Am asistat vineri la un simpozion pe tema “LIMBAJUL POLITIC – ÎNCOTRO ?”. Subiectul, abordat din diferite unghiuri, de către Florin Ceotea, Mircea Bădulescu, Mircea Munteanu, Lucian Săcălean, Smaranda Enache şi Daniela Gîfu, a fost interesant şi pertinent. Din păcate, în timpul expunerii ultimei comunicări, a doamnei sau domnişoarei Daniela Gîfu, am fost nevoit să plec. Ceea ce vreau să spun este că ascultând expunerile am simţit o oarecare neplăcere. Privind auditoriul care eram am remarcat, apoi, motivul acestui disconfort. Din sală lipseau oamenii politici, cei care au acces la „butoane”, la şperacle şi la microfoane. Degeaba povestim noi ce ar trebui să facă ei! Povestesc unii ce ar trebui să facă alţii? Alţii habar nu au ce spun unii şi, oricum, le-ar arăta partea anatomică numită cot. Unii trebuie să-i ademenească pe alţii la astfel de întâlniri pentru că alţii trebuie să ştie ce spun unii. Chiar dacă nu se schimbă nimic. Şi nici nu are cum. Până la urmă mai contează că unii dintre aleşii noştri leagă foarte bine cuvintele într-o frază sau înjură? Câtă vreme sunt definiţi, de cei ce le dau girul, ca fiind grupuri de indivizi ce se adună şi se asociază în vederea săvârşirii unor infracţiuni? Văzând ceea ce se întâmplă cine poate spune că nu e aşa? Dar atunci de ce primesc girul celor mulţi? Poate aici ar fi ceva de lucrat, cu masele încartiruite ce aşteaptă tot timpul o mână forte care să-i conducă! Se mai spunea că românii mai au încredere doar în biserică şi armată. Cu armata lucrurile sunt clare. Ştiu generalii de ce. Iar cu biserica…, oamenii ar trebui să fie preocupaţi să creadă în Dumnezeu, în primul rând, şi nu în biserică, după cum eu pot crede în liberalism dar nu în PNL.

Povestesc unii ce ar trebui să facă alţii!

Am asistat vineri la un simpozion pe tema “LIMBAJUL POLITIC – ÎNCOTRO ?”. Subiectul, abordat din diferite unghiuri, de către Florin Ceotea, Mircea Bădulescu, Mircea Munteanu, Lucian Săcălean, Smaranda Enache şi Daniela Gîfu, a fost interesant şi pertinent. Din păcate, în timpul expunerii ultimei comunicări, a doamnei sau domnişoarei Daniela Gîfu, am fost nevoit să plec. Ceea ce vreau să spun este că ascultând expunerile am simţit o oarecare neplăcere. Privind auditoriul care eram am remarcat, apoi, motivul acestui disconfort. Din sală lipseau oamenii politici, cei care au acces la „butoane”, la şperacle şi la microfoane. Degeaba povestim noi ce ar trebui să facă ei! Povestesc unii ce ar trebui să facă alţii? Alţii habar nu au ce spun unii şi, oricum, le-ar arăta partea anatomică numită cot. Unii trebuie să-i ademenească pe alţii la astfel de întâlniri pentru că alţii trebuie să ştie ce spun unii. Chiar dacă nu se schimbă nimic. Şi nici nu are cum. Până la urmă mai contează că unii dintre aleşii noştri leagă foarte bine cuvintele într-o frază sau înjură? Câtă vreme sunt definiţi, de cei ce le dau girul, ca fiind grupuri de indivizi ce se adună şi se asociază în vederea săvârşirii unor infracţiuni? Văzând ceea ce se întâmplă cine poate spune că nu e aşa? Dar atunci de ce primesc girul celor mulţi? Poate aici ar fi ceva de lucrat, cu masele încartiruite ce aşteaptă tot timpul o mână forte care să-i conducă! Se mai spunea că românii mai au încredere doar în biserică şi armată. Cu armata lucrurile sunt clare. Ştiu generalii de ce. Iar cu biserica…, oamenii ar trebui să fie preocupaţi să creadă în Dumnezeu, în primul rând, şi nu în biserică, după cum eu pot crede în liberalism dar nu în PNL.

Postat de pe data de 21 feb., 2011 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,183 ori.

1 Raspuns pentru “Povestesc unii ce ar trebui să facă alţii!”

  1. Aproapeneutru spune:

    Impresionant de pertinenta si de luat aminte afirmatia:”oamenii ar trebui să fie preocupaţi să creadă în Dumnezeu, în primul rând, şi nu în biserică, după cum eu pot crede în liberalism dar nu în PNL”. Se potriveste si altor curente. Bravo.

Leave a Reply to Aproapeneutru