Unirea Transilvaniei cu România în urma Primului Război Mondial a avut consecinţe imediate şi asupra organizării Bisericii Ortodoxe în principat. În 1925 se emite o lege prin care va fi consolidată unitatea religioasă în întreaga ţară. Tot în această perioadă se iniţiază o adevărată campanie de construire a unor edificii ecleziastice în centrele urbanistice transilvănene, care să corespundă adevăratei situaţii numerice a populaţiei de religie ortodoxă. Dovadă a înfloririi spiritualităţii româneşti-ortodoxe după 1918 sunt impunătoarele biserici construite la Cluj, Alba-Iulia, Timişoara şi Tîrgu-Mureş.
Vechea bisericuţă de lemn din Tîrgu-Mureş, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, nu mai corespundea nevoilor unui număr de enoriaşi aflat în continuă creştere. Astfel că, în anul 1925, noua administraţie locală subordonată statului român va începe demersurile privitoare la construirea unui nou lăcaş de cult. Primarul Emil Dandea şi protopopul de Mureş Ştefan Rusu au fost personalităţile implicate cel mai activ în demararea acestui proiect. Încă din anii 1920-1921, se organizează importante acţiuni de strângere de fonduri la nivel naţional.
Biserica Ortodoxă „Înălţarea Domnului” (Catedrala Mare)
Unirea Transilvaniei cu România în urma Primului Război Mondial a avut consecinţe imediate şi asupra organizării Bisericii Ortodoxe în principat. În 1925 se emite o lege prin care va fi consolidată unitatea religioasă în întreaga ţară. Tot în această perioadă se iniţiază o adevărată campanie de construire a unor edificii ecleziastice în centrele urbanistice transilvănene, care să corespundă adevăratei situaţii numerice a populaţiei de religie ortodoxă. Dovadă a înfloririi spiritualităţii româneşti-ortodoxe după 1918 sunt impunătoarele biserici construite la Cluj, Alba-Iulia, Timişoara şi Tîrgu-Mureş.
Vechea bisericuţă de lemn din Tîrgu-Mureş, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, nu mai corespundea nevoilor unui număr de enoriaşi aflat în continuă creştere. Astfel că, în anul 1925, noua administraţie locală subordonată statului român va începe demersurile privitoare la construirea unui nou lăcaş de cult. Primarul Emil Dandea şi protopopul de Mureş Ştefan Rusu au fost personalităţile implicate cel mai activ în demararea acestui proiect. Încă din anii 1920-1921, se organizează importante acţiuni de strângere de fonduri la nivel naţional.
