Aeroportul „Tansilvania” de la Vidrasău nu poate fi inclus în reţeaua TEN-T, în care intra doar aeroporturile de interes internaţional, naţional sau regional. Altfel spus, strategia naţională de dezvoltare, dar şi cea europeană în privinţa aeroporturilor nu va include în viitorul apropiat aeroportul de la Vidrasău. Adică adio bani pentru dezvoltarea acestuia. Sursele de finanţare vro fi doar bugetul propriu al aeroportului şi cel al judeţului Mureş.

Pentru că informaţia a fost transmisă în Mureş de Radu Berceanu, vina a fost aruncată iniţial de mahării judeţului Mureş şi de cei responsabili de dezvoltarea aeroportului doar în spatele acestuia. Aseară am aflată că vina o poartă şi Vasile Puşcaş. Pentru că, pe vremea lui, ar fi favorizat la rându-i, aşa cum azi cică o face Berceanu, aeroportul din Cluj-Napoca. Un aeroport limitat din punct de vedere al dezvoltării, dar care are privilegiul de a fi în judeţul care a dat mulţi miniştri şi, acum, chiar un premier. Ca şi cum din Mureş nu s-ar fi perindat până acum prin diversele cabinete miniştri şi chiar un vice-premier. Însă Mureşul nu a ştiut să-şi joace cartea sau nu a putut.

Să mă explic.

Astăzi, responsabilii judeţului şi cei care conduc aeroportul ne spun că nici alte aeroporturi din ţară nu îndeplinesc criteriile pentru a fi incluse în reţeaua TEN-T şi prin urmare e clar că e politică. Spun ei. Care sunt criteriile? Păi unul e cât se poate de simplu. Pe principiul că nu pot intra două în aceeaşi teacă, dacă un aeroport se află la mai puţin de 75 km de un altul nu pot fi incluse ambele în reţea decât dacă afluxul de pasageri şi numărul zborurilor justifică acest demers. Aeroportul de la Vidrasău este la doar 66 km de aeroportul internaţional de la Cluj-Napoca, iar acest fapt nu îl poate schimba absolut nimeni indiferent cum s-ar face măsurătorile. Am avea însă şansa de a ne mândri cu un aeroport cel puţin regional dacă acesta ar atrage curse şi implicit pasageri. Pentru că, în acest moment, pasagerii care folosesc Aeroportul de la Vidrasău sunt sub 100.000 anual. Mai precis circa 80.000. Iar minimul, spune şeful aeroportului, Ştefan Petru Runcan, ar fi de 250.000 de pasageri. Cine poartă vina pentru această stare de fapt? Cine ar trebui să se ocupe de deschiderea unor linii aeriene care să atragă pasagerii? Fiecare arată cu degetul spre celălalt.

Cert este însă că, lăsând la o parte simpatiile politice şi culorile guvernărilor, e clar că incompetenţa sau neputinţa sunt fie în Palatul Administrativ al judeţului de la Târgu-Mureş, fie undeva la comanda Aeroportului de la Vidrasău. Pentru că, dacă din 2003 de când aeroportul nostru a pierdut statutul de aeroport internaţional pentru că avea circa 2500 de pasageri anual şi până astăzi, nu s-a reuşit atragerea de operatori aerieni şi nici atingerea cifrei de 250.000 de pasageri anual, înseamnă că strategiile de dezvoltare, de management şi de marketing de aici sunt defectuoase. Ştiu, unii vor spune că CJ Mureş nu a alocat bani suficienţi sau că la Cluju administraţia judeţeană a acordat facilităţi operatorilor lowcost. La Vidrasău, spun unii consilieri judeţeni cu tupeu, directorul aeroportului este prea ocupat cu proiecte personale, colaterale, decât cu atragerea de fonduri sau cu folosirea banilor câştigaţi din publicitate sau din închirierea spaţiilor comerciale pentru promovarea aeroportului. Astfel, nu cred că putem acuza un ministru că nu ne dă rang pentru că nu suntem portocalii, roşii sau galbeni. Şi, apropo de galbeni. În timpul guvernării liberale s-au făcut ceva demersuri, dar guvernul Tăriceanu nu şi-a permis la rândul său să emită ordonanţa de guvern care să dea aeroportului de la Vidrasău tresele înapoi. Tocmai pentru că nu îndeplinea criteriile. A amânat-o pentru 2010. Iar acum liberalii mureşeni strigă în gura mare că e nevoie de ordonanţă şi că Clujul este favorizat. Fără să vadă că la Vidrasău nu e mare înghesuială decât atunci când Aeroportul din Cluj-Napoca este închis pentru modernizare. Iar asta mă face să cred că Ştefan Petru Runcan este bine înfipt la manşa aeroportului pe alte criterii decât cele de management, iar judeţul Mureş este condamnat să aibă şi pe mai departe doar un aeroport de rezervă pentru momentele în care pista de la Cluj nu este utilizabilă.

Avem însă un atuu: brandul. Cică CJ Mureş a înregistrat la OSIM în timpul guvernării PNL-UDMR brandul Aeroportul „Transilvania”, iar cei de la Cluj-Napoca vor acum să îl cumpere. Mă gândesc că ar fi poate o afacere mai bună să vândă judeţul numele şi să folosească banii la asfaltat drumurile decât să îl păstreze în vitrină şi să aştepte ca guvernul să fie majoritar maghiar sau majoritar de la Târgu-Mureş. Apropo de majoritar maghiar: ultima gogoriţă ar spune că Bucureştiul, indiferent că e Berceanu sau alt ministru, nu vrea aeroport regional la Mureş pentru a nu servi gratis viitorul Ţinut Secuiesc. Păi probabil că acesta este şi motivul pentru care nu se grăbeşte nimeni să termine autostrada spre Borş. Să nu ieşim prea repede spre Europa că aşa, în adormire, nu ne dăm prea repede seama unde sunt ei, europenii şi unde suntem noi… Şi nici nu ne grăbim să zburăm în vacanţă de la Budapesta unde preţurile sunt mai mici, ci stăm să vedem cum pe radarul de la Vidrasău se aşează liniştite ciorile aşteptând să vadă pasărea de fier.

Astăzi la prânz şefa CJ Mureş ar trebui să-şi expună propriul punct de vedere asupra acestui subiect. Nu va fi decât un nou motiv de discuţii şi asta pentru că, aşa cum spuneam mai sus, nimeni nu va îndrăzni să îl scuture pe Ştefan Petru Runcan, nimeni nu va reuşi să impună un manager la Aeroportul „Transilvania” până când el nu îşi va da acordul. Prietenii ştiu cu siguranţă de ce. Şi Teodor Giurgea. De ce l-am pomenit pe Giurgea? Pentru că, în urmă cu câţiva ani el a fost foarte vehement cerând demiterea lui Runcan până în momentul în care a fost sunat de la Bucureşti, chiar înaintea votului, doar el ştie de cine şi, roşu cum racul, a schimbat macazul. Nu e nimic nou pentru domnia sa, nu?!
Cât despre gluma lansată la sfârşitul săptămânii trecute că aeroportul „Transilvania” s-ar putea transgforma în aeroclub, vă spun sigur că e doar o glumă. Pentru că baza de la Vidrasău, chiar dacă nu a intrat nici în categoria bazelor NATO, are importanţa ei strategică. La fel ca şi Runcan…

Blestemul de la Vidrasău: Avem brand, dar n-avem curse

Aeroportul „Tansilvania” de la Vidrasău nu poate fi inclus în reţeaua TEN-T, în care intra doar aeroporturile de interes internaţional, naţional sau regional. Altfel spus, strategia naţională de dezvoltare, dar şi cea europeană în privinţa aeroporturilor nu va include în viitorul apropiat aeroportul de la Vidrasău. Adică adio bani pentru dezvoltarea acestuia. Sursele de finanţare vro fi doar bugetul propriu al aeroportului şi cel al judeţului Mureş.

Pentru că informaţia a fost transmisă în Mureş de Radu Berceanu, vina a fost aruncată iniţial de mahării judeţului Mureş şi de cei responsabili de dezvoltarea aeroportului doar în spatele acestuia. Aseară am aflată că vina o poartă şi Vasile Puşcaş. Pentru că, pe vremea lui, ar fi favorizat la rându-i, aşa cum azi cică o face Berceanu, aeroportul din Cluj-Napoca. Un aeroport limitat din punct de vedere al dezvoltării, dar care are privilegiul de a fi în judeţul care a dat mulţi miniştri şi, acum, chiar un premier. Ca şi cum din Mureş nu s-ar fi perindat până acum prin diversele cabinete miniştri şi chiar un vice-premier. Însă Mureşul nu a ştiut să-şi joace cartea sau nu a putut.

Să mă explic.

Astăzi, responsabilii judeţului şi cei care conduc aeroportul ne spun că nici alte aeroporturi din ţară nu îndeplinesc criteriile pentru a fi incluse în reţeaua TEN-T şi prin urmare e clar că e politică. Spun ei. Care sunt criteriile? Păi unul e cât se poate de simplu. Pe principiul că nu pot intra două în aceeaşi teacă, dacă un aeroport se află la mai puţin de 75 km de un altul nu pot fi incluse ambele în reţea decât dacă afluxul de pasageri şi numărul zborurilor justifică acest demers. Aeroportul de la Vidrasău este la doar 66 km de aeroportul internaţional de la Cluj-Napoca, iar acest fapt nu îl poate schimba absolut nimeni indiferent cum s-ar face măsurătorile. Am avea însă şansa de a ne mândri cu un aeroport cel puţin regional dacă acesta ar atrage curse şi implicit pasageri. Pentru că, în acest moment, pasagerii care folosesc Aeroportul de la Vidrasău sunt sub 100.000 anual. Mai precis circa 80.000. Iar minimul, spune şeful aeroportului, Ştefan Petru Runcan, ar fi de 250.000 de pasageri. Cine poartă vina pentru această stare de fapt? Cine ar trebui să se ocupe de deschiderea unor linii aeriene care să atragă pasagerii? Fiecare arată cu degetul spre celălalt.

Cert este însă că, lăsând la o parte simpatiile politice şi culorile guvernărilor, e clar că incompetenţa sau neputinţa sunt fie în Palatul Administrativ al judeţului de la Târgu-Mureş, fie undeva la comanda Aeroportului de la Vidrasău. Pentru că, dacă din 2003 de când aeroportul nostru a pierdut statutul de aeroport internaţional pentru că avea circa 2500 de pasageri anual şi până astăzi, nu s-a reuşit atragerea de operatori aerieni şi nici atingerea cifrei de 250.000 de pasageri anual, înseamnă că strategiile de dezvoltare, de management şi de marketing de aici sunt defectuoase. Ştiu, unii vor spune că CJ Mureş nu a alocat bani suficienţi sau că la Cluju administraţia judeţeană a acordat facilităţi operatorilor lowcost. La Vidrasău, spun unii consilieri judeţeni cu tupeu, directorul aeroportului este prea ocupat cu proiecte personale, colaterale, decât cu atragerea de fonduri sau cu folosirea banilor câştigaţi din publicitate sau din închirierea spaţiilor comerciale pentru promovarea aeroportului. Astfel, nu cred că putem acuza un ministru că nu ne dă rang pentru că nu suntem portocalii, roşii sau galbeni. Şi, apropo de galbeni. În timpul guvernării liberale s-au făcut ceva demersuri, dar guvernul Tăriceanu nu şi-a permis la rândul său să emită ordonanţa de guvern care să dea aeroportului de la Vidrasău tresele înapoi. Tocmai pentru că nu îndeplinea criteriile. A amânat-o pentru 2010. Iar acum liberalii mureşeni strigă în gura mare că e nevoie de ordonanţă şi că Clujul este favorizat. Fără să vadă că la Vidrasău nu e mare înghesuială decât atunci când Aeroportul din Cluj-Napoca este închis pentru modernizare. Iar asta mă face să cred că Ştefan Petru Runcan este bine înfipt la manşa aeroportului pe alte criterii decât cele de management, iar judeţul Mureş este condamnat să aibă şi pe mai departe doar un aeroport de rezervă pentru momentele în care pista de la Cluj nu este utilizabilă.

Avem însă un atuu: brandul. Cică CJ Mureş a înregistrat la OSIM în timpul guvernării PNL-UDMR brandul Aeroportul „Transilvania”, iar cei de la Cluj-Napoca vor acum să îl cumpere. Mă gândesc că ar fi poate o afacere mai bună să vândă judeţul numele şi să folosească banii la asfaltat drumurile decât să îl păstreze în vitrină şi să aştepte ca guvernul să fie majoritar maghiar sau majoritar de la Târgu-Mureş. Apropo de majoritar maghiar: ultima gogoriţă ar spune că Bucureştiul, indiferent că e Berceanu sau alt ministru, nu vrea aeroport regional la Mureş pentru a nu servi gratis viitorul Ţinut Secuiesc. Păi probabil că acesta este şi motivul pentru care nu se grăbeşte nimeni să termine autostrada spre Borş. Să nu ieşim prea repede spre Europa că aşa, în adormire, nu ne dăm prea repede seama unde sunt ei, europenii şi unde suntem noi… Şi nici nu ne grăbim să zburăm în vacanţă de la Budapesta unde preţurile sunt mai mici, ci stăm să vedem cum pe radarul de la Vidrasău se aşează liniştite ciorile aşteptând să vadă pasărea de fier.

Astăzi la prânz şefa CJ Mureş ar trebui să-şi expună propriul punct de vedere asupra acestui subiect. Nu va fi decât un nou motiv de discuţii şi asta pentru că, aşa cum spuneam mai sus, nimeni nu va îndrăzni să îl scuture pe Ştefan Petru Runcan, nimeni nu va reuşi să impună un manager la Aeroportul „Transilvania” până când el nu îşi va da acordul. Prietenii ştiu cu siguranţă de ce. Şi Teodor Giurgea. De ce l-am pomenit pe Giurgea? Pentru că, în urmă cu câţiva ani el a fost foarte vehement cerând demiterea lui Runcan până în momentul în care a fost sunat de la Bucureşti, chiar înaintea votului, doar el ştie de cine şi, roşu cum racul, a schimbat macazul. Nu e nimic nou pentru domnia sa, nu?!
Cât despre gluma lansată la sfârşitul săptămânii trecute că aeroportul „Transilvania” s-ar putea transgforma în aeroclub, vă spun sigur că e doar o glumă. Pentru că baza de la Vidrasău, chiar dacă nu a intrat nici în categoria bazelor NATO, are importanţa ei strategică. La fel ca şi Runcan…

Postat de pe data de 4 mai, 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 2,615 ori.

2 Raspunsuri pentru “Blestemul de la Vidrasău: Avem brand, dar n-avem curse”

  1. Mihai Porutiu spune:

    Incompetenta este atat in Palatul Administrativ cat si la Vidrasau

  2. Mircea spune:

    Articol interesant legat de Aeroportul Mures: http://www.administratie.ro/articol.php?id=32248

Publica un raspuns