Editura Univers, Bucureşti, 2007, traducere de Cătălina Chiriac

Atunci când sunt aduţi în discuţie scriitori contemporani irlandezi, numele lui Sebastian Barry (dramaturg, prozator, poet) nu poate fi lăsat la o parte. Născut în Dublin în 1955, fiul actriţei John O’Hara, Sebastian Barry intră pe uşa literaturii contemporane cu romanul Macker’s Garden (1982). În 1988, Teatrul Abbey îi pune în scenă piesa Boss Grady’s Boys (piesă apărută în limba română cu titlul Fraţii). Romanul Calea cea lungă, îi aduce lui Barry o nominalizare la Man Booker Prize în 2005.
„Calea cea lungă” este povestea lui William (Willie) Dune, fiul unui poliţist din Dublin care spera că acesta îi va călca pe urme, însă Willie se înrolează în armata britanică în primul Război Mondial. Romanul o ia pe calea lungă parcursă de tânărul soldat de numai 17 ani şi-l urmăreşte atent pe câmpul de luptă.

Willie Dune se naşte în iarna anului 1896 într-o Irlandă în care bărbaţii stau la Ship Hotel şi consumă bere în timp ce nevestele se consumă aducând pe lume prunci. Anii se scurg aşa cum se scurg şi centimetrii pe care-i va acumula tânărul Willie, adunaţi în jurul cifrei 170 – un număr mult prea minuscul pentru meseria de poliţist la care visa tatăl său. Figura mamei se pierde în timp, odată cu venirea pe lume a micuţei Dolly. Anotimpurile se rotesc într-un peisaj pur irlandez şi aduc şi prima dragoste – Gretta. Apar la orizont primele semne ale războiului, iar Willie se înrolează în armată având certitudinea că la finalul anilor de chin îl va aştepta căsătoria cu frumoasa Gretta. Batalione întregi, uniforme gri şi kaki, obuze, gaze ucigătoare, bombe şi gloanţe – din calea lor reuşeşte să se “sustragă” Willie … asta până când nemţii se retrag învinşi … şi o împuşcătură stinge vocea care intona versuri dintr-o melodie auzită pe front – Stille Nacht, Heilige Nacht.

Citește tot>>

Sebastian Barry – Calea cea lungă

Editura Univers, Bucureşti, 2007, traducere de Cătălina Chiriac

Atunci când sunt aduţi în discuţie scriitori contemporani irlandezi, numele lui Sebastian Barry (dramaturg, prozator, poet) nu poate fi lăsat la o parte. Născut în Dublin în 1955, fiul actriţei John O’Hara, Sebastian Barry intră pe uşa literaturii contemporane cu romanul Macker’s Garden (1982). În 1988, Teatrul Abbey îi pune în scenă piesa Boss Grady’s Boys (piesă apărută în limba română cu titlul Fraţii). Romanul Calea cea lungă, îi aduce lui Barry o nominalizare la Man Booker Prize în 2005.
„Calea cea lungă” este povestea lui William (Willie) Dune, fiul unui poliţist din Dublin care spera că acesta îi va călca pe urme, însă Willie se înrolează în armata britanică în primul Război Mondial. Romanul o ia pe calea lungă parcursă de tânărul soldat de numai 17 ani şi-l urmăreşte atent pe câmpul de luptă.

Willie Dune se naşte în iarna anului 1896 într-o Irlandă în care bărbaţii stau la Ship Hotel şi consumă bere în timp ce nevestele se consumă aducând pe lume prunci. Anii se scurg aşa cum se scurg şi centimetrii pe care-i va acumula tânărul Willie, adunaţi în jurul cifrei 170 – un număr mult prea minuscul pentru meseria de poliţist la care visa tatăl său. Figura mamei se pierde în timp, odată cu venirea pe lume a micuţei Dolly. Anotimpurile se rotesc într-un peisaj pur irlandez şi aduc şi prima dragoste – Gretta. Apar la orizont primele semne ale războiului, iar Willie se înrolează în armată având certitudinea că la finalul anilor de chin îl va aştepta căsătoria cu frumoasa Gretta. Batalione întregi, uniforme gri şi kaki, obuze, gaze ucigătoare, bombe şi gloanţe – din calea lor reuşeşte să se “sustragă” Willie … asta până când nemţii se retrag învinşi … şi o împuşcătură stinge vocea care intona versuri dintr-o melodie auzită pe front – Stille Nacht, Heilige Nacht.

Citește tot>>

Postat de pe data de 12 apr., 2010 in categoria Recenzii. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,046 ori.

Publica un raspuns