Gradul de îndatorare al unei societăți e un indicator al distanței care o separă de marginea prăpastiei. Mâna care oferă e superioară mâinii care primește, iar la scară globală, creditorul sfârșește întotdeauna prin a stăpâni existența datornicului.

Răspunsul în bloc al societății occidentale la chemarea pentru invadarea Siriei poate fi lesne explicat, dacă observi că niciuna dintre aliatele implicate nu are o datorie publică mai mică de 90% din PIB. Asta în timp ce datoria Rusiei, țara care se opune implicării în conflictul sirian, acoperă doar 9% din PIB. De aceea Vladimir Putin a fost desemnat în 2013 cel mai puternic om al planetei, după PRIMA POZIȚIE RĂMASĂ VACANTĂ. Obama s-a calificat în top doar al cincilea, la două locuri în spatele guvernatorului băncii centrale a Statelor Unite, Ben Shalom Bernanke.

Săracii îndatorați

Cutia mea poștală e mereu plină de hârtii, și pe una dintre ele scrie în felul următor: ”Dacă ai între 18 și 69 de ani și ești angajat, sau pensionar, cu un venit lunar minim de 350 RON pensie și 567 RON salariu, profită acum de oferta noastră și aplică pentru un credit de NEVOI PERSONALE fără ipotecă și fără giranți”… Așa că sun și un domn afabil se recomandă OTP Bank. Îi spun că am nevoi personale. Mă întreabă de venit. Evit să-i răspund, sugerându-i că e mic. Pensie de invaliditate. Mi-am rupt spatele muncind. Apoi îmi exprim surpriza față de plafoanele extrem de mici. Cine ia un credit la un venit de 350 de lei? Și, mai ales, cine dă? Apoi aflu că banii nu se dau chiar fără giranți. Aveți părinți? Nu. Aveți rude? Nu. Consultantul financiar nu se descurajează. Mă asigură că banca nu are rău platnici. Oamenii storc o rată lunară și din 350 de RON. Și-n rest, mănâncă pământ. ”Să vă mai sun luni, poate vă hotărâți”? Îi spun să nu se deranjeze. Revin eu.

La următorul număr îmi răspunde o duduie. Cum pe fluturaș nu figurează decât un nume și un număr de telefon, o întreb dacă nu lucrează cumva pentru niște cămătari, gata să-mi rupă oasele. Râde, amuzată de perspectivă. Nu. E Garanti Bank, turcii pentru care Mircea Musgociu a desființat Librăria Romulus Guga. Domnișoara mă asigură că o grămadă de pensionari iau asemenea credite. Și le mai dau și înapoi? Nu știu, domnule. Eu fac contractele. Mai încolo, e treaba Bucureștiului.

România, adevărată societate de consum

Paul Mureșan, director de agenție Garanti Bank în Tîrgu Mureș, comunică însă un plafon mult mai ridicat pentru contactarea unui credit de nevoi personale, aflat la nivelul unui venit de 900 de lei. Cei ce promovează creditele de consum care pot fi contractate la plafoane de venit atât de coborâte sunt cei de la Ralfi, o Instituție Financiară Nebancară pe care Garanti a achiziționat-o în timpul extinderii începută în 2007, la doar un an înainte de începutul crizei. Neavând depozite ale clienților, IFN-urile nu se supun unor reglementări tot atât de stricte precum cele impuse de BNR băncilor comerciale.

Și cine sunt clienții acestor IFN-uri? ”Ei se orientează, evident, către o nișă reprezentată de cei care sunt respinși de către bănci”, e de părere Alexandru Kardos, șef agenție OTP Bank în Tîrgu Mureș. Astfel, acoperă însă piața cea mai largă în România, reprezentată de persoanele fizice contractând credite de consum (o excepție e Opportunity Microcredit care creditează doar persoane juridice). Ceea ce spune foarte multe despre economia ”valahă” care atunci când manifestă o creștere, și așa pipernicită, această creștere e bazată pe consum, în principal de produse de import. Iar la o analiză mai atentă, nici aici lucrurile nu stau chiar roz. ”Jumătate din creditele pe care le acordăm sunt refinanțări ale altor credite, multe dintre ele în franci elvețieni”, declară Alexandru Kardos. Deci, nimic altceva decât un bulgăre al datoriei care se rostogolește, devenind încet, dar sigur, tot mai mare.

”Pensionarii nu au o limită de venit pentru contactarea unui credit, deoarece se consideră că venitul lor este sigur și se dovedesc întotdeauna buni platnici”, spune Alexandru Kardos.

Cresc restanțele, scad investițiile

Statisticile BNR arată în județul Mureș o valoare totală a creditelor oarecum constantă în ultimele trei luni ale anului, centrată în jurul valorii de 1 460 de milioane de lei, dar cu o creștere, de asemenea constantă, a creditelor restante. Ponderea la nivel de județ o reprezintă, nu doar numeric ci și valoric, așa cum era de așteptat, creditarea populației, din care creditele de consum le depășesc pe cele pentru locuințe. ”Dintre creditele pentru agenți economici, majoritatea sunt cele pentru satisfacerea capitalului de lucru. Foarte puține sunt credite pentru investiții. Nu mai au curaj să se extindă”, declară Alexandru Kardos.

OTP însă nu este o bancă centrată pe nivelul superior de creditare, așa numitul nivel corporate. În cazul Garanti Bank, a doua bancă din Turcia, ca mărime, cu o valoare aproape cât întregul sistem bancar românesc, sectorul corporate reprezintă valoric în România  jumătate din creditele contractate. ”Asta înseamnă credite pentru firme cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro. În județul Mureș sunt o sută și ceva de companii în această categorie”, declară Paul Mureșan, director agenție Garanti Bank Tîrgu Mureș.

Cu săraci, se poate

Deci, cam ce șanse ar avea România să dezvolte un ”meltdown” financiar, atât de popular printre statele naționale europene, având ca și constantă un singur lucru: escaladarea exponențială a datoriei publice și private? ”Reglementările BNR sunt foarte stricte, spre disperarea băncilor comerciale. Nu se mai dau credite cu buletinul, care n-a fost decât o nișă exploatată de niște magazine la vremea respectivă”, spune Alexandru Kardos. O nișă exploatată în cârdășie cu băncile interesate de creditare, pentru că altfel cum să facă bani?

Și cum reușește sistemul bancar să păstreze constantă nevoia de creditare a economiei? Firește, prin devalorizarea veniturilor, economiilor, capitalului în general, prin inflație, inflație întreținută de către sistemul bancar centralizat care produce constant hârtie.

Alexandru Kardos: ”Un bătrân profesor al meu din facultate, care a lucrat la NATO, spunea: Să fie toată lumea săracă, se poate. Să fie foarte mulți săraci, și câțiva bogați, se poate. Să fie toată lumea bogată, nu se poate”.

Provident, IFN-ul cu cea mai agresivă promovare în România, nu a putut fi consultat la Tîrgu Mureș, pentru că la Provident doar Bucureștiul vorbește.

Nu am nimic. Datorez mult. Restul îl las săracilor

Gradul de îndatorare al unei societăți e un indicator al distanței care o separă de marginea prăpastiei. Mâna care oferă e superioară mâinii care primește, iar la scară globală, creditorul sfârșește întotdeauna prin a stăpâni existența datornicului.

Răspunsul în bloc al societății occidentale la chemarea pentru invadarea Siriei poate fi lesne explicat, dacă observi că niciuna dintre aliatele implicate nu are o datorie publică mai mică de 90% din PIB. Asta în timp ce datoria Rusiei, țara care se opune implicării în conflictul sirian, acoperă doar 9% din PIB. De aceea Vladimir Putin a fost desemnat în 2013 cel mai puternic om al planetei, după PRIMA POZIȚIE RĂMASĂ VACANTĂ. Obama s-a calificat în top doar al cincilea, la două locuri în spatele guvernatorului băncii centrale a Statelor Unite, Ben Shalom Bernanke.

Săracii îndatorați

Cutia mea poștală e mereu plină de hârtii, și pe una dintre ele scrie în felul următor: ”Dacă ai între 18 și 69 de ani și ești angajat, sau pensionar, cu un venit lunar minim de 350 RON pensie și 567 RON salariu, profită acum de oferta noastră și aplică pentru un credit de NEVOI PERSONALE fără ipotecă și fără giranți”… Așa că sun și un domn afabil se recomandă OTP Bank. Îi spun că am nevoi personale. Mă întreabă de venit. Evit să-i răspund, sugerându-i că e mic. Pensie de invaliditate. Mi-am rupt spatele muncind. Apoi îmi exprim surpriza față de plafoanele extrem de mici. Cine ia un credit la un venit de 350 de lei? Și, mai ales, cine dă? Apoi aflu că banii nu se dau chiar fără giranți. Aveți părinți? Nu. Aveți rude? Nu. Consultantul financiar nu se descurajează. Mă asigură că banca nu are rău platnici. Oamenii storc o rată lunară și din 350 de RON. Și-n rest, mănâncă pământ. ”Să vă mai sun luni, poate vă hotărâți”? Îi spun să nu se deranjeze. Revin eu.

La următorul număr îmi răspunde o duduie. Cum pe fluturaș nu figurează decât un nume și un număr de telefon, o întreb dacă nu lucrează cumva pentru niște cămătari, gata să-mi rupă oasele. Râde, amuzată de perspectivă. Nu. E Garanti Bank, turcii pentru care Mircea Musgociu a desființat Librăria Romulus Guga. Domnișoara mă asigură că o grămadă de pensionari iau asemenea credite. Și le mai dau și înapoi? Nu știu, domnule. Eu fac contractele. Mai încolo, e treaba Bucureștiului.

România, adevărată societate de consum

Paul Mureșan, director de agenție Garanti Bank în Tîrgu Mureș, comunică însă un plafon mult mai ridicat pentru contactarea unui credit de nevoi personale, aflat la nivelul unui venit de 900 de lei. Cei ce promovează creditele de consum care pot fi contractate la plafoane de venit atât de coborâte sunt cei de la Ralfi, o Instituție Financiară Nebancară pe care Garanti a achiziționat-o în timpul extinderii începută în 2007, la doar un an înainte de începutul crizei. Neavând depozite ale clienților, IFN-urile nu se supun unor reglementări tot atât de stricte precum cele impuse de BNR băncilor comerciale.

Și cine sunt clienții acestor IFN-uri? ”Ei se orientează, evident, către o nișă reprezentată de cei care sunt respinși de către bănci”, e de părere Alexandru Kardos, șef agenție OTP Bank în Tîrgu Mureș. Astfel, acoperă însă piața cea mai largă în România, reprezentată de persoanele fizice contractând credite de consum (o excepție e Opportunity Microcredit care creditează doar persoane juridice). Ceea ce spune foarte multe despre economia ”valahă” care atunci când manifestă o creștere, și așa pipernicită, această creștere e bazată pe consum, în principal de produse de import. Iar la o analiză mai atentă, nici aici lucrurile nu stau chiar roz. ”Jumătate din creditele pe care le acordăm sunt refinanțări ale altor credite, multe dintre ele în franci elvețieni”, declară Alexandru Kardos. Deci, nimic altceva decât un bulgăre al datoriei care se rostogolește, devenind încet, dar sigur, tot mai mare.

”Pensionarii nu au o limită de venit pentru contactarea unui credit, deoarece se consideră că venitul lor este sigur și se dovedesc întotdeauna buni platnici”, spune Alexandru Kardos.

Cresc restanțele, scad investițiile

Statisticile BNR arată în județul Mureș o valoare totală a creditelor oarecum constantă în ultimele trei luni ale anului, centrată în jurul valorii de 1 460 de milioane de lei, dar cu o creștere, de asemenea constantă, a creditelor restante. Ponderea la nivel de județ o reprezintă, nu doar numeric ci și valoric, așa cum era de așteptat, creditarea populației, din care creditele de consum le depășesc pe cele pentru locuințe. ”Dintre creditele pentru agenți economici, majoritatea sunt cele pentru satisfacerea capitalului de lucru. Foarte puține sunt credite pentru investiții. Nu mai au curaj să se extindă”, declară Alexandru Kardos.

OTP însă nu este o bancă centrată pe nivelul superior de creditare, așa numitul nivel corporate. În cazul Garanti Bank, a doua bancă din Turcia, ca mărime, cu o valoare aproape cât întregul sistem bancar românesc, sectorul corporate reprezintă valoric în România  jumătate din creditele contractate. ”Asta înseamnă credite pentru firme cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro. În județul Mureș sunt o sută și ceva de companii în această categorie”, declară Paul Mureșan, director agenție Garanti Bank Tîrgu Mureș.

Cu săraci, se poate

Deci, cam ce șanse ar avea România să dezvolte un ”meltdown” financiar, atât de popular printre statele naționale europene, având ca și constantă un singur lucru: escaladarea exponențială a datoriei publice și private? ”Reglementările BNR sunt foarte stricte, spre disperarea băncilor comerciale. Nu se mai dau credite cu buletinul, care n-a fost decât o nișă exploatată de niște magazine la vremea respectivă”, spune Alexandru Kardos. O nișă exploatată în cârdășie cu băncile interesate de creditare, pentru că altfel cum să facă bani?

Și cum reușește sistemul bancar să păstreze constantă nevoia de creditare a economiei? Firește, prin devalorizarea veniturilor, economiilor, capitalului în general, prin inflație, inflație întreținută de către sistemul bancar centralizat care produce constant hârtie.

Alexandru Kardos: ”Un bătrân profesor al meu din facultate, care a lucrat la NATO, spunea: Să fie toată lumea săracă, se poate. Să fie foarte mulți săraci, și câțiva bogați, se poate. Să fie toată lumea bogată, nu se poate”.

Provident, IFN-ul cu cea mai agresivă promovare în România, nu a putut fi consultat la Tîrgu Mureș, pentru că la Provident doar Bucureștiul vorbește.

Postat de pe data de 30 aug., 2013 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 3,281 ori.

Publica un raspuns