In 2008, Intel introducea platforma Diamondville, platforma primului procesor Atom, procesor care astazi este folosit in interiorul mai tuturor netbook-urilor si nettop-urilor. Daca ai mai avut un procesor Atom (codename: Diamondville) si un chipset Intel 945GSE, probabil stii ca acest controller de memorie este localizat pe chipset si fabricat pe o tehnologie de 90nm care intr-un final ajungea sa consume destul de multa energie.

La sfarsitul lui 2008, Intel prezenta cel de-al patrulea Pine Trail care folosea o versiune noua de Atom (codename: Pineview) si un chipset NM10 Express. Controllerul de memorie a fost mutat de pe chipset si impreuna cu alte eliminari hardware a rezultat astfel un produs pe 45nm care consuma mult mai putina energie fata de vechiul Atom pe 945GSE.

Cand AMD a integrat un controller DDR K8, s-a constatat o crestere a latentei memoriei si cresteri ale performantei destul de mici, intr-un mod destul de instabil. Cand Intel a facut acelasi lucru cu Nehalem rezultatele au fost similare. Totusi, latenta pe Pine Trail nu a crescut semnificativ dar cresterile de performanta au lasat de dorit.

De mentionat este faptul ca procesoarele Atom folosesc o arhitectura Duo si asa cum era de asteptat, o crestere mare in performanta a fost data de integrarea controllerului DDR2. Spre deosebire de Nehalem, cand Intel a adaugat controllerul in Pineview nu a schimbat si arhitectura.

Se poate observa cu usurinta ca “moartea” controller-ului de memorie bate la usa, conectandu-se astfel la sistemul de cache prin conexiuni cu o latenta foarte mica.

Nu ati observat nimic interesant? Inca mai exista o interfata FSB intre CPU si memorie. Cam “rustic”, dar Pineview inca mai are nevoie sa treaca prin FSB inainte de a junge la IMC. Acesta este motivul pentru care latenta nu a fost imbunatatita mai mult. Exista niste imbunatatiri care permit o performanta mai buna, dar nu ceea ce ne-am fi asteptat de la un redesign al controller-ului de memorie.

De ce a facut Intel una ca asta? Evident ca pentru a salva timp si bani… Practic, Pineview foloseste acelasi nucleu Bonnell ca si Diamonville, dar plasat in alta locatie. Un controller mic necesita un redesign al nucleului Bonnell, ceea ce ar implica costuri suplimentare de productie si proiectare, lucru de care Intel se poate dispensa acum, pe timp de criza economica globala.

Data fiind si lipsa de concurenta din partea AMD-ului, pare-se ca are sens si aceasta strategie. Eventual, la un moment dat, poate Intel se va indupleca sa ”redeseneze” nucleul si controller-ul, dar cu siguranta nu inainte de a exista o competitie serioasa din partea AMD sau ARM.

Citeste articolul pe: PC World Romania

De ce nu este mai rapid Pine Trail decat primul Atom?

In 2008, Intel introducea platforma Diamondville, platforma primului procesor Atom, procesor care astazi este folosit in interiorul mai tuturor netbook-urilor si nettop-urilor. Daca ai mai avut un procesor Atom (codename: Diamondville) si un chipset Intel 945GSE, probabil stii ca acest controller de memorie este localizat pe chipset si fabricat pe o tehnologie de 90nm care intr-un final ajungea sa consume destul de multa energie.

La sfarsitul lui 2008, Intel prezenta cel de-al patrulea Pine Trail care folosea o versiune noua de Atom (codename: Pineview) si un chipset NM10 Express. Controllerul de memorie a fost mutat de pe chipset si impreuna cu alte eliminari hardware a rezultat astfel un produs pe 45nm care consuma mult mai putina energie fata de vechiul Atom pe 945GSE.

Cand AMD a integrat un controller DDR K8, s-a constatat o crestere a latentei memoriei si cresteri ale performantei destul de mici, intr-un mod destul de instabil. Cand Intel a facut acelasi lucru cu Nehalem rezultatele au fost similare. Totusi, latenta pe Pine Trail nu a crescut semnificativ dar cresterile de performanta au lasat de dorit.

De mentionat este faptul ca procesoarele Atom folosesc o arhitectura Duo si asa cum era de asteptat, o crestere mare in performanta a fost data de integrarea controllerului DDR2. Spre deosebire de Nehalem, cand Intel a adaugat controllerul in Pineview nu a schimbat si arhitectura.

Se poate observa cu usurinta ca “moartea” controller-ului de memorie bate la usa, conectandu-se astfel la sistemul de cache prin conexiuni cu o latenta foarte mica.

Nu ati observat nimic interesant? Inca mai exista o interfata FSB intre CPU si memorie. Cam “rustic”, dar Pineview inca mai are nevoie sa treaca prin FSB inainte de a junge la IMC. Acesta este motivul pentru care latenta nu a fost imbunatatita mai mult. Exista niste imbunatatiri care permit o performanta mai buna, dar nu ceea ce ne-am fi asteptat de la un redesign al controller-ului de memorie.

De ce a facut Intel una ca asta? Evident ca pentru a salva timp si bani… Practic, Pineview foloseste acelasi nucleu Bonnell ca si Diamonville, dar plasat in alta locatie. Un controller mic necesita un redesign al nucleului Bonnell, ceea ce ar implica costuri suplimentare de productie si proiectare, lucru de care Intel se poate dispensa acum, pe timp de criza economica globala.

Data fiind si lipsa de concurenta din partea AMD-ului, pare-se ca are sens si aceasta strategie. Eventual, la un moment dat, poate Intel se va indupleca sa ”redeseneze” nucleul si controller-ul, dar cu siguranta nu inainte de a exista o competitie serioasa din partea AMD sau ARM.

Citeste articolul pe: PC World Romania

Postat de pe data de 31 ian., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 211 ori.

Publica un raspuns