Despre secui – un punct de vedere legat de originea lor

„Secuii sunt huni. Au venit in Campia Pannonica cu Attila, iar cand hunii s-au retras ei au ramas aici, pe teritoriul pe care il numim acum Tinutul Secuiesc. Nu au trebuit sa fie maghiarizati, din motive evidente.” Asta e textul pe care il primesc de cate ori incerc sa zgandar un nationalist secui sau maghiar, poate aflu noutati. Ultima oara, pe Facebook. Incerc sa reproduc cateva din textele pe care le-am scris, ele fiind exclusiv punctul meu de vedere, un neistoric istoric amator.

‎O alta teorie, alta decat cea a hunilor, auzita de la un amic, Dan Stoica, este cea avara. Secuii ar fi fost avari (si populatii asociate cu acestia), care au devenit vasali noilor veniti (poate au si fost dintotdeauna sau macar din Etelkoz). Cat timp ungurii au ocupat campia panonica, avarii au fost trimisi in Ardeal „in recunoastere” si in „pregatirea terenului” (a se citi o rarire a populatiei). Sincer, eu nu sunt adeptul acestei teorii, care mi se pare prea „militaroase”, desi aceasta teorie incearca sa explice unde au disparut brusc avarii.

Eu sunt adeptul teoriei khazare (khazari sau „cozari” sau „covari”; cele 2-3 triburi de khazari venite pana in si din Etelkoz cu triburile de unguri, dupa destramarea statului khazar). Eu cred ca secuii sunt urmasi ai khazarilor care au fost clar trib inferior ungurilor in migrare, ca populatii asociate, si care „puteau fi lasati” in zona Bihorului, respectiv ulterior mutati in Ardeal (vezi ipoteza anterioara cu avarii). Tot ce e posibil ca populatiile sa se fi mixat cu ramasite avare, cu alte populatii angrenate in migratie si rupte de trib, cu fundamentul aborigen etc etc. Teoria khazara ar putea explica trei probleme: a) existenta secuilor bihoreni, b) Menumorut mozaicul (imposibil sa fi fost crestin, caci avea „neveste” conform „Gesta Hungarorum”), c) secuii sambotasi (nu „sambatari” sau „sambetisti” sau „adventisti [de ziua a saptea]” cum au fost kalizii sau „kalizok” sau „koromza” sau „busrmani”, de exemplu, cum ar fi cei de la Bezidi (Bözödújfalu), de langa Sovata, vezi si http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/f/f1/Bozodujfalu4.jpg/220px-Bozodujfalu4.jpg).

O alta teorie pe care mi-a spus-o o cunostinta, un ilustru profesor aradean, istoric, cunoscator si traducator din maghiara veche (!!), o discutie-potpuriu in care m-am folosit de expertiza dumnealui si am baleiat de… la sarmatii si sirienii (evreii?) din Legiunea a XIII-a Gemina, prin cumani si secui. Discutia a generat, ca sa fiu sincer, partial articolul meu “Biborţii, bârsanii şi americanii”, online la http://www.inmures.ro/2011/04/bibortii-barsanii-si-americanii/. In aceasta discutie, ilustrul meu interlocutor aradean si-a expus teoria ca secuii ar putea fi urmasi ai cumanilor care au ajuns din Cumania Alba in zona, iar pana la sosirea familiilor lor (posibil 6-12 luni) sa se fi “mixat” intre timp cu populatia aborigena, de la care a luat portul si obiceiurile, poate partial si limba. asa explica dumnealui expresia “feher nep” pentru persoane de sex feminin, care erau net mai albe comparat cu populatiile asiatice. Interesant este ca mi-a dat si niste amanunte care l-au intrigrat si care i s-au confirmat, dupa cum spunea dumnealui, din discutii cu custodele Muzeului din Miercurea Ciuc. Legat de bibortii din articolul meu, nu pot sa nu amintesc “Biborteni” in sustinerea teoriei domniei sale.

Cert este ca secuii au avut si au un alt fel de a fi si de a vorbi. Vorba lui Dan Stoica, inclusiv fondul umoristic este altul decat al maghiarilor din Depresiunea Transilvaniei sau al celor din Pusta, Banat si Partium. E clar ca sunt urmasii unor luptatori, tot ce e posibil sa fie turanici, caci ei si-ai pastrat secole privilegiile de oameni liberi (probabil platite prin servicii graniceresti asumate printr-un contract solemn, istoric, recunoscut si peste veacuri, dovada fiind participarile cu corpuri expeditionare in armata suzeranului, voivodul-principe al Transilvaniei, dar si manevre pe cont propriu, nu de putine ori aparent impotriva suzeranului (Mihai Patrascu Viteazu, a avut “colaboratori” secui), ceea ce demonstreaza si un mare nivel de autonomie. Etnologic/etnografic portul si obiceiurile difera fata de ale maghiarilor din Campia Transilvaniei. Ca sa nu amintim decat in treacat ca maghiarii din bazinul Transilvaniei (mai putin casta nobiliara, care este aproape cert formata din urmasi genetici ai vechilor luptatori, eventual mixati usor cu “nobilimea rurala” a populatiilor aborigene, cu un stil de viata foarte “agricol”; dar si aceasta nobilime judeala si cnezala e posibil sa fi prins partial sange slav, vezi ipoteticul stat slav de pe Tarnave de pe la 500-600) sunt eminamente iobagite (de la Dieta din 1514 cu siguranta, dar se regaseste un document de pe la 1200 care atesta existenta iobagilor in zona Balgradului), ceea ce poate indica o potentiala alta origine.

In Ardeal, Reforma Calvina a reusit sa maghiarizeze intr-o prima etapa comunitati rurale intregi care au adoptat miscarea lui Calvin si Zwingli, chiar daca acestea nu erau de maghiari (vezi sasii clujeni, romanii din Campie, posibil populatii secuiesti etc). Legat de „nemaghiarizarea” sau „nemaghiarizabilitatea” secuilor, parerea mea este ca e o poveste. Nimeni nu poate nega un fond genetic si filologic turanian comun cu al multor popoare din Stepa Asiei, dar asta nu inseamna foarte mult. Totul a inceput cu momentul in care principele-voievod al Ardealului a devenit de iure comitele secuilor si s-a finalizat in secolul al XIX-lea.

Interesante sunt testele haplotip care s-au facut pe populatii care se declarau “romani”, respectiv “maghiari” si/sau “secui” si a aratat ca majoritatea au fond genetic comun. Ceea ce e explicabil, la urma urmei, caci zona intracarpatica a fost un imens creuzet in care s-au intalnit “popoare” de toate soiurile, unele din ele, “esuand” [si pe] aici in etapele de decadere (sarmati/sciti, huni, gepizi, avari, khazari, pecenegi, cumani).

Tiberiu Socaciu

Postat de pe data de 3 Mai, 2011 in categoria Cultură, Divertisment, Opinii. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 6,024 ori.

6 Raspunsuri pentru “Despre secui – un punct de vedere legat de originea lor”

  1. albert spune:

    Domnule, bună seara (sau noapte)

    Rare ori mi-a fost dat sa citesc inepții de genul pe care domnia voastră le-ați etalat pe aceasta pagină. Mărturisesc faptul că sunt un cunoscător a vreo douăsprezece limbi (din care, sase l-e vorbesc perfect; bun: aproape perfect)
    Cu maghiara (sau: ungureasca), îs destul de-al casei. Cunosc nu numai limba dar și istoria limbii, respectiv fonetica maghiară cu variantele ei regionale. La teoria istoriei nu prea mă pricep, dar pornind de la structura graiului secuiesc, ținând cont de specificității-le evolutive ale graiului secuiesc și de alte câteva argumente filologice, dați-mi voie să vă spun că dumneavoastră bateți câmpii. Nu știu ce pregătire aveți, dar ceea ce spuneți este în flagrantă contradicție cu tot ceea ce cunoaște lingvistica și filologia academică. Niciuna din sursele “povestitoare” ale cronicarilor unguri (gesele vechi, Kezai, etc.) nu sunt surse demne de încredere, nici măcar cronica lui Anonymus. Limba latinească medievală de cancelarie nu numai că nu respecta fonetica limbii vulgare, dar, și în primul rând, era orientată spre construcția ideatică a unei proiecții istorico-politice a unei lumi pe care Biserica o considera oportună la vremea respectivă. Recte: mai simplu, căutați în graiul secuiesc un singur cuvânt (de preferat substantiv sau verb), care sa fie diferit de “omologul” său unguresc. Sau, găsiți o singură abatere de la gramatica aglutinantă a graiului secuiesc față de gramatica modernă a limbii maghiare. Vă garantez că n-o sa găsiți niciuna! De ce oare? Graiul oltenilor diferă infinit mai mult de graiul moldovenilor sau maramureșenilor, decât graiul secuiesc de cel al ungurilor din zona Tisei de Jos , spre exemplu. Dacă la graiurile românești, diferențele sunt, pe lângă cele fonetice, formele gramaticale distincte; la unguri, interesant este faptul, că variantele fonetice, deși există, se constată o extraordinară concordanță în ce privește structura gramaticală. Observați un aspect interesant, românii plecați recent în Spania, în foarte scurt timp dobândesc fonetica cvasi-spaniolă, dominată prin sâsâit și stâlcirea vocalelor ă, â, totuși, continuă să vorbească într-o romanească gramatical corectă. Religia, Luther, Calvin, Zwingli, David, etc. nu cred că au avut vreo influență decisivă asupra structurii gramaticale a niciuneia din limbile moderne ale Europei. Sincer.

    • Dragul nostru Albert,

      Am citit de 2 ori ce ai scris, dar nu am priceput nimic. Eu am graseiat printre niste teorii. Ceea ce imi spui tu este sa ma uit in actualul grai secuiesc si nu in cel de la 1500 sau in cel de la 1200. In rest, sunt de acord ca istoria si istoriografia nu sunt acelasi lucru. Astept un comentariu la obiect, cu dovezi de demascare a nespecialistului din mine.

      Te astept,
      Tiberiu Socaciu

  2. victor tulbure spune:

    Stimate domnule Socaciu,

    Gasesc articolul dvs drept unul interesant. Nu sunt in masura nici sa-l contest, nici sa-l accept, in schimb il iau in considerare.
    Acolo unde sunt putine dovezi se pot scrie multe, se pot face presupuneri.
    Bineinteles povestile cu urmasii hunilor sunt speculatii. Nu exista nici un fel de atestare documentara. Este practic o legenda.
    Dar ceva ma face sa cred ca totusi ungurii si secuii au crescut din acelasi trunchi.
    Toate documentele vechi pastrate sau descoperite ulterior, si care au legatura cu secuii, sunt fie in limga maghiara, fie in limba latina. Si unele sunt destul de vechi.
    Mama avand origini secuiesti, am cautat prin arhiva bisericii din localitatea din care provine, si am gasit nume de familii din sec. 16, care se regasesc si astazi.
    Sunt nume care incontestabil sunt de “sonoritate” maghiara: Solyom, Bencze, Gyorffy etc.
    Intamplarea face ca sunt bun cunoscator al limbii germane. Citind despre istoria unei foste asezari sasesti din zona Brasovului, am gasit un lucru interesant. Exista sau mai bine zis existau sasi cu nume de familie unguresti (Tompa, Balogh, Kuti). In descrierea la care fac referire, se argumenteaza prezenta acestor nume astfel: In urma unei epidemii si a unor lupte din sec. 16-17 majoritatea barbatilor sasi au murit. Femeile ramase in sat aveau nevoie de forta masculina pentru a supravietui impreuna cu copii, ca atare au angajat barbati secui dintr-o localitate din actualul judet Covasna. Ulterior s-au amestecat intre ei, dar localitatea si-a pastrat specificul sasesc. Au ramas doar aceste nume de familie.
    Eu n-am auzit pana acum ca in evul mediu sa se fi practicat deznationalizarea unor etnii sau constrangerea unei populatii de a prelua limba celeilalte. Toate asimilarile s-au facut in mod natural. Asa s-au petrecut lucrurile si in Secuime, unde in sec. 17-19 foarte multi romani, de altfel minoritari in zona, s-au maghiarizat.
    Dupa dualismul Austro-Ungar intr-adevar a existat o politica de maghiarizare, dar deja constiinta nationala a popoarelor ce traiau alaturi de maghiari (romani, slovacim, sarbi etc.) deja era prea treaza, pentru ca acea politica sa dea roade.
    Poate vei considera ca am deviat si eu putin de la subiect, crede-ma si mie ca secui mi-ar place sa aflu purul adevar….dar cred ca nu-l voi afla niciodata.

    De acolo si numele de Tulbure.

    Cu stima

    • Stimate domnule Tulbure,

      Ma bucur pentru tonul sincer din mesaj. Intr-adevar, este o problema cu privire la detectia originii diverselor entitati etnice/popoare. In Europa, majoritatea popoarelor au aparut dupa anul 1000 si cam inainte de 1500, in mare parte prin compresia unor elemente genetice diverse. Etnicitatea secuiasca, se pare ca este multilocala, adica au fost mai multe conglomerate etnice, cu diverse structuri, numite generic “szek hely”. Acesti indivizi erau mixturi sau urmasi de mixturi aborigene, respectiv cu origini finougrice / turanice / turcice / khazare / asiatice. Din punct de vedere genetic, toti europenii suntem, mai mult sau mai putin rude, asta e clar! caci nu cele 7 triburi protomaghiare si cele 3 triburi khazaro-turcice asociate au creat exclusiv neamul maghiar, sau nu legiunea a XIII-a Gemina pe cel romanesc… Lucrurile trebuie privite usor cu detasare.

      Acum legat de partea cu secolul XV-XVI. Sa nu uitam ca dupa desfiintarea regatului maghiar si trecerea prerogativelor regale in mainile principilor ardeleni, acestia s-au autonumit si comiti ai secuilor, incepand atacul la drepturile “stramosesti” ale acestora, ajutand la infiltrarea unei oarecare forme de feudalism in secuime. Asa este explicabila atitudinea pro Mihai Viteazu a acestora. Eu zic ca trebuie cautate dovezi ante 1526 si ante 1600. E greu de gasit, dar ar mai rezolva niste probleme.

      Va doresc toate cele bune!

      Tibi Socaciu

  3. krausz ivan spune:

    domnule socaciu am citit cu mult interes toate comenteriile dumneavoastra despre secuime ,dar de secui care se considera evrei ce parere aveti? pana si hitler a fos de acord si a executat o grupa in auswit,pe altii a inchis in ghetou,pana cand un preot catolic,daca nu ma insel din cluj,a falsificat niste documente ca -i salveze de la exterminare.cu multa stima ivan.

    • tiberiu socaciu spune:

      Buna dimineata,

      Abia acum vad mesajul dvs, cand am ajuns la vechiul meu articol din greseala. Despre evreii-secui sau secuii-evrei, daca va referiti la cei de la Beizid, nu stiu mai nimic. Exista o teorie care se leaga de khazarii mozaici care au venit cu cele 7 triburi protomaghiare (vezi steaua lui David de la Cefa, Bihor; vezi khazaritatea ducatului lui Menumorut; vezi tarcanii din Apuseni; vezi toponimele Alb-Negru de pe Crisuri etc). Daca aveti detalii sau ipoteze (chiar cu grad limitat sau mic de veridicitate), va rog sa mi le impartasiti.

      Va doresc un an nou fericit si linistit!

      Cu stima,
      T. Socaciu

Publica un raspuns

Anunturi.inmures.ro