Corpul de Control din Ministerul Culturii e la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş. La fel şi Vlad Rădescu. Ultimul în fotoliul de director interimar. Ceilalţi pentru a controla activitatea sa. Astăzi am fost la Teatru pentru a afla care este poziţia domnului Rădescu în legătură cu acuzaţiile ce îi sunt aduse. M-a primit şi le-a răspuns contestatarilor săi. Sec. Şi cu cifre. O să detaliez imediat. Inainte însă relatez o scenă care, recunosc, m-a surprins aducându-mi aminte de patronii apăruţi imediat după Revoluţie în instituţiile proaspăt privatizate. Astfel, intrând în secretariatul Teatrului am fost primit cu zâmbetul pe buze de două secretare, însă imediat în uşă a apărut Vlad Rădescu. Sobru. Cu o privire rece, de gheaţă, pe carea aruncat-o pur şi simplu spre una din femei căreia i-a aruncat apoi şi câteva cuvinte… “Ce cauţi aici?! Tu trebuie să fii acasă, n-ai ce căuta aici, eşti în concediu”… Tonul a făcut întreaga muzică. Mi s-a făcut pielea de găină. Relaţiile lui Rădescu cu angajaţii sunt într-adevăr tensionate. Mi s-a confirmat şi după ce am discutat cu el, pentru că am avut discuţii şi cu angajaţii, nu doar cu cei trei foşti directori despre care scriam ieri. Iar o primă concluzie este cea din titlu: cifrele, aşa cum mi le-a prezentat Vlad Rădescu, sunt de partea sa, însă oamenii nu. Oare o să iasă până la urmă artă din ura şi încrâncenarea asta? Nu ştiu…

Revin însă la discuţia cu Vlad Rădescu, discuţie care are la bază declaraţiile lui Cristian Ioan, Zeno Fodor şi Mihai Gingulescu, trei foşti directori care îl contestă pe actualul manager care nu a venit cu nici o premieră într-un an şi jumătate pe scena Naţionalului târgumureşean. În primul rând, am aflat că cei de la Corpul de Control au venit într-un aşa-numit control de rutină şi verifică tot. De la achiziţiile publice până la contracte şi gestionarea resurselor umane. Un control de rutină, dar care, nu exclude nici Vlad Rădescu, ar putea să aibă în vedere şi sesizările făcute de diverse persoane din instituţie.

Vorbind despre faptul că în ultimul an şi jumătate nu au fost premiere la sala mare, Vlad Rădescu spune că vina o poartă bugetul. “Legat de faptul că nu au fost atâtea premiere cât erau obişnuiţi spectatorii din Târgu-Mureş, problema e a banilor. Nu avem bani”, a declarat Vlad Rădescu. Actualul manager spune că această lipsă a banilor se datorează bugetului redus din anii trecuţi, buget pe care s-a fundamentat şi bugetul din 2009, iar comparaţia cu secţia maghiară care a reuşit să vină cu piese noi nu trebuie făcută, în opinia lui Vlad Rădescu deoarece sunt lucruri diferite. “Noi suntem cu două premiere pe care le scoatem acum, în septembrie”, a anunţat directorul care spune că în acest an secţia maghiară a avut o premieră şi un spectacol pentru copii. “Pe 2009 le-am dat prioritate pentru că aveau abonamente şi trebuia să le onoreze cu toate cele patru titluri. De fapt, ei fac patru premiere pe stagiune, iar noi două, pentru că atâţia bani avem”, a mai explicat Rădescu.

Cât îi priveşte pe cei trei foşti directori, Vlad Rădescu are o poziţie fermă. “Cei trei directori sunt aşa: unul care şi-a dat demisia, unul care a fost dat afară de Minister din funcţie şi altul care a dat concurs pentru postul pe care îl ocup eu acuma şi nu a trecut de faza prezentării proiectului. Unul a plecat prin ’90 când făceam echipă împreună, celălalt, a condus vreo patru ani, urmat de Cristian Ioan până prin 2008. Deci, vreo 14 ani au condus ei teatrul ăsta şi într-un an au avut 2000 de spectatori. Cei trei foşti directori, şi nu numai ei, prin politica pe care au dus-o, culturală şi managerială în acest teatru, au îndepărtat spectatorii de teatru. Cine vorbeşte de spectatori?!”, susţine Vlad Rădescu, potrivit căruia indicatorii statistici sunt în favoarea sa şi arată că a dublat de la un an la altul numărul de spectatori. “De ce am dublat? Nu fiindcă suntem noi aşa buni, ci pentru că situaţia pe care am găsit-o a fost atât de proastă. Când începi de la zero, orice faci se vede. Acum va fi mai greu să creşti de la unu la doi sau de la doi la patru”, afirmă directorul interimar de la Teatrul Naţional Târgu-Mureş, care arată că 81% din banii primiţi se duc pe salarii, iar din diferenţă se achită utilităţile şi producţia de spectacole. Iar bugetul, spune Vlad Rădescu, a fost alcătuit prost în anii anteriori de Cristian Ioan. “Nu putem să ieşim din chestia asta”, spune directorul contestat de angajaţii săi care afirmă că, în ciuda acestui fapt a reuşit să crească atât încasările, deşi a renunţat la închirierea teatrului pentru “târguri de chiloţi”, la fel cum a reuşit să crească şi numărul de spectatori. “Teatrul acesta intrând în anonimat deplin cultural atât pe plan naţional cât mai ales pe plan local, a fost subvenţionat ca atare. Managementul defectuos dinainte a fost resimţit şi în ceea ce priveşte alocarea fondurilor”, explică Vlad Rădescu, potrivit căruia în aceste condiţii nici sponsorii nu au fost interesaţi să se apropie de această instituţie.

Iată în cele ce urmează câteva cifre, aşa cum le prezintă statisticile de care dispune Vlad Rădescu:

indice de acoperire a sălii : 2007 – 17, 36%; 2009 – 29,64

număr de spectatori: 2007 – 15.000; 2008 – 17.000, 2009 – 30.000

“Când domnul Cristian Ioan a plecat din postul de conducere, la jumătatea lui 2008, deja s-a lucrat mai bine. Nu a trebuit să vin eu aici pentru a se întâmpla asta”, susţine Vlad Rădescu, potrivit căruia acuzaţiile celor trei sunt de fapt încercări de răzbunare din partea foştilor sau actualilor săi colegi.

Nu în ultimul rând, Vlad Rădescu spune că vrea să obţină finanţare pentru revigorarea Teatrului de la Târgu-Mureş şi din partea administraţiei locale. “I-am spus şi primarului că acuma că avem echipă de divizia A la fotbal, sper să intrăm şi cu teatrul în Divizia A”, declară managerul instituţiei de cultură de la Târgu-Mureş.

PS: Apropo de bătrâni şi de prezenţa lor pe scenă, Vlad Rădescu spune că aceştia nu s-ar fi oferit de fapt să joace gratis aşa cum spune Gingulescu, iar Cornel Popescu, căruia i-a propus să vină cu un proiect după pensionare, nu a făcut încă nici un pas în această direcţie.

Până la urmă, poate toţi au partea lor de adevăr. Dumnezeu ştie…

Cifrele sunt de partea lui Vlad Rădescu. Oamenii nu.

Corpul de Control din Ministerul Culturii e la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş. La fel şi Vlad Rădescu. Ultimul în fotoliul de director interimar. Ceilalţi pentru a controla activitatea sa. Astăzi am fost la Teatru pentru a afla care este poziţia domnului Rădescu în legătură cu acuzaţiile ce îi sunt aduse. M-a primit şi le-a răspuns contestatarilor săi. Sec. Şi cu cifre. O să detaliez imediat. Inainte însă relatez o scenă care, recunosc, m-a surprins aducându-mi aminte de patronii apăruţi imediat după Revoluţie în instituţiile proaspăt privatizate. Astfel, intrând în secretariatul Teatrului am fost primit cu zâmbetul pe buze de două secretare, însă imediat în uşă a apărut Vlad Rădescu. Sobru. Cu o privire rece, de gheaţă, pe carea aruncat-o pur şi simplu spre una din femei căreia i-a aruncat apoi şi câteva cuvinte… “Ce cauţi aici?! Tu trebuie să fii acasă, n-ai ce căuta aici, eşti în concediu”… Tonul a făcut întreaga muzică. Mi s-a făcut pielea de găină. Relaţiile lui Rădescu cu angajaţii sunt într-adevăr tensionate. Mi s-a confirmat şi după ce am discutat cu el, pentru că am avut discuţii şi cu angajaţii, nu doar cu cei trei foşti directori despre care scriam ieri. Iar o primă concluzie este cea din titlu: cifrele, aşa cum mi le-a prezentat Vlad Rădescu, sunt de partea sa, însă oamenii nu. Oare o să iasă până la urmă artă din ura şi încrâncenarea asta? Nu ştiu…

Revin însă la discuţia cu Vlad Rădescu, discuţie care are la bază declaraţiile lui Cristian Ioan, Zeno Fodor şi Mihai Gingulescu, trei foşti directori care îl contestă pe actualul manager care nu a venit cu nici o premieră într-un an şi jumătate pe scena Naţionalului târgumureşean. În primul rând, am aflat că cei de la Corpul de Control au venit într-un aşa-numit control de rutină şi verifică tot. De la achiziţiile publice până la contracte şi gestionarea resurselor umane. Un control de rutină, dar care, nu exclude nici Vlad Rădescu, ar putea să aibă în vedere şi sesizările făcute de diverse persoane din instituţie.

Vorbind despre faptul că în ultimul an şi jumătate nu au fost premiere la sala mare, Vlad Rădescu spune că vina o poartă bugetul. “Legat de faptul că nu au fost atâtea premiere cât erau obişnuiţi spectatorii din Târgu-Mureş, problema e a banilor. Nu avem bani”, a declarat Vlad Rădescu. Actualul manager spune că această lipsă a banilor se datorează bugetului redus din anii trecuţi, buget pe care s-a fundamentat şi bugetul din 2009, iar comparaţia cu secţia maghiară care a reuşit să vină cu piese noi nu trebuie făcută, în opinia lui Vlad Rădescu deoarece sunt lucruri diferite. “Noi suntem cu două premiere pe care le scoatem acum, în septembrie”, a anunţat directorul care spune că în acest an secţia maghiară a avut o premieră şi un spectacol pentru copii. “Pe 2009 le-am dat prioritate pentru că aveau abonamente şi trebuia să le onoreze cu toate cele patru titluri. De fapt, ei fac patru premiere pe stagiune, iar noi două, pentru că atâţia bani avem”, a mai explicat Rădescu.

Cât îi priveşte pe cei trei foşti directori, Vlad Rădescu are o poziţie fermă. “Cei trei directori sunt aşa: unul care şi-a dat demisia, unul care a fost dat afară de Minister din funcţie şi altul care a dat concurs pentru postul pe care îl ocup eu acuma şi nu a trecut de faza prezentării proiectului. Unul a plecat prin ’90 când făceam echipă împreună, celălalt, a condus vreo patru ani, urmat de Cristian Ioan până prin 2008. Deci, vreo 14 ani au condus ei teatrul ăsta şi într-un an au avut 2000 de spectatori. Cei trei foşti directori, şi nu numai ei, prin politica pe care au dus-o, culturală şi managerială în acest teatru, au îndepărtat spectatorii de teatru. Cine vorbeşte de spectatori?!”, susţine Vlad Rădescu, potrivit căruia indicatorii statistici sunt în favoarea sa şi arată că a dublat de la un an la altul numărul de spectatori. “De ce am dublat? Nu fiindcă suntem noi aşa buni, ci pentru că situaţia pe care am găsit-o a fost atât de proastă. Când începi de la zero, orice faci se vede. Acum va fi mai greu să creşti de la unu la doi sau de la doi la patru”, afirmă directorul interimar de la Teatrul Naţional Târgu-Mureş, care arată că 81% din banii primiţi se duc pe salarii, iar din diferenţă se achită utilităţile şi producţia de spectacole. Iar bugetul, spune Vlad Rădescu, a fost alcătuit prost în anii anteriori de Cristian Ioan. “Nu putem să ieşim din chestia asta”, spune directorul contestat de angajaţii săi care afirmă că, în ciuda acestui fapt a reuşit să crească atât încasările, deşi a renunţat la închirierea teatrului pentru “târguri de chiloţi”, la fel cum a reuşit să crească şi numărul de spectatori. “Teatrul acesta intrând în anonimat deplin cultural atât pe plan naţional cât mai ales pe plan local, a fost subvenţionat ca atare. Managementul defectuos dinainte a fost resimţit şi în ceea ce priveşte alocarea fondurilor”, explică Vlad Rădescu, potrivit căruia în aceste condiţii nici sponsorii nu au fost interesaţi să se apropie de această instituţie.

Iată în cele ce urmează câteva cifre, aşa cum le prezintă statisticile de care dispune Vlad Rădescu:

indice de acoperire a sălii : 2007 – 17, 36%; 2009 – 29,64

număr de spectatori: 2007 – 15.000; 2008 – 17.000, 2009 – 30.000

“Când domnul Cristian Ioan a plecat din postul de conducere, la jumătatea lui 2008, deja s-a lucrat mai bine. Nu a trebuit să vin eu aici pentru a se întâmpla asta”, susţine Vlad Rădescu, potrivit căruia acuzaţiile celor trei sunt de fapt încercări de răzbunare din partea foştilor sau actualilor săi colegi.

Nu în ultimul rând, Vlad Rădescu spune că vrea să obţină finanţare pentru revigorarea Teatrului de la Târgu-Mureş şi din partea administraţiei locale. “I-am spus şi primarului că acuma că avem echipă de divizia A la fotbal, sper să intrăm şi cu teatrul în Divizia A”, declară managerul instituţiei de cultură de la Târgu-Mureş.

PS: Apropo de bătrâni şi de prezenţa lor pe scenă, Vlad Rădescu spune că aceştia nu s-ar fi oferit de fapt să joace gratis aşa cum spune Gingulescu, iar Cornel Popescu, căruia i-a propus să vină cu un proiect după pensionare, nu a făcut încă nici un pas în această direcţie.

Până la urmă, poate toţi au partea lor de adevăr. Dumnezeu ştie…

Postat de pe data de 24 aug., 2010 in categoria Civism, Cultură, Evenimente, Opinii. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,496 ori.

4 Raspunsuri pentru “Cifrele sunt de partea lui Vlad Rădescu. Oamenii nu.”

  1. vlad radescu spune:

    Imi place titlu. Zau. Care oameni NU, d-le Giurgea? Delatorii sau anonimii provinciali, care imbatranesc urat, cu suflete schimonosite, dupa ce au pus din pozitii de conducere de 15 ani, teatrul pe butuci. Stau pe ulita (mai nou, si pe cea a inmure.ro!) si denigreaza, doar doar ramane ceva. Politizeaza ca tot e la moda. Apropos, transmiteti-le urarile mele de pensie linistita celor 3 baroni Munchausen si felicitari pentru starea de epava in care au adus Teatrul National

    Imi pare rau ca v-am primit astazi cand este atat de limpede cat de impartial si tendentios sunteti.

    D-le Giurgea, dupa interviul pe care vi l-am acordat mizand pe buna dvs. credinta, incepeti cu jumatati de adevar. Cu d-ra in cauza ( pe care dvs o cunoasteti de altfel f. bine) vorbesc numai cu dvs., niciodata cu tu. Nu mi-as permite altfel la calitatile dansii (profesionale si morale).

    Poate ca ar trebui sa stiti, daca nu vi s-a comunicat deja, ca directorul adjunct a fost nevoit astazi sa cheme politia pentru a incerca sa recupereze stampila institutiei, confiscata de “victima” managementului meu, exact in timpul concediului dansii de odihna. Poate ca dl. Masca accepata comportamente deviante la dansul in institutie, desi nu cred.Eu pe bani publici nu pot sa imi permit.

    Si ca sa nu ne indepartam prea mult. Apreciez modalitatea plastica in care ma descrieti, desi nu acesta era scopul intalnirii noastre sau daca era asa ar fi fost mai corect sa imi spuneti. Nobody’s perfect. Nici privirea mea rece ca ghetza nici a dvs. generos de blajina. Oglindind atat de plastic corectitudinea jurnalistica de care ati dat dovada in aceste zile. Dar este plina presa(?) romaneasca de impostori. Ce mai conteaza unul in plus. Imi permit sa va transmit toate acestea deoarece, in precedenta dvs. relatare despre un interminabil interimat, mimand grija fata de cultura romaneasca, invocati si starea de sanatate (din fericire fericita) a unei colege de-ale noastre gravide, . Nu este prea mult cand va aflati in cautarea adevarului (chiar a celui teatral)? Nu depasiti limitele bunului simt, macar? Dar scopul scuza mijloacele dvs. relaxate, dupa cum evocati ieri o placuta intalnire cu marii performeri teatrali..

    Dar ce jurnalist onest si moral sunteti, cand dvs. numarati spectatorii din trecut ca Pristanda steagurile. Sa stiti ca, dincolo de calificarea teatrala pe care (nu) o aveti, mistificarea adevarului (mai alea in mod repetat) si lipsa de scrupule va descalifica. Asta e. V-am acordat, in ciuda multiplelor avertisment primite – nu doar de ieri, alaltaieri – incredere, mizand pe un bun simt gazetaresc, pe care nu il regasesc in niciuna din cele 3 ultime interventii on line referitoare la instiutia de al carui destin ma ocup vremelnic. Am venit aici inivitat, nu pentru bani sau alte avantaje, ci doar in memoria unui spatiu teatral performat de acum vreo 30-40 de ani. Roman si maghiar, cu riscul sa va supar pe dvs si distinsi interlocutori de ieri, la care cu exceptia ultimului director, ceilalti doi chiar au contribuit uneori. Am venit doar pentru ca unul a dezertat din conducere in cei mai buni ani de dupa ’89 ai teatrului, iar ceilalti doi au contribuit nemijlocit din nestiinta si rele practici la degradarea lui profunda. Nu gaseti in Teatrul National mai nimic. De la garnituri de scena si aparatura peforrmanta, pana la elemente de decor si recuzita, practicabile sau saltele. Se fura de la bannere pana la camerele de luat vederi, dispar hartii oficiale si documente, calorifere samd. Ce sa mai zicem de spectatori. La cate prostii s-au facut, la ignorarea lor quasi-permanenta, au dezertat si ei.

    Nu mai apelati la interviuri, in ceea ce ma priveste. Daca intr-adevar veti fi interesat doar in informarea corecta a targumuresenilor, potentiali spectatori ai Teatrului nostru, spre binele carora incerc sa reorientez oferta si serviciile noastre culturale (cu rezultate deja in ultimul an si jumatate) adresati-mi intrebaril prin e-mail si va voi raspunde. Singura conditie: Sa fie oneste si competente. Iar a doua:). Sa publicati raspunsul/rile meu/mele in integralitatea lor.

    Si pentru a va califica va astept la teatru, relaxat, in calitate de spectator, nu de barfitor. Ceee ce le doresc si celorlalti concetateni ai nostri.

    Salutari lui Dan Masca.

    • Adrian Giurgea spune:

      Linguşeala faţă de “şefi” poate tine in Regat. Aici sunt un om liber domnule Radescu. Cat despre impostura, m-as gandi de doua ori inainte de a vorbi…
      Teatru? Cu ce piese noi aţi ademenit târgumureşenii în acesti aproape doi ani de cand faceti naveta Bucuresti-Târgu-Mureş? Probabil cu acelaşi steag fluturat în spatele preşedintelui jucător… Cât despre Teatrul Naţional Târgu-Mureş, haideţi, lasati pe alţii să se ocupe de el. Serios. Pentru că, spun actorii din subordinea Dvs, nu eu şi nici pensionarii, îl duceţi de râpă. Cel puţin cel în limba română. Iar în ceea ce priveşte relaţia Dvs cu presa, ori va puneţi purtător de cuvânt, ori vorbiţi cu toată lumea, altfel încălcaţi legea. Şi ştiu că nu vă place.
      În rest, numai bine şi sănătate multă domnule Rădescu!

      PS: Să nu uit: înregistrarea discuţiei noastre e martor că am transcris tot ceea ce era important, iar cifrele, apropo de Pristanda, Dvs mi le-aţi oferit, fără a vi le cere, domnule Rădescu. Pentru că aţi considerat că sunt în apărarea Dvs. Acum nu vă mai convin?! Ştiţi ceva? Aveţi tupeu. De actor probabil… Dar chiar şi aşa ar trebui să aveţi mai multă atenţie la acurateţea scrisului. Din respect pentru limba română.

  2. lucas spune:

    Domnule Radescu va rugam sa va apucati din nou de telenovele,deoarece va prind mai bine decat postul de director al unui National.Lasati-ne pe noi inca odata cum ne-ati mai lasat acum 14 ani cand ati plecat cu ilustrul necunoscut Frunza.Stilul dvs ne este binecunoscut tipic de mitocan tupeist si papagal de Bucuresti.Salutari colegei de platou Buzuca!!!

  3. ion ion spune:

    Ce jenant… Director analfabet. Scrie ca unul cu scoala profesionala. Cu ce intentii a venit omul asta aici? A parjolit totul in calea lui. Si l-a adus pe Frunza, care a blocat teatrul timp de un an. Nu s-a montat nimic. Si ce trupa buna are teatrul asta. Doamneeeeeeeeeeeeeeeeee, bine ca ai disparut, jegule!

Leave a Reply to lucas