E o vorbă la români: când îţi iei permisul de conducere înveţi să înjuri ca un birjar. Cu asta porneşte la drum aproape orice şofer, amator sau profesionist. Şi, dat fiind numărul mare de maşini care circulă pe drumurile patriei, aş putea spune că aproape toţi românii pornesc la drum cu înjurăturile pe buze. Spun aproape toţi, pentru că, desigur, sunt şi excepţii. Iar când înjurăturile sunt dublate de nesimţire tabloul mârlanului cu covrig în mână este complet. L-am văzut zilele astea din plin pe drumul spre Voiniceni. Unde se circulă pe o singură bandă din cauza lucrărilor de reabilitare a carosabilului. Sunt şi semafoare. Însă nimeni nu pare să le mai prea ia în seamă. Adică aproape nimeni. Eu, personal am făcut vreo şase drumuri pe acolo şi am stat la semafor în timp ce birjarii, nu doar cu maşini scumpe, ci şi cei cu Dacia 1300, treceau nestingheriţi prin stânga-mi, forţând practic pe cei de la capătul opus să aştepte până se făcea roşu şi verde încă o dată şi eu, la celălalt capăt, mai stăteam o tură, liniştit ascultând înjurăturile ce şi le aruncau unii altora. Ia poliţişti nici vorbă. Am sunat la Rutieră şi am primit răspunsul: stau zilnic acolo o oră, ridică zeci de permise şi pleacă. nu pot sta ziua întreagă acolo pentru că au şi alte zone „fierbinţi”. I-am înţeles. Până la urmă nu e normal să stăm cu paznicul la uşă pentru a nu scuipa pe jos. Şi asta m-a făcut să mă gândesc la birjari. La comportamentul nostru de şoferi. Pentru că e practic ceva ce ne caracterizează întreaga existenţă. E ceva care ne defineşte şi care spune multe despre oamenii care populează această ţară. O ţară în care toţi sunt grăbiţi şi toţi au dreptate. O ţară în care fiecare ştie de ce ne merge prost, dar o ţară în care nimeni nu ştie soluţia atunci când are frâiele în mâini. O ţară în care fiecare vorbeşte peste celălalt. O ţară în care nu dă bine să spui sincer „nu ştiu” atunci când ţi se adresează o întrebare. Practic, o ţară de birjari.

O ţară de birjari

E o vorbă la români: când îţi iei permisul de conducere înveţi să înjuri ca un birjar. Cu asta porneşte la drum aproape orice şofer, amator sau profesionist. Şi, dat fiind numărul mare de maşini care circulă pe drumurile patriei, aş putea spune că aproape toţi românii pornesc la drum cu înjurăturile pe buze. Spun aproape toţi, pentru că, desigur, sunt şi excepţii. Iar când înjurăturile sunt dublate de nesimţire tabloul mârlanului cu covrig în mână este complet. L-am văzut zilele astea din plin pe drumul spre Voiniceni. Unde se circulă pe o singură bandă din cauza lucrărilor de reabilitare a carosabilului. Sunt şi semafoare. Însă nimeni nu pare să le mai prea ia în seamă. Adică aproape nimeni. Eu, personal am făcut vreo şase drumuri pe acolo şi am stat la semafor în timp ce birjarii, nu doar cu maşini scumpe, ci şi cei cu Dacia 1300, treceau nestingheriţi prin stânga-mi, forţând practic pe cei de la capătul opus să aştepte până se făcea roşu şi verde încă o dată şi eu, la celălalt capăt, mai stăteam o tură, liniştit ascultând înjurăturile ce şi le aruncau unii altora. Ia poliţişti nici vorbă. Am sunat la Rutieră şi am primit răspunsul: stau zilnic acolo o oră, ridică zeci de permise şi pleacă. nu pot sta ziua întreagă acolo pentru că au şi alte zone „fierbinţi”. I-am înţeles. Până la urmă nu e normal să stăm cu paznicul la uşă pentru a nu scuipa pe jos. Şi asta m-a făcut să mă gândesc la birjari. La comportamentul nostru de şoferi. Pentru că e practic ceva ce ne caracterizează întreaga existenţă. E ceva care ne defineşte şi care spune multe despre oamenii care populează această ţară. O ţară în care toţi sunt grăbiţi şi toţi au dreptate. O ţară în care fiecare ştie de ce ne merge prost, dar o ţară în care nimeni nu ştie soluţia atunci când are frâiele în mâini. O ţară în care fiecare vorbeşte peste celălalt. O ţară în care nu dă bine să spui sincer „nu ştiu” atunci când ţi se adresează o întrebare. Practic, o ţară de birjari.

Postat de pe data de 5 mai, 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,163 ori.

5 Raspunsuri pentru “O ţară de birjari”

  1. Tudor spune:

    Am citit undeva ca savantii americani au studiat fenomenul si au ajuns la urmatoaarea concluzie: cei care au comportament agresiv in trafic au probleme de ordin sexual. Ziceau ceva ca daca merg cu viteza prea mare, sufera de ejaculare precoce, daca fac depasiri riscante si nu respecta semnele, le place sexul in locuri anormale (mai ales rectul), iar daca isi tuneaza masinile in mod exagerat sunt gay.
    Eu nu-i mai injur demult. Ma gandesc ce probleme trebuie sa aiba…

  2. Dan Mașca spune:

    Adi nu sunt de acord cu generalizarile. Daca un om in tara asta construieste si practica alta meserie decit cea de ”birjar”, atunci trebuie respectat si nu spus ca suntem o tara de birjari. Aceste generalizari strica mult. Daca ai exemple la obiect, documentate cred ca este bine sa le dai, dar nu generalizarii.

    • ADrian Giurgea spune:

      Dan, nu e vorba de o generalizare aici. Pornim pur şii simplu de la „vorbele de duh” ale românilor. Şi cred că ai auzit şi tu spunându-se „când ajungi să conduci, sigur vei învăţa să înjuri”. Ei bine, eu conduc maşina de vreo 14 ani, dar nu înjur la volan. Am stat zilele astea în trafic în zona Voinicenilor şi am vazut comportament de birjar. Cu înjurături şi tamponări provocate de comportamentul agresiv al participanţilor la trafic. Şi atunci m-am gândit la cele scrise mai sus. Dar şi la vorba care m-a urmărit încă din copilărie: indiferent unde te afli, comportă-te ca şi cum ai fi în public… Pentru birjarii din trafic asta nu contează, pentru că ei se comportă oriunde la fel. Nu generalizam, spuneam că sunt şi oameni civilizaţi, liniştiţi, care indură, asa, e, dar până când?!
      Că, dacă ar fi să generalizez, poate aş vorbi de temperamentul balcanic al românilor care ar justifica oarecum orice…
      Dar ştii ceva: şi occidentalii se grăbesc şi la ei se lucrează la drumuri, dar parca acolo şi românii sunt civilizaţi în trafic. Oare de ce?!
      Si, inca ceva. În cazul de fata e ceva asemanator cu cei care cersesc sub Turnul Eiffel:ne place sau nu, sunt români şi, în timp ce eu plec în străinătate abia după 33 de ani de viaţă, ei îşi duc traiul pe acolo şi ne fac de râs. Eu cred că nu trebuie să arătăm cu degetul spre francezi, spre exemplu, sau spre comicul care ne-a arătat încă o dată că aşa suntem văzuţi dincolo, ci să ne asumăm starea de fapt. Ce zici? Ştiu, şi francezii au generalizat…

  3. Secuiul spune:

    Ai dreptate

Leave a Reply to Dan Mașca