Personalitate de marcă a oraşului Tîrgu-Mureş, Aurel Filimon este cel care în perioada interbelică a pus bazele Muzeului Judeţean. Colecţionar pasionat, interesele sale s-au îndreptat atât înspre arheologie, etnografie şi folclor, cât şi spre istorie naturală, paleontologie şi geologie.
S-a născut la 6 martie 1891, în localitatea Monor (jud. Bistriţa Nasăud). Şi-a început studiile la Şcoala Civilă din Bistriţa, continuând apoi, până în 1910, la Şcoala Normală din Deva. Prima activitate profesională va fi cea de învăţător la Vişeul de Sus în Maramureş. Fiind pasionat de arta populară şi folclor, culege un număr impresionant de poezii, basme, cântece şi descântece, aparţinând folclorului din zonă, pe care le va grupa în trei volume.
Îşi va relua studiile la Universitatea din Budapesta şi apoi la cea din Berlin, specializându-se în arheologie şi paleontologie. În 1912 devine membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Budapesta, iar în 1913 al Societăţii de Geologie. Publică în revista Etnographia din Budapesta articolul Superstiţii la românii din împrejurimile Bistriţei, fiind apreciat pentru valoarea ştiinţifică a acestui studiu antropologic.
După declanşarea Primului Război Mondial, Filimon va părăsi Budapesta pentru a trece în România. Între 1914 şi 1917 este secretar la Muzeul de Artă Naţională şi Etnografică din Bucureşti. Revine în Transilvania după încheierea războiului şi instaurarea administraţiei româneşti. Din 1918 ocupă un post de bibliotecar la Biblioteca din Tîrgu-Mureş, unde ulterior va ajunge director. În calitate de director, meritul său a fost acela de a fi completat colecţia bibliotecii cu numeroase cărţi în limba română.
Aurel Filimon
Personalitate de marcă a oraşului Tîrgu-Mureş, Aurel Filimon este cel care în perioada interbelică a pus bazele Muzeului Judeţean. Colecţionar pasionat, interesele sale s-au îndreptat atât înspre arheologie, etnografie şi folclor, cât şi spre istorie naturală, paleontologie şi geologie.
S-a născut la 6 martie 1891, în localitatea Monor (jud. Bistriţa Nasăud). Şi-a început studiile la Şcoala Civilă din Bistriţa, continuând apoi, până în 1910, la Şcoala Normală din Deva. Prima activitate profesională va fi cea de învăţător la Vişeul de Sus în Maramureş. Fiind pasionat de arta populară şi folclor, culege un număr impresionant de poezii, basme, cântece şi descântece, aparţinând folclorului din zonă, pe care le va grupa în trei volume.
Îşi va relua studiile la Universitatea din Budapesta şi apoi la cea din Berlin, specializându-se în arheologie şi paleontologie. În 1912 devine membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Budapesta, iar în 1913 al Societăţii de Geologie. Publică în revista Etnographia din Budapesta articolul Superstiţii la românii din împrejurimile Bistriţei, fiind apreciat pentru valoarea ştiinţifică a acestui studiu antropologic.
După declanşarea Primului Război Mondial, Filimon va părăsi Budapesta pentru a trece în România. Între 1914 şi 1917 este secretar la Muzeul de Artă Naţională şi Etnografică din Bucureşti. Revine în Transilvania după încheierea războiului şi instaurarea administraţiei româneşti. Din 1918 ocupă un post de bibliotecar la Biblioteca din Tîrgu-Mureş, unde ulterior va ajunge director. În calitate de director, meritul său a fost acela de a fi completat colecţia bibliotecii cu numeroase cărţi în limba română.
