Terorismul si lumea simulacrelor. Osama reloaded
Catalin Heghes scrie foarte convingator, azi, pe inmures.ro, despre controversata ucidere a lui Osama Bin Laden, lider iconic al unui intreg imaginar occidental al terorii si amenintarii armagedoniste, despre care aproape ca uitaseram ca isi continua existenta secreta, uneltind din te miri ce grote ale lumii a III-a arabe, impotriva Statelor Unite si a tuturor […]
Regalitatea si televiziunea publica
… doua concepte asupra carora s-au iscat, din nou, vechi controverse, o data cu difuzarea pentru publicul roman a nuntii dintre Printul William si Kate Middleton. Abordata, mai cu ocolisuri, mai pe sleau, cam pe toate posturile de televiziune, problema monarhiei romanesti a starnit unele nostalgii cumva paradoxale: in vreme ce continua sa existe un […]
Jurnal de exil (Virgil Ierunca)
Apariţia, în urmă cu 11 ani, a Jurnalului lui Virgil Ierunca sau, cel puţin, a unor fragmente din acesta, în volumul intitulat, eminescian şi ironic deopotrivă, Trecut-au anii a pus receptarea critică pe o poziţie aproape unilaterală. Aceea a consensului privind predominanţa criteriului etic, devenit adevărată rutină a lecturii autorului, uneori în tandem cu Monica […]
Alexandru Lungu sau despre depăşirea fantasmelor literaturii române
Ca întreaga generaţie din care face parte – cea a primilor ani postbelici – Alexandru Lungu participă, inevitabil, la un fel de proiecţie alternativă a literaturii române contemporane. Una în care consecinţele estetice ale sincronizărilor masive din interbelic (culminând cu primele valuri avangardiste) urmau să îşi exercite efectele asupra întregului câmp literar, iar destinele creatoare […]
Cornel Ungureanu şi istoria literară ca geografie (II)
Dar nu doar melancolia e preluată, empatic, în proiectul major de redefinire a istoriilor şi identităţilor culturale al lui Cornel Ungureanu, ci şi tentaţia utopică. Pe care, mefient, la capătul unui conspect minuţios şi, fără îndoială, pasionat, al tezelor din Mitteleuropa periferiilor, Mircea Iorgulescu o diagnostichează în chiar ipoteza principală a cărţii, aceea a Europei […]
Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (III)
În urmă cu mai bine de un deceniu, când apare Dicţionarul esenţial al scriitorilor români sub direcţia Zaciu-Sasu-Papahagi, iar Doinaş e un „clasic” încă în viaţă, interesul major al criticii pare centrat tot pe poezie. Scris admirabil, articolul dedicat autorului de Ştefan Borbely porneşte analiza lirismului doinaşian de la un text din Orfeu şi tentaţia […]
Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (II)
Între comentatorii cei mai receptivi ai lui Doinaş, Gheorghe Grigurcu e atent, încă din 1981, şi la această latură teoretică şi critică a poetului. Critici români de azi reţine o recenzie a volumului Poezie şi modă poetică, Doinaş fiind aşezat însă nu la Teoria criticii sau Eseu, ci la Contribuţia scriitorilor. E un mod de […]
Cornel Ungureanu şi istoria literară ca geografie (I)
Încă de la debutul (târziu) din 1975, Cornel Ungureanu e perceput ca un inconformist rafinat, profesând o critică neconvenţională, atrasă mai curând de voluptatea livrescă a foiletonului şi de o elaborată expresivitate, debordând de ironie şi dispoziţie confesivă, decât de oficiul aşa-zicând canonic, militant estetic al criticii timpului. Deşi raportul pe care îl scrie la […]
Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (I)
În ultimii ani, studiile cu adevărat aplicate şi substanţiale dedicate autorului Alfabetului poetic s-au înmulţit, iar anumite zone ale operei sale, multă vreme vizitate doar accidental, fără intenţii serioase de a elabora o analiză temeinică şi convingătoare, au început să fie recucerite. Virgil Nemoianu, autorul primeia din cele (doar!) două monografii Doinaş existente până în […]
Biborţii, bârsanii şi americanii
Discutam cu ceva vreme în urmă cu un distins istoric arădean despre genotipurile olteneşti, eu explicând culoarea ochilor unora dintre conaţionalii noştri şi prin eventualele influenţe ale genelor călăreţilor sarmaţi (vezi Nota 1) din Legiunea a XIII-a Gemina (vezi Nota 2), legiune ce a fost dislocată pe teritoriul Daciei felixizate (vezi Nota 3) după bătăliile […]
