”Condiția jurnalistului…”, Ep. 13: Final

Proiectul ”Condiția jurnalistului…” a ajuns la final. Au fost opt interviuri prin care s-a încercat devoalarea acelei fațete a presei care, din motive bine întemeiate pentru diriguitorii acestui domeniu, rămâne ascunsă de ochii publicului. S-au exprimat critici referitoare la obiectivitatea demersului încă înainte de prezentarea vreunui material finit. Cu toate acestea, niciuna dintre părțile implicate în cazurile prezentate, care nu au putut fi incluse în proiect din cauza restricțiilor date de formatul ales, nu au intervenit pentru a prezenta propria lor versiune, reflectând astfel prin aceasta postura, să-i spunem delicată, în care se află.
Surprinzătoare, dar nu tocmai, a fost lipsa de reacție a mediului jurnalistic care, cu câteva excepții, nici măcar la adăpostul anonimatului oferit de internet nu a îndrăznit să exprime opinii față de cazurile flagrante prezentate. Mai mult decât atât, atunci când aceste intervenții au existat, ele au părut să sară în sprijinul părților culpabile, relevând în mod din nou surprinzător, dar nu tocmai, faptul că presa nu mai e de ceva vreme câinele de pază al democrație, ci ”câinele de pază al stăpânului meu care mă hrănește în aceste vremuri de restriște cu resturi rămase de la festinul său”.
În concluzie, în asentimentul analizei de final, am putea cred spune că ceea ce afectează calitatea presei mureșene și implicit a informației vehiculate pe canalele media este lipsa unei concurențe pe o piață reală, care să separe valoarea de pleavă. Iar cea care viciază această selecție și principiile pe baza căreia aceasta ar trebui să funcționeze este autoritatea statului, în diversele ei forme de manifestare. Din nefericire, presa, la fel ca mare parte din activitatea economică din România, subzistă cu bani publici, bani publici pe care autoritatea de stat instituită îi acordă pentru servicii colaterale. Firmele clientelei îşi împart avutul cu intermediarii prosperităţii lor şi cotizează la campanie, iar presa oferă suportul informatic menit să genereze destulă ceață încât „să se aleagă cine trebuie”. Firește, separarea puterilor în societate face ca sistemul democratic să se păstreze într-un echilibru precar, dar atunci când în postura de director al unei televiziuni este numit un ”activist de partid” nu cred că ar trebui să mai existe dubii în privința ”orientării” respectivului produs mediatic.
La bună vedere!

Postat de pe data de 21 feb., 2011 in categoria Civism, Conditia Jurnalistului. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,619 ori.

3 Raspunsuri pentru “”Condiția jurnalistului…”, Ep. 13: Final”

  1. AndreiaM spune:

    Ar foarte multe de spus-dezbatut despre acest proiect. Dar, si din lipsa de timp, as face doar un scurt comentariu:
    Conditia jurnalistului pare a fi strans legata de conditia lucratorului in mediul privat (in special cel cu capital romanesc), aceasi instabilitate, aceeasi atitudine a bunului plac (nu-ti convine, poti sa pleci, ca e coada la usa pentru postul tau), in plus jurnalistii sunt vulnerabilizati de specificul muncii si de increngatura de tip oligarhic de la noi intre politica, media si afaceri.
    Ca o opinie suplimentara, convingerea mea este ca de sindicate in Romania este nevoie in mediul privat, nu in cel de stat.
    Felicitari realizatorilor proiectului, pentru mine acest proiect a fost o scoatere la suprafata a Romaniei reale (greu de uitat babutele imbracate in negru, nerusinate si gregare si, in general, tot acel episod din „Romania profunda” ). Deplang jurnalistii care au trecut prin astfel de experiente (nu in putine situatii, ceea ce povestesc jurnalistii este atat de stupefiant pentru o societate care se crede democratica si pentru o tara care este membra a UE, incat moderatorul nu poate decat sa rada). Chiar si in cazul Ela Giurgea, trebuie sa ai forta si rezistenta ca sa poti trece cu bine peste un astfel de „razboi al nervilor” timp de luni de zile.

  2. Albu Ionel spune:

    Mie mi-a placut…aproape tot proiectul. La altele mai mari Razvane…

  3. florentin spune:

    Felicitari pentru proiect tuturor celor implicati! Acum ar fi interesant si un proiect cu junalistii care au trecut de partea banilor publici, a afacerilor cu institutii pe bani publici – ca sunt destui la Targu-Mures care au afaceri si care au dat meseria pe bani sau pe carnet de partid. Sper ca s-a inteles ca am ales calea justitiei tocmai pentru a atrage atentia asupra locului si calitatii presei in societate de azi si pentru a atrage atentia institutiilor abilitate asupra neregulilor grave din domeniu.

Publica un raspuns