Jurnal de exil (Virgil Ierunca)

Apariţia, în urmă cu 11 ani, a Jurnalului lui Virgil Ierunca sau, cel puţin, a unor fragmente din acesta, în volumul intitulat, eminescian şi ironic deopotrivă, Trecut-au anii a pus receptarea critică pe o poziţie aproape unilaterală. Aceea a consensului privind predominanţa criteriului etic, devenit adevărată rutină a lecturii autorului, uneori în tandem cu Monica […]

Alexandru Lungu sau despre depăşirea fantasmelor literaturii române

Ca întreaga generaţie din care face parte – cea a primilor ani postbelici – Alexandru Lungu participă, inevitabil, la un fel de proiecţie alternativă a literaturii române contemporane. Una în care consecinţele estetice ale sincronizărilor masive din interbelic (culminând cu primele valuri avangardiste) urmau să îşi exercite efectele asupra întregului câmp literar, iar destinele creatoare […]

Cornel Ungureanu şi istoria literară ca geografie (II)

Dar nu doar melancolia e preluată, empatic, în proiectul major de redefinire a istoriilor şi identităţilor culturale al lui Cornel Ungureanu, ci şi tentaţia utopică. Pe care, mefient, la capătul unui conspect minuţios şi, fără îndoială, pasionat, al tezelor din Mitteleuropa periferiilor, Mircea Iorgulescu o diagnostichează în chiar ipoteza principală a cărţii, aceea a Europei […]

Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (III)

În urmă cu mai bine de un deceniu, când apare Dicţionarul esenţial al scriitorilor români sub direcţia Zaciu-Sasu-Papahagi, iar Doinaş e un „clasic” încă în viaţă, interesul major al criticii pare centrat tot pe poezie. Scris admirabil, articolul dedicat autorului de Ştefan Borbely porneşte analiza lirismului doinaşian de la un text din Orfeu şi tentaţia […]

Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (II)

Între comentatorii cei mai receptivi ai lui Doinaş, Gheorghe Grigurcu e atent, încă din 1981, şi la această latură teoretică şi critică a poetului. Critici români de azi reţine o recenzie a volumului Poezie şi modă poetică, Doinaş fiind aşezat însă nu la Teoria criticii sau Eseu, ci la Contribuţia scriitorilor. E un mod de […]

Cornel Ungureanu şi istoria literară ca geografie (I)

Încă de la debutul (târziu) din 1975, Cornel Ungureanu e perceput ca un inconformist rafinat, profesând o critică neconvenţională, atrasă mai curând de voluptatea livrescă a foiletonului şi de o elaborată expresivitate, debordând de ironie şi dispoziţie confesivă, decât de oficiul aşa-zicând canonic, militant estetic al criticii timpului.  Deşi raportul pe care îl scrie la […]

Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (I)

În ultimii ani, studiile cu adevărat aplicate şi substanţiale dedicate autorului Alfabetului poetic s-au înmulţit, iar anumite zone ale operei sale, multă vreme vizitate doar accidental, fără intenţii serioase de a elabora o analiză temeinică şi convingătoare, au început să fie recucerite. Virgil Nemoianu, autorul  primeia din cele (doar!) două monografii Doinaş existente până în […]

Călătorie în infernul memoriei

Poemele din noul volum al lui George L. Nimigeanu – „Zodia Nedreptăţii”, Editura Samuel, Mediaş, 2010 – par holograme ale unui trecut traumatic, reprezentări ale unor tribulaţii interioare implicând patologia alienării şi a incertitudinii identitare. În subteranele acestora lucrează mecanica imperturbabilă a istoriei, a cărei intuiţie aduce de îndată lirismul poetului medieşan la punctul de […]

Păstorul lui Herma, Editura Herald, Bucureşti, 2007

Scriere apocrifă (neinclusă în canonul biblic), Păstorul lui Herma a fost considerată una dintre cele mai populare cărţi în Biserica creştină din secolele al II-lea, al III-lea şi al IV-lea. Recomandată bisericilor răsăritene cu titlu de îndrumar folositor pentru popor şi ca măsură de siguranţă împotriva unor devieri eretice, Păstorul s-a răspândit curând oriunde predomina […]

Pătimirile sfinţilor martiri, Editura Herald, Bucureşti, 2008

Relatările despre chinurile şi moartea primilor martiri s-au păstrat până la noi în forma aşa-numitelor acte ale sfinţilor. Creştinii primari considerau a fi de primă importanţă consemnarea ultimelor fapte şi cuvinte ale unui martir şi unul dintre ei era în mod frecvent împuternicit să îndeplinească această sarcină. În completare la propriile lor relatări, ei puteau […]