Saptamana viitoare intra in librarii o noua traducere din opera lui Will Self, unul dintre cei mai apreciati scriitori britanici ai momentului. Este vorba despre Cartea lui Dave (traducere din limba engleza si note de Daniela Rogobete), o parodie a religiei moderne, mai ales cu privire la credinta oarba.
Cuprins de depresie in urma divortului si a pierderii copilului pe care-l credea fiul sau, ingrozit ca acesta l-ar putea uita, taximetristul Dave Rudman, eroul romanului Cartea lui Dave (2006), incepe sa-si astearna pe hirtie nemultumirile legate de viata, de relatiile interumane, de societate si religie. Rezultatul este un amestec tulburator de satira si fantastic, de umor si cinism, de imagini suprapuse ale unui prezent afectat de un misterios mal de siecle si ale unui viitor aberant si distopic.
Cartea este gasita intr-un viitor postapocaliptic si transformata in Evanghelia unei noi credinte, Davinitatea. Jargonul taximetristilor devine acum limbaj sacru, insemnele breslei devin simboluri religioase, iar lumea se reinventeaza dupa Poruncile lui Dave. In dialogul permanent dintre trecut si viitor, dintre realitate si halucinatie, una dintre constante este imaginea vie a unei Londre pe care poti fie s-o iubesti, fie s-o urasti, dar in fata careia, cu siguranta, nu poti ramine indiferent.
„Cind nu scriu, mi se pare ca sint prost, simt ca nu mai inteleg lumea sau ca nu mai fac parte din ea – banuiesc ca as putea fi un balon care se indeparteaza. Asa ca scriu pentru a pricepe ceea ce simt pe pielea mea si sa ma implic totodata in asta.”, declara Will Self in interviu cu Alexandra Olivotto.
„Pina la urma, toate acestea sint doar carti, poti sa le inchizi si sa-ti vezi de drum. Cartile nu consuma atit de mult din resursele lumii, cartile nu domina discursul public asa cum o fac alte media. Cum am spus si mai sus: eu scriu din inima, iar daca inima imi e citeodata grea, sau chiar deznadajduita, atunci asta exprim.” mai spune Will Self in interviu cu Marius Chivu.
Will Self a debutat in 1991 cu volumul de povestiri The Quantity Theory of Insanity (distins in anul urmator cu Geoffrey Faber Award), caruia i-au urmat, intr-o succesiune rapida, romane, povestiri si nuvele caracterizate printr-o imaginatie debordanta, o inventivitate lexicala remarcabila si o ironie incisiva, a caror trasatura comuna este, asa cum o descrie autorul insusi, preocuparea pentru „oroarea ascunsa in sinul cotidianului”. Dintre acestea, amintim: Cock and Bull (Cucul si pupaza, 1992; Polirom, 2007), My Idea of Fun (1993; in pregatire la Editura Polirom), Grey Area (1994), The Sweet Smell of Psychosis (1996), Great Apes (Maretele maimute, 1997), Tough, Tough Toys for Tough, Tough Boys (1998), How the Dead Live (2000, nominalizat la Whitbread Novel of the Year Award), Dorian: an Imitation (2002), Dr Mukti and Other Tales of Woe (2004), The Book of Dave (Cartea lui Dave, 2006). Colaborator regulat al unor importante ziare britanice, printre care se numara Evening Standard, The Independent, The Observer si New Statesman, Will Self a mai publicat trei colectii de eseuri si articole: Junk Mail (1995), Sore Sites (2000) si Feeding Frenzy (2001).
Cartea lui Dave este cea de-a treia traducere din opera lui Will Self care apare in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”, dupa Cucul si pupaza, 2007, si Maretele maimute, 2009. Potrivit editurii se afla in pregatire si cel de-al patrulea roman: My Idea of Fun.

Citeste articolul pe: Hotnews

Cartea Lui Dave, de Will Self tradusa la Polirom

Saptamana viitoare intra in librarii o noua traducere din opera lui Will Self, unul dintre cei mai apreciati scriitori britanici ai momentului. Este vorba despre Cartea lui Dave (traducere din limba engleza si note de Daniela Rogobete), o parodie a religiei moderne, mai ales cu privire la credinta oarba.
Cuprins de depresie in urma divortului si a pierderii copilului pe care-l credea fiul sau, ingrozit ca acesta l-ar putea uita, taximetristul Dave Rudman, eroul romanului Cartea lui Dave (2006), incepe sa-si astearna pe hirtie nemultumirile legate de viata, de relatiile interumane, de societate si religie. Rezultatul este un amestec tulburator de satira si fantastic, de umor si cinism, de imagini suprapuse ale unui prezent afectat de un misterios mal de siecle si ale unui viitor aberant si distopic.
Cartea este gasita intr-un viitor postapocaliptic si transformata in Evanghelia unei noi credinte, Davinitatea. Jargonul taximetristilor devine acum limbaj sacru, insemnele breslei devin simboluri religioase, iar lumea se reinventeaza dupa Poruncile lui Dave. In dialogul permanent dintre trecut si viitor, dintre realitate si halucinatie, una dintre constante este imaginea vie a unei Londre pe care poti fie s-o iubesti, fie s-o urasti, dar in fata careia, cu siguranta, nu poti ramine indiferent.
„Cind nu scriu, mi se pare ca sint prost, simt ca nu mai inteleg lumea sau ca nu mai fac parte din ea – banuiesc ca as putea fi un balon care se indeparteaza. Asa ca scriu pentru a pricepe ceea ce simt pe pielea mea si sa ma implic totodata in asta.”, declara Will Self in interviu cu Alexandra Olivotto.
„Pina la urma, toate acestea sint doar carti, poti sa le inchizi si sa-ti vezi de drum. Cartile nu consuma atit de mult din resursele lumii, cartile nu domina discursul public asa cum o fac alte media. Cum am spus si mai sus: eu scriu din inima, iar daca inima imi e citeodata grea, sau chiar deznadajduita, atunci asta exprim.” mai spune Will Self in interviu cu Marius Chivu.
Will Self a debutat in 1991 cu volumul de povestiri The Quantity Theory of Insanity (distins in anul urmator cu Geoffrey Faber Award), caruia i-au urmat, intr-o succesiune rapida, romane, povestiri si nuvele caracterizate printr-o imaginatie debordanta, o inventivitate lexicala remarcabila si o ironie incisiva, a caror trasatura comuna este, asa cum o descrie autorul insusi, preocuparea pentru „oroarea ascunsa in sinul cotidianului”. Dintre acestea, amintim: Cock and Bull (Cucul si pupaza, 1992; Polirom, 2007), My Idea of Fun (1993; in pregatire la Editura Polirom), Grey Area (1994), The Sweet Smell of Psychosis (1996), Great Apes (Maretele maimute, 1997), Tough, Tough Toys for Tough, Tough Boys (1998), How the Dead Live (2000, nominalizat la Whitbread Novel of the Year Award), Dorian: an Imitation (2002), Dr Mukti and Other Tales of Woe (2004), The Book of Dave (Cartea lui Dave, 2006). Colaborator regulat al unor importante ziare britanice, printre care se numara Evening Standard, The Independent, The Observer si New Statesman, Will Self a mai publicat trei colectii de eseuri si articole: Junk Mail (1995), Sore Sites (2000) si Feeding Frenzy (2001).
Cartea lui Dave este cea de-a treia traducere din opera lui Will Self care apare in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”, dupa Cucul si pupaza, 2007, si Maretele maimute, 2009. Potrivit editurii se afla in pregatire si cel de-al patrulea roman: My Idea of Fun.

Citeste articolul pe: Hotnews

Postat de pe data de 28 feb., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 438 ori.

Publica un raspuns