Tocmai când păreau să cucerească, hotărât, felii tot mai consistente din timpul mediatic al târgumureşenilor, televiziunile locale – inclusiv studiourile din urbe ale unor posturi, private sau publice, de anvergură naţională – se confruntă cu o provocare oarecum neprevăzută. Nu se prea vorbeşte despre ea, deşi „provocare” e, în acest caz, mai degrabă un eufemism. Ele pur şi simplu dispar, prin forţa lucrurilor, din grila de opţiuni a telespectatorului mureşean. Şi îmi închipui că la fel se întâmplă şi în alte aşezări urbane sau rurale de pe cuprinsul ţării. Iată despre ce este vorba: cum în România ne-a ajuns, în fine, din urmă,  trend-ul televiziunii digitale, în special al celei prin satelit (DTH – Direct to Home), concurenţii majori de pe piaţa serviciilor audiovizuale îşi promovează, cum e şi natural, oferte tentante de migrare spre noua tehnologie.

                Concret: televiziunea clasică prin cablu, a cărei dominaţie de până acum doi ani, să spunem, a contribuit decisiv la apariţia şi impunerea televiziunilor locale (unele din ele de negăsit în „aer”, optând direct pentru broadcast-ul prin reţelele de cablu) se apropie de un sfârşit evident. În locul ei, operatorii oferă servicii prin satelit, sau prin cablu „digital”, mizând în primul rând pe calitatea superioară a imaginii (până la Full High Definition, în anumite cazuri), posibilitatea programării personalizate, în amănunt, a software-ului aparatelor decodoare, existenţa unui ghid de programe (EPG) sau chiar abilitatea acestor receivere de a înregistra în timp real, în unităţi de stocare interne, emisiunile tv. Chiar şi în cazul cablului clasic, operatorii vând, promoţional (când nu oferă, la pachet, gratuit) astfel de receivere care transformă experienţa vizuală a telespectatorului adăugând calitate, număr virtual ilimitat de canale şi alte sumedenii de avantaje.

                Singurele „victime” sunt chiar televiziunile exclusiv locale, televiziunile comunităţii. Ca şi, după cum spuneam, studio-urile urbane ale marilor trusturi media. Cum toate canalele transmise în digital sunt preluate direct de pe satelit, iar aceste posturi emiteau strict prin curtoazia cablului clasic, Televiziunea Tîrgu-Mureş, Ştii TV, Analog TV Oradea, Televiziunea Orion din Braşov, Delta din Sibiu ş.a., multe altele, pur şi simplu nu mai pot exista în oferta digitală. Lipsesc, deci, iremediabil. După cum, atunci când prezentatorii ştirilor Pro TV, Antena 1, Prima, Realitatea etc. spun, în toiul buletinelor de ştiri. celebra frază cu „Acum staţiile din ţară vor intra în direct cu ştiri locale”, pentru telespectatorul televiziunii digitale nu se va întâmpla acest lucru: pe ecranul lui va continua, impasibilă, transmisiunea de la Bucureşti.

                Cam astea sunt… faptele. Nu ştiu ce soluţii rapide pot fi găsite. Îmi imaginez însă că nu e la îndemâna unei televiziuni mici, de provincie, să cumpere timp de emisie şi să se doteze cu aparatură pentru a emite prin satelit. Dacă ar face-o, ar putea determina operatorii de televiziune digitală să includă emisiunile lor în grilele ultraperformante ale viitorului. Nu ştiu nici dacă se poate face compromisul invers: ca operatorii să preia şi să transmită, cu tot riscul pierderii calitative, în digital, emisiunile locale transmise în analogic. Mai mult ca sigur, comercial, n-au niciun interes. Până atunci însă, ca să-l văd pe Titus Ilovan cu ştirile lui de la TTM, pe Adi Giurgea cu intervenţiile şi invitaţii lui de la Realitatea sau pe Neluţu Chiorean în talk-show-urile de la Ştii TV, trebuie fie să plătesc de două ori (un abonament digital şi unul analog, mai puţin în cazul în care sunt la acelaşi operator), fie să brevetez un ghiduş sistem de distribuitor (sau loop) pentru cablul din casă şi să tot comut între analog şi digital. Stranie şi incomodă situaţiune, mai ales în vremurile concentrate pe „ergonomie” şi confort pe care le trăim.

Dumitru-Mircea BUDA

TELEVIZIUNILE LOCALE ŞI MIGRAŢIA ÎN DIGITAL

Tocmai când păreau să cucerească, hotărât, felii tot mai consistente din timpul mediatic al târgumureşenilor, televiziunile locale – inclusiv studiourile din urbe ale unor posturi, private sau publice, de anvergură naţională – se confruntă cu o provocare oarecum neprevăzută. Nu se prea vorbeşte despre ea, deşi „provocare” e, în acest caz, mai degrabă un eufemism. Ele pur şi simplu dispar, prin forţa lucrurilor, din grila de opţiuni a telespectatorului mureşean. Şi îmi închipui că la fel se întâmplă şi în alte aşezări urbane sau rurale de pe cuprinsul ţării. Iată despre ce este vorba: cum în România ne-a ajuns, în fine, din urmă,  trend-ul televiziunii digitale, în special al celei prin satelit (DTH – Direct to Home), concurenţii majori de pe piaţa serviciilor audiovizuale îşi promovează, cum e şi natural, oferte tentante de migrare spre noua tehnologie.

                Concret: televiziunea clasică prin cablu, a cărei dominaţie de până acum doi ani, să spunem, a contribuit decisiv la apariţia şi impunerea televiziunilor locale (unele din ele de negăsit în „aer”, optând direct pentru broadcast-ul prin reţelele de cablu) se apropie de un sfârşit evident. În locul ei, operatorii oferă servicii prin satelit, sau prin cablu „digital”, mizând în primul rând pe calitatea superioară a imaginii (până la Full High Definition, în anumite cazuri), posibilitatea programării personalizate, în amănunt, a software-ului aparatelor decodoare, existenţa unui ghid de programe (EPG) sau chiar abilitatea acestor receivere de a înregistra în timp real, în unităţi de stocare interne, emisiunile tv. Chiar şi în cazul cablului clasic, operatorii vând, promoţional (când nu oferă, la pachet, gratuit) astfel de receivere care transformă experienţa vizuală a telespectatorului adăugând calitate, număr virtual ilimitat de canale şi alte sumedenii de avantaje.

                Singurele „victime” sunt chiar televiziunile exclusiv locale, televiziunile comunităţii. Ca şi, după cum spuneam, studio-urile urbane ale marilor trusturi media. Cum toate canalele transmise în digital sunt preluate direct de pe satelit, iar aceste posturi emiteau strict prin curtoazia cablului clasic, Televiziunea Tîrgu-Mureş, Ştii TV, Analog TV Oradea, Televiziunea Orion din Braşov, Delta din Sibiu ş.a., multe altele, pur şi simplu nu mai pot exista în oferta digitală. Lipsesc, deci, iremediabil. După cum, atunci când prezentatorii ştirilor Pro TV, Antena 1, Prima, Realitatea etc. spun, în toiul buletinelor de ştiri. celebra frază cu „Acum staţiile din ţară vor intra în direct cu ştiri locale”, pentru telespectatorul televiziunii digitale nu se va întâmpla acest lucru: pe ecranul lui va continua, impasibilă, transmisiunea de la Bucureşti.

                Cam astea sunt… faptele. Nu ştiu ce soluţii rapide pot fi găsite. Îmi imaginez însă că nu e la îndemâna unei televiziuni mici, de provincie, să cumpere timp de emisie şi să se doteze cu aparatură pentru a emite prin satelit. Dacă ar face-o, ar putea determina operatorii de televiziune digitală să includă emisiunile lor în grilele ultraperformante ale viitorului. Nu ştiu nici dacă se poate face compromisul invers: ca operatorii să preia şi să transmită, cu tot riscul pierderii calitative, în digital, emisiunile locale transmise în analogic. Mai mult ca sigur, comercial, n-au niciun interes. Până atunci însă, ca să-l văd pe Titus Ilovan cu ştirile lui de la TTM, pe Adi Giurgea cu intervenţiile şi invitaţii lui de la Realitatea sau pe Neluţu Chiorean în talk-show-urile de la Ştii TV, trebuie fie să plătesc de două ori (un abonament digital şi unul analog, mai puţin în cazul în care sunt la acelaşi operator), fie să brevetez un ghiduş sistem de distribuitor (sau loop) pentru cablul din casă şi să tot comut între analog şi digital. Stranie şi incomodă situaţiune, mai ales în vremurile concentrate pe „ergonomie” şi confort pe care le trăim.

Dumitru-Mircea BUDA

Postat de pe data de 4 feb., 2011 in categoria Civism, Divertisment, IT, Opinii. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 6,142 ori.

12 Raspunsuri pentru “TELEVIZIUNILE LOCALE ŞI MIGRAŢIA ÎN DIGITAL”

  1. L.V. spune:

    Doar pe Titus il mai poti vedea. Ceilalti nu mai au emisiuni. Pentru corectitudinea informatiei.

  2. Rudy Moca spune:

    Televiziunile locale, AUTODENUMITE TELEVIZIUNILE MURESENILOR ( mamaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ce ne mint astia cu televizorul )……PRODUC IN MEDIA VIZUALA CEA MAI ACERBA FORMA DE ,,,,DISCRIMINARE,,, !!!!
    CUM ??????? IA VEDETI CATE ETNII SUNT REPREZENTATE IN PROGRAMELE asa – ziselor TELEVIZIUNI LOCALE MURESENE…. CATE ????
    DOUA : ROMANA si MAGHIARA !!! CATE ETNII CONVIETUIESC IN JUDETRUL MURES ???? TREI : ROMANII – MAGHIARII si TIGANII / ROMII !!!
    UNDE-S CEI CARE REPREZINTA 10 % DIN POPULATIA JDETULUI adica TIGANII / ROMII ???? …si mai ziceti de ,,televiziunile muresenilor,, 🙁 !!!

  3. L.V. spune:

    1. Tiganii/rromii nu reprezinta 10 % din populatia judetului, potrivit datelor statistice oficiale (ultimul recensamant din 2002). Probabil neoficial sunt chiar mai multi, dar ei insisi par sa aiba o mare problema in a isi recunoaste etnia.
    2. Cat despre frustrari, caracter si alte cuvinte golite de sens poate ne vom intalni sa vi le spun in persoana.

  4. Zarzuela spune:

    Fratilor, daca aka televiziunea voastra este atat de tare, cu cele doua ore concrete de emisie, de ce nu o urcati pe satelit??? Si atunci poate va baga si cablistii pe digital, satelit etc… In rest, cu exceptia TVR Tg.-Mures, sunteti toti o apa si-un…

  5. L.V. spune:

    @ zarzuela :)) lucrezi la TVR? Ca atunci inteleg raspunsul frustrat…

  6. undertaker spune:

    asa ,d-ra ligia,si da-i si lupta..

  7. touretul spune:

    N-are nicio importanta. Televiziunile locale oricum nu au nicio audienta, inclusiv TVR 3, TVR fiind in general o gaura neagra bugetara prin care se risipesc resurse imense ale banului public. Ele sunt hranite in mare parte cu bani publici, mai cersesc niste publicitate de la clientela economica ce se hraneste tot cu bani publici si slujesc interesele unei parti politice. Stii TV si Realitatea sunt ale lui Florea, TTM e a PSD-ului cu Cristi Georgescu in frunte, TVR e de stat si deci e cu puterea si inghite aceeasi bani publici, si… nu stiu, Pro TV, Antena si Prima mai exista?
    Deci, in concluzie, fie cu cablu, fie digital, tot nu le vede nimeni. Asa ca nu e nicio tragedie.

    • L.V. spune:

      🙂 banuiesc ca aceste concluzii vin dupa o atenta monitorizare a programelor televiziunilor amintite, dupa citirea bilanturilor, dupa un studiu de audienta etc… Dupa o munca asa de vreo cateva luni.

      • Mircea spune:

        D-ra LV, o fi zis producatorul lui peste ca aceti audienta si Dvs. il credeti??? Nu fiti naiva. Toate televiziunile sunt aservite dar calitativ sunt de acord in privinta TVR-ului.

      • touretul spune:

        care studiu de audientza? exista studii de audientza pentru televiziunile noastre locale? sa fim seriosi! doamne fereste sa se faca vreun studiu de audientza ,ca iese la suprafatza adevarata realitate si nu mai pupa nici bani publici. ca doar, ce rost are sa platesti pentru ridicat mingea la fileu si PR de partid, daca nu te baga nimeni in seama?

  8. de Agora News Vineri 24 iunie 2005 0 00 Se lanseaza oficial in Romania Max TV noua retea de televiziune ce presupune receptionarea pachetului de programe din orice locatie la cele mai inalte standarde anunta Companiile membre DCS Digital Cable System .Serviciul se bazeaza pe acordul semnat intre DCS si Nordic Satellite AB pentru transmisie de semnal TV prin satelit DTH – Direct-To-Home . Serviciile de divertisment si informare iau astazi o noua dimensiune.Incepand de astazi consumatorii de televiziune se vor putea bucura de programele si emisiunile preferate din orice loc s-ar afla fara fire prin acces direct la satelit.Venim astfel in intampinarea celor care locuiesc in zone greu accesibile unde semnalul nu poate fi transmis prin mijloace conventionale dar si a celor care iubesc miscarea si doresc sa beneficieze oriunde s-ar afla de informare si divertisment spune Gheorghe Minea presedinte al DCS.Noua retea de televiziune se bazeaza pe solutiile de transmisie prin satelit asigurate de Nordic Satellite AB prin cele doua transpondere Sirius Sirius 2 si Sirius 3 beneficiind de cea mai buna acoperire europeana si cel mai bun semnal pe teritoriul Romaniei.Companiile de cablu TV care fac parte din concernul DCS se bucura de o prezenta locala puternica si de un contact direct cu utilizatorii. DCS este un consortiu de firme orientat catre furnizarea de servicii de televiziune prin satelit de tip DTH.Fondat in 2005 DCS are in componenta aproximativ 50 de companii de cablu TV romanesti cu o experienta intre 5 si 10 ani de activitate pe pietele locale.

Leave a Reply to L.V.