Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (III)

În urmă cu mai bine de un deceniu, când apare Dicţionarul esenţial al scriitorilor români sub direcţia Zaciu-Sasu-Papahagi, iar Doinaş e un „clasic” încă în viaţă, interesul major al criticii pare centrat tot pe poezie. Scris admirabil, articolul dedicat autorului de Ştefan Borbely porneşte analiza lirismului doinaşian de la un text din Orfeu şi tentaţia […]

Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (II)

Între comentatorii cei mai receptivi ai lui Doinaş, Gheorghe Grigurcu e atent, încă din 1981, şi la această latură teoretică şi critică a poetului. Critici români de azi reţine o recenzie a volumului Poezie şi modă poetică, Doinaş fiind aşezat însă nu la Teoria criticii sau Eseu, ci la Contribuţia scriitorilor. E un mod de […]

România, pe centura „scriitorilor”

Sunt oripilat. Şi probabil şi voi, cei care citiţi aceste rânduri veţi fi. Pentru că în România am impresia că s-a ajuns la sfârşit. Şi în trecut s-a scris aproape orice şi s-a citit pe sărite. Şi Eminescu a avut poezii satirice şi ofensatoare despre adversarii săi. Despre rudele unora dintre ei. Însă ceea ce […]