40 de clădiri, 40 de povești, 19 povestitori. La un an de la editarea primului volum (scris și audio) din “Poveștile orașului”, Sorina Bota vă invită să descoperim alte întâmplări inedite din istoria nescrisă a Tîrgu-Mureșului. În română, maghiară și engleză.
Palate, instituții, case, cimitire, biserici, școli și biblioteci, nimic n-a fost ocolit. Ce a ieșit? Mărturii unice, documente nepublicate încă, un Tîrgu-Mureș așa cum n-ați crezut că poate fi.
“Poveștile orașului” au fost adunate într-o carte, într-un audio-book produs de Radio Tg-Mureș și difuzat de Radio România Cultural, dar și într-un album foto unic în care orașul nou se suprapune la propriu peste cel de acum un secol printr-o tehnică folosită în premieră.
Toate acestea vor fi lansate în 9 mai la ora 21,00 în aer liber, în fața Hotelului Grand, și vor fi însoțite de o proiecție video pe frontispiciul hotelului.
Ca să trăiască, poveștile au nevoie să fie ascultate…
Producător : Radio-Tg-Mureș
Proiect susținut de Complexul hotelier “Grand”Tîrgu-Mureș
Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia :
„Sorina Bota, fiind de meserie ziarist, a vrut să facă un interviu cu Orașul în care trăiește. I s-a părut că, el, Orașul, are prea multe istorii nespuse, pentru simplul fapt că, nimeni, cel puțin în ultimele șapte sute de ani, nu se gândise să-i ia un interviu. Problema este că orașele, mai ales cele cu personalitate complicată, stau foarte greu la discuții. Au istorii întortocheate, orgolii, sensibilități, uneori nu vor să-ți răspundă sau îți întind capcane pentru a-ți testa, nu numai vigilența, dar și soliditatea documentării. Orașele sunt suspicioase și se dezvăluie greu, numai după ce capătă încredere. Nu poți să faci un interviu cu un oraș într-o zi, într-o săptămână sau într-o lună.”
Haller Béla, profesor
„Sorina Bota este o femeie curajoasă: nu vrea ca diversele comunităţi care se definesc în contrast cu celelalte, să ştie puţine lucruri sau chiar nimic una despre cealaltă, să citească doar ceea ce le place să citească, căci e mai uşor să porţi pică şi să-ţi aperi dreptatea, dacă abia îl cunoşti pe celălalt, dacă reţii doar ceea ce îţi întăreşte convingerile. Nu vrea ca cele două jumătăţi de oraş care diferă prin limba vorbită să se plimbe, iar mai apoi să-şi plimbe copiii, nepoţii doar în propria jumătate de oraş.”
Poveștile orașului merg mai departe…
40 de clădiri, 40 de povești, 19 povestitori. La un an de la editarea primului volum (scris și audio) din “Poveștile orașului”, Sorina Bota vă invită să descoperim alte întâmplări inedite din istoria nescrisă a Tîrgu-Mureșului. În română, maghiară și engleză.
Palate, instituții, case, cimitire, biserici, școli și biblioteci, nimic n-a fost ocolit. Ce a ieșit? Mărturii unice, documente nepublicate încă, un Tîrgu-Mureș așa cum n-ați crezut că poate fi.
“Poveștile orașului” au fost adunate într-o carte, într-un audio-book produs de Radio Tg-Mureș și difuzat de Radio România Cultural, dar și într-un album foto unic în care orașul nou se suprapune la propriu peste cel de acum un secol printr-o tehnică folosită în premieră.
Toate acestea vor fi lansate în 9 mai la ora 21,00 în aer liber, în fața Hotelului Grand, și vor fi însoțite de o proiecție video pe frontispiciul hotelului.
Ca să trăiască, poveștile au nevoie să fie ascultate…
Producător : Radio-Tg-Mureș
Proiect susținut de Complexul hotelier “Grand”Tîrgu-Mureș
Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia :
„Sorina Bota, fiind de meserie ziarist, a vrut să facă un interviu cu Orașul în care trăiește. I s-a părut că, el, Orașul, are prea multe istorii nespuse, pentru simplul fapt că, nimeni, cel puțin în ultimele șapte sute de ani, nu se gândise să-i ia un interviu. Problema este că orașele, mai ales cele cu personalitate complicată, stau foarte greu la discuții. Au istorii întortocheate, orgolii, sensibilități, uneori nu vor să-ți răspundă sau îți întind capcane pentru a-ți testa, nu numai vigilența, dar și soliditatea documentării. Orașele sunt suspicioase și se dezvăluie greu, numai după ce capătă încredere. Nu poți să faci un interviu cu un oraș într-o zi, într-o săptămână sau într-o lună.”
Haller Béla, profesor
„Sorina Bota este o femeie curajoasă: nu vrea ca diversele comunităţi care se definesc în contrast cu celelalte, să ştie puţine lucruri sau chiar nimic una despre cealaltă, să citească doar ceea ce le place să citească, căci e mai uşor să porţi pică şi să-ţi aperi dreptatea, dacă abia îl cunoşti pe celălalt, dacă reţii doar ceea ce îţi întăreşte convingerile. Nu vrea ca cele două jumătăţi de oraş care diferă prin limba vorbită să se plimbe, iar mai apoi să-şi plimbe copiii, nepoţii doar în propria jumătate de oraş.”
