Din 27 de tari UE, patru nu au legislatie in domeniu, printre care si Romania
in cazul jocurilor PC decat in cazul televizorului, fiindca jocurile sunt interactive. Potrivit psihologilor, jucatorul devine desensibilizat in fata actelor de violenta experimentate in joc, aparand posibilitatea ca ele sa fie transpuse in realitate.
Foarte multe tari au impus, din acest motiv, companiilor de jocuri sa-i avertizeze pe parinti sau sa limiteze expunerea copiilor la scene de violenta lansand organizatii si legi care sa verifice industria.
Romania se numara printre cele patru tari din UE care nu au inca o lege referitoare la jocurile video. Comisia Europeana doreste un control strict al fenomenului si, in acest scop, cere sa se adopte un sistem care avertizeaza asupra gradului de violenta din jocurile video, inclusiv cea legata de limbaj. Contactat de redactia „Financiarul“, seful Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian, a declarat: „Sunt lucruri pe care industria le-a adoptat in mod natural“, referindu-se la normele de reglementare internationale pentru catalogarea jocurilor. „Daca mergem acum la Media Galaxy sau Diverta, veti vedea ca toate jocurile video au o mica eticheta care indica varsta minima la care pot fi jucate“.
Potrivit spuselor lui Pambuccian, este inutila o suprareglementare a unui standard deja existent in industrie. „Numai in cazul in care ar aparea un singur caz concret de violenta, atunci ar trebui sa reglementam“.
In urma cu cinci ani, Comisia Europeana a adoptat un sistem de autoreglementare a industriei de profil in Europa, denumit PEGI. Acest sistem avertizeaza minorii asupra gradului de violenta din jocurile video. PEGI a fost introdus momentan in 23 de tari comunitare din cele 27 in total. Prin urmare, productiile video comercializate in aceste state, precum si in cele invecinate, au etichete care avertizeaza asupra varstei minime a persoanelor carora le sunt destinate.
Nu putine sunt atacurile pornite de minori ca urmare a confundarii cu eroul favorit din jocurile video. Recent, un adolescent din Thailanda, fan al jocului GTA 4, a ucis cu un cutit un taximetrist, incercand sa imite actiunea din joc.
Celelalte trei tari care nu au un sistem de avertizare asupra gradului de violenta din jocurile video sunt Cipru, Luxemburg si Slovenia.
Iuliana Mustata, profesoara de psihologie pentru elevii de gimnaziu, sustine ca responsabilitatea revine si parintilor: „Jocurile violente sunt nocive pentru copiii care nu si-au format inca personalitatea. Dupa parerea mea, ar trebui mai multa grija din partea parintilor“. Din experienta sa, copiii au tendinta sa imite personajele pe care le vad la televizor sau cu care intra in contact jucand jocuri pe calculator. „Am avut un caz in care un copil a luat o pelerina si a sarit de la balcon, incercand sa il imite pe Superman“, a spus aceasta.
In pofida dilemelor, se estimeaza ca sectorul european al jocurilor video va genera venituri de 7,3 miliarde de euro pana la sfarsitul acestui an. Tot in estimarile europene se precizeaza faptul ca, pana in 2010, jocurile video accesibile pe internet sau pe telefoanele mobile vor genera 33% din veniturile totale ale pietei jocurilor video.
Meglena Kuneva, comisarul european pentru Protectia Consumatorului, a spus ca „toti consumatorii au nevoie de informatii clare si corecte pentru a lua decizii in cunostinta de cauza. Dar aici este vorba, in special, de copii – printre cei mai vulnerabili consumatori din societate“.
Pe masura ce industria jocurilor se extinde si companiile se folosesc de titluri din ce in ce mai violente pentru a-si mari profiturile, Comisia Europeana crede ca fiecare tara va trebui sa ia masuri pentru a limita expunerea copiilor la violenta de la o varsta frageda.
Chiar daca exista o multime de jocuri pe care nu le-ai cumpara copiilor, iata un top cu jocurile care au stabilit standardele industriei:
1 – Thrill Kill – Opt criminali psihopati mor si se duc in iad, dandu-li-se o noua sansa de a se intoarce pe pamant daca se lupta intre ei. Bataliile includ mutilari, dezmembrari si alte orori care iti intorc stomacul pe dos.
2 – Manhunt – Jucatorii sunt fortati sa se foloseasca de obiecte de zi cu zi pentru a-si omori inamicii, de la sufocarea cu pungi de plastic pana la taiatul gatului cu un ciob de sticla.
3 – Gears of War – Jocul are scene foarte violente care includ dezmembrarea inamicilor cu o drujba si stropi de sange care umplu ecranul.
4 – God of War – Bataliile complexe din acest titlu, exclusiv pentru console, sunt extrem de sangeroase, mai ales modul in care personajul ucide adversarii de sfarsit de nivel.
5 – Mortal Kombat: Shaolin Monks – fatalitatile incluse in acest titlu includ schilodirea adversarilor cu mainile goale si executii extrem de violente.
6 – Mortal Kombat: Deception – In MK: Deception utilizatorul isi poate crea propriile fatalitati, iar bataliile se dau in arene pline de capcane macabre.
7 – Hitman: Blood Money – Agentul 47, personajul principal din joc, dispune de un arsenal foarte select de arme cu care poti asasina persoane intr-un mod foarte realist.
8 – The Punisher – Scenele violente din acest joc au incercat sa fie cenzurate, fiind prezentate in alb-negru, insa amenintarile si sunetele torturii sunt foarte convingatoare.
9 – Splatterhouse – Un joc horror de supravietuire care a pavat drumul pentru jocuri horror celebre, ca Silent Hill sau Resident Evil.
10 – Mortal Kombat – MK a fost primul joc violent care a avut un succes rasunator, fiind urmat de foarte multe titluri asemanatoare care sunt comercializate si astazi.
Un studiu realizat de site-ul wizoo.ro despre preferintele tinerilor romani asupra jocurilor de calculator arata ca stam destul de bine la capitolul violenta, in comparatie cu tinerii de peste Ocean. Daca in Statele Unite ale Americii o foarte mare parte din piata este acaparata de jocurile care implica folosirea armelor de foc si violenta excesiva, publicul roman se orienteaza in general catre simulatoarele de fotbal, jocurile cu masini sau jocurile de strategie.
Chiar daca in Romania nu exista nici apetit si nici o piata importanta pentru jocurile violente, cadrul legislativ inexistent permite lansarea oricarui joc, fara nicio restrictie de continut sau interdictie pentru utilizatori in functie de varsta.

Citeste articolul pe: Financiarul

Jocurile violente dauneaza sanatatii

Din 27 de tari UE, patru nu au legislatie in domeniu, printre care si Romania
in cazul jocurilor PC decat in cazul televizorului, fiindca jocurile sunt interactive. Potrivit psihologilor, jucatorul devine desensibilizat in fata actelor de violenta experimentate in joc, aparand posibilitatea ca ele sa fie transpuse in realitate.
Foarte multe tari au impus, din acest motiv, companiilor de jocuri sa-i avertizeze pe parinti sau sa limiteze expunerea copiilor la scene de violenta lansand organizatii si legi care sa verifice industria.
Romania se numara printre cele patru tari din UE care nu au inca o lege referitoare la jocurile video. Comisia Europeana doreste un control strict al fenomenului si, in acest scop, cere sa se adopte un sistem care avertizeaza asupra gradului de violenta din jocurile video, inclusiv cea legata de limbaj. Contactat de redactia „Financiarul“, seful Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian, a declarat: „Sunt lucruri pe care industria le-a adoptat in mod natural“, referindu-se la normele de reglementare internationale pentru catalogarea jocurilor. „Daca mergem acum la Media Galaxy sau Diverta, veti vedea ca toate jocurile video au o mica eticheta care indica varsta minima la care pot fi jucate“.
Potrivit spuselor lui Pambuccian, este inutila o suprareglementare a unui standard deja existent in industrie. „Numai in cazul in care ar aparea un singur caz concret de violenta, atunci ar trebui sa reglementam“.
In urma cu cinci ani, Comisia Europeana a adoptat un sistem de autoreglementare a industriei de profil in Europa, denumit PEGI. Acest sistem avertizeaza minorii asupra gradului de violenta din jocurile video. PEGI a fost introdus momentan in 23 de tari comunitare din cele 27 in total. Prin urmare, productiile video comercializate in aceste state, precum si in cele invecinate, au etichete care avertizeaza asupra varstei minime a persoanelor carora le sunt destinate.
Nu putine sunt atacurile pornite de minori ca urmare a confundarii cu eroul favorit din jocurile video. Recent, un adolescent din Thailanda, fan al jocului GTA 4, a ucis cu un cutit un taximetrist, incercand sa imite actiunea din joc.
Celelalte trei tari care nu au un sistem de avertizare asupra gradului de violenta din jocurile video sunt Cipru, Luxemburg si Slovenia.
Iuliana Mustata, profesoara de psihologie pentru elevii de gimnaziu, sustine ca responsabilitatea revine si parintilor: „Jocurile violente sunt nocive pentru copiii care nu si-au format inca personalitatea. Dupa parerea mea, ar trebui mai multa grija din partea parintilor“. Din experienta sa, copiii au tendinta sa imite personajele pe care le vad la televizor sau cu care intra in contact jucand jocuri pe calculator. „Am avut un caz in care un copil a luat o pelerina si a sarit de la balcon, incercand sa il imite pe Superman“, a spus aceasta.
In pofida dilemelor, se estimeaza ca sectorul european al jocurilor video va genera venituri de 7,3 miliarde de euro pana la sfarsitul acestui an. Tot in estimarile europene se precizeaza faptul ca, pana in 2010, jocurile video accesibile pe internet sau pe telefoanele mobile vor genera 33% din veniturile totale ale pietei jocurilor video.
Meglena Kuneva, comisarul european pentru Protectia Consumatorului, a spus ca „toti consumatorii au nevoie de informatii clare si corecte pentru a lua decizii in cunostinta de cauza. Dar aici este vorba, in special, de copii – printre cei mai vulnerabili consumatori din societate“.
Pe masura ce industria jocurilor se extinde si companiile se folosesc de titluri din ce in ce mai violente pentru a-si mari profiturile, Comisia Europeana crede ca fiecare tara va trebui sa ia masuri pentru a limita expunerea copiilor la violenta de la o varsta frageda.
Chiar daca exista o multime de jocuri pe care nu le-ai cumpara copiilor, iata un top cu jocurile care au stabilit standardele industriei:
1 – Thrill Kill – Opt criminali psihopati mor si se duc in iad, dandu-li-se o noua sansa de a se intoarce pe pamant daca se lupta intre ei. Bataliile includ mutilari, dezmembrari si alte orori care iti intorc stomacul pe dos.
2 – Manhunt – Jucatorii sunt fortati sa se foloseasca de obiecte de zi cu zi pentru a-si omori inamicii, de la sufocarea cu pungi de plastic pana la taiatul gatului cu un ciob de sticla.
3 – Gears of War – Jocul are scene foarte violente care includ dezmembrarea inamicilor cu o drujba si stropi de sange care umplu ecranul.
4 – God of War – Bataliile complexe din acest titlu, exclusiv pentru console, sunt extrem de sangeroase, mai ales modul in care personajul ucide adversarii de sfarsit de nivel.
5 – Mortal Kombat: Shaolin Monks – fatalitatile incluse in acest titlu includ schilodirea adversarilor cu mainile goale si executii extrem de violente.
6 – Mortal Kombat: Deception – In MK: Deception utilizatorul isi poate crea propriile fatalitati, iar bataliile se dau in arene pline de capcane macabre.
7 – Hitman: Blood Money – Agentul 47, personajul principal din joc, dispune de un arsenal foarte select de arme cu care poti asasina persoane intr-un mod foarte realist.
8 – The Punisher – Scenele violente din acest joc au incercat sa fie cenzurate, fiind prezentate in alb-negru, insa amenintarile si sunetele torturii sunt foarte convingatoare.
9 – Splatterhouse – Un joc horror de supravietuire care a pavat drumul pentru jocuri horror celebre, ca Silent Hill sau Resident Evil.
10 – Mortal Kombat – MK a fost primul joc violent care a avut un succes rasunator, fiind urmat de foarte multe titluri asemanatoare care sunt comercializate si astazi.
Un studiu realizat de site-ul wizoo.ro despre preferintele tinerilor romani asupra jocurilor de calculator arata ca stam destul de bine la capitolul violenta, in comparatie cu tinerii de peste Ocean. Daca in Statele Unite ale Americii o foarte mare parte din piata este acaparata de jocurile care implica folosirea armelor de foc si violenta excesiva, publicul roman se orienteaza in general catre simulatoarele de fotbal, jocurile cu masini sau jocurile de strategie.
Chiar daca in Romania nu exista nici apetit si nici o piata importanta pentru jocurile violente, cadrul legislativ inexistent permite lansarea oricarui joc, fara nicio restrictie de continut sau interdictie pentru utilizatori in functie de varsta.

Citeste articolul pe: Financiarul

Postat de pe data de 31 ian., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 405 ori.

Publica un raspuns