E mai mult ca sigur că pentru generaţiile ceva mai tinere această glumă e cît se poate de familiară: “Doi adolescenţi poartă un dialog banal pe messenger. A: – Ai văzut ce ninge afara? B: – Nu, dă-mi şi mie linku’ ”. Destul de amuzant,şi totuşi destul de trist, întrucât noile generaţii par a deveni, încetul cu încetul agorafobe. Educaţia ecologică, concept destul de la modă, are implicaţii mult mai largi decat “ecologie”, întrucât presupune responsabilitate şi conştientizare din partea celui implicat într-un astfel de proces.

Interesul acordat educaţiei ecologice a devenit în ultimii ani destul de ridicat, şcolile şi grădiniţele desfăşurând activităţi multiple prin care încearcă să sensibilizeze elevii în privinţa problemelor legate de mediu. Deşi manualele, şi nu vorbesc aici doar de cele de geografie, încearcă, prin intermediul materialelor prezentate, să educe elevii în direcţia protecţiei mediului înconjurator, nu e suficient. E drept că nici nu putem transforma toate orele în ore de educaţie ecologică, însă dacă doar un profesor ar atrage zilnic atenţia, fie şi doar pentru un minut, asupra problemelor de mediu, educaţia ecologica nu ar mai fi un concept străin, ci s-ar integra în viaţa şcolară de zi cu zi.

Citește mai departe>>

Educaţia ecologică

E mai mult ca sigur că pentru generaţiile ceva mai tinere această glumă e cît se poate de familiară: “Doi adolescenţi poartă un dialog banal pe messenger. A: – Ai văzut ce ninge afara? B: – Nu, dă-mi şi mie linku’ ”. Destul de amuzant,şi totuşi destul de trist, întrucât noile generaţii par a deveni, încetul cu încetul agorafobe. Educaţia ecologică, concept destul de la modă, are implicaţii mult mai largi decat “ecologie”, întrucât presupune responsabilitate şi conştientizare din partea celui implicat într-un astfel de proces.

Interesul acordat educaţiei ecologice a devenit în ultimii ani destul de ridicat, şcolile şi grădiniţele desfăşurând activităţi multiple prin care încearcă să sensibilizeze elevii în privinţa problemelor legate de mediu. Deşi manualele, şi nu vorbesc aici doar de cele de geografie, încearcă, prin intermediul materialelor prezentate, să educe elevii în direcţia protecţiei mediului înconjurator, nu e suficient. E drept că nici nu putem transforma toate orele în ore de educaţie ecologică, însă dacă doar un profesor ar atrage zilnic atenţia, fie şi doar pentru un minut, asupra problemelor de mediu, educaţia ecologica nu ar mai fi un concept străin, ci s-ar integra în viaţa şcolară de zi cu zi.

Citește mai departe>>

Postat de pe data de 12 apr., 2010 in categoria Specialiști în educație. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 504 ori.

Publica un raspuns