez ce am zis, ca poate aveti probleme de semantica. Din cauza ca Balgrad era sediu de scaun episcopal romano-catolic, episcopiaortodoxa a Ardealui (viitoarea mitropolie a Ardealului) a avut sediul la Sibiu, iar cea greco-catolica la Fagaras, ulterior la Blaj.

Revin cu indemnul la lectura. Cititul nu a omorat pe nimeni!
T.S.
http://tiberiusocaciu.wordpress.com “

Si acum intrebarea-mi daramatoare. Daca Napuca (Napoca) este pentru Cluj-Napoca, ceea ce Apoulon (Apullum) este pentru Alba Iulia, vi se pare ca e corect? De ce nu s-a apullumizat si Alba Iulia, la fel cum s-a napocizat Clujul, mai ales ca Alba Iulia a fost dintotdeauna un bastion maghiar prin Arhiepiscopia Catolica Transilvaniei? Astept cu interes raspunsuri.

Tiberiu Socaciu
pseudo-analist

Napoca si Apullum – destine diferite?

Am scris recent pe NewsMe.ro un serial in 3 episoade cu privire la legitimitatea napocizarii Clujului (serialul este in curs de publicare la http://www.newsme.ro/Tiberiu-Socaciu/villa-mea-compunere-in-reprize-i-.html). In timp ce scriam acest articol, mi-am amintit ca am scris pe vremuri niste comentarii la un articol publicat in Romania Libera, comentariu care a fost desemnat “alegerea redactiei”. Voi prelua productia mea de atunci, care se dorea un raspuns dat unui individ certat cu cartea, dar si cu dorinta de a citi. Sper ca raspunsurile date sa se autoexplice sis a se poata deduce intrebarile la care se raspundea:

“1. Da, a existat o cetate daca, Apoulon, daca nu ma inseala memoria. Cetatea era undeva in apropiere (la Craiva). Acum 50 ani au inceput cercetarile arheologice. Ca orice cetate care se respecta, ea se afla pe un munte, Piatra Craivii (Caprei). La 1083 metri, in hotarul satului Cricau, jud. Alba. Ca orice rau care se respecta, Muresul are cota zero pe la 200 metri in zona orasului Alba Iulia.

2. La 20 km de Apoulon, pe pamantul apulilor (un neam dacic), legiunea a XIII-a Gemina a construit un castru cu numele de Apullum. In jurul acestui castru s-a dezvoltat un orasel care poarta numele de Apullum. Ca sa fim supercorecti, la 4km de Apullum (la Telec) exista o cetate de pamant din epoca fierului. Acest oras ajunge in curand sa obtina rangul de municipiu (Municipium Aurelium Apulense, sub Marcus Aurelius), apoi colonie (Colonia Aurelia Apulensis, sub Commodus). Sub Traian, Apullum ajunge sa fie cea mai importanta zona urbana a Daciei Romane, iar in momentul retragerii aureliene sa fie chiar o „mica Roma”

3. A urmat negura evului mediu, localitatea pierzandu-si rolul si influenta. De remarcat etimologia numelui actual al localitatii: „Un cercetator german din veacul trecut, Gooss, se intreba asupra denumirii de Balgrad; raspunsul a fost dat de marele istoric roman, Nicolae Iorga : „… Belgradul fiind un „gard”, o cetate in fiinta, arata tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatra, erau si aici, (…), albe pentru taranii deprinsi cu lemnul negru al caselor lor. Rolul cetatilor albe la slavi e mare, dar nu vine din propriul lor aport, ci din influenta burgurilor france, trecute la moravi”.” (conf. cu „Alba Iulia” in „Enciclopedia dacica” online la http://www.enciclopedia-dacica.ro/alba_iulia/alba_iulia.htm). Evident, orasul este „capitala” (in sens medieval) a mai multor formatiuni statale sau organizare prestatale sau protostatale. Posibil si a lui Gelu din „CHRONICON Anonymi Bele Regis Notarii GESTA HUNGARUM”, online la http://la.wikisource.org/wiki/Gesta_Hungarorum#De_terra_ultra_siluana . M-am uitat dupa Gelu/Gelou (cap 27/28) si nu am vazut nimic cu Balgradul; am cautat si „alba”, crezand ca asa se zice in latina la „alb” si nu am gasit nimic. Intr-adevar, in ofensiva lor de cucerire a Ardealului, maghiarii dau de formatiuni statale (numite de ei „ducate”) cu o compozitie etnica mixta, cu o baza daco-romana relativ omogena. Astfel Menumorut avea un ducat peste (romano-khazari), in bazinul transilvan (Mures si Tarnave), respectiv in Campia Transilvana formatiuni romano-slave (ca cea a lui Gelu/Gelou). Se pare ca la Balgrad in 953 Zsombor/Gyula/Gyla/Jula se crestineaza („În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula).”, conf. cu „Alba Iulia”/Wikipedia, online la http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia)

4. Dupa crestinarea ungurilor, la 1009, se infiinteaza Arhidioceza Catolica a Transilvaniei (Archidioecesis Transylvaniensis), devenita in 1932 Arhidioceza de Alba Iulia (Archidioecesis Albae Iuliensis) in urma semnarii unui concordat intre Sfantul Scaun si Romania. Infiintarea scaunului episcopal la Alba Iulia arata ca incepand din 1009 orasul devine in primul rand maghiar, populatiile vlahe si conlocuitoare (slavi, pecenegi, cumani, khazari etc) fiind sau pagane sau crestinate in stil bizantin.
5.Si acum detaliez ce am zis, ca poate aveti probleme de semantica. Din cauza ca Balgrad era sediu de scaun episcopal romano-catolic, episcopiaortodoxa a Ardealui (viitoarea mitropolie a Ardealului) a avut sediul la Sibiu, iar cea greco-catolica la Fagaras, ulterior la Blaj.

Revin cu indemnul la lectura. Cititul nu a omorat pe nimeni!
T.S.
http://tiberiusocaciu.wordpress.com “

Si acum intrebarea-mi daramatoare. Daca Napuca (Napoca) este pentru Cluj-Napoca, ceea ce Apoulon (Apullum) este pentru Alba Iulia, vi se pare ca e corect? De ce nu s-a apullumizat si Alba Iulia, la fel cum s-a napocizat Clujul, mai ales ca Alba Iulia a fost dintotdeauna un bastion maghiar prin Arhiepiscopia Catolica Transilvaniei? Astept cu interes raspunsuri.

Tiberiu Socaciu
pseudo-analist

Postat de pe data de 1 feb., 2011 in categoria Cultură, Divertisment, Educație, Elevi, Opinii, Părinți, Specialiști în educație, Studenți, Timp liber. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,663 ori.

1 Raspuns pentru “Napoca si Apullum – destine diferite?”

  1. Mircea spune:

    Ca sa o citez pe madam Andrea Vass, consiliera lui PM Boc (clujeni, ce coincidenta!) , pe principiul „input-output” probabil ca Napoca era o miza mai mare in relatia nationalista romani-maghiari. Si Ceasca, s-a gandit el ce s-a gandit… si se (re)nascu’ Napoca. Intraductibil, fata de Cluj-Kolozsvar. Pana la urma, cand ni se va reda adevarata istorie? Probabil, cand actuala clasa politica, plina de informatori, securisti, activisti, privilegiati ai epocii de aur, vor fi oale si ulcele. Ca de ar fi sa fie maine (adevarul), am avea cu cine sa sapam gratuit, cu harletul, dupa exemplul implementat de cei sus-mentionati, Canalul Dunarea – Bucuresti, sa terminam sistemul de irigatii Siret-Baragan, Centrala de la Cernavoda, si altele incepute inainte de ’89 si lasate balta…

Publica un raspuns