Ploaia rece de astăzi nu i-a oprit pe sindicaliştii mureşeni să iasă în stradă şi să strige. Să-şi verse ura şi furia, după cum le cerea chiar liderul CNSLR Frăţia Mureş, Călin Orlando Cociş. Aşa că, pe la 11.00, astăzi, centrul oraşului a fost închis de poliţiştii mureşeni pentru ca sindicaliştii să se dezlănţuie. Şi aceştia au şi făcut-o. Au strigat. Frumos. Şi? La ce le-a ajutat? I-am întrebat. Nu au ştiut să îmi răspundă. Cu atât mai mult cu cât numărul celor prezenţi a fost mult mai mic decât aşteptările liderilor. Cifrele diferă în funcţie de interes: unii jandarmi şi poliţişti spun că să tot fi fost 1200, alţii 2000, iar sindicaliştii au plusat… 3000. Oricum, de cel puţin opt ori mai puţini decât la concertul lui Al Bano. Iar unul din pensionarii protestatari a observat-o şi m-a întrebat: „Oare doar ăştia or fi oamenii nemulţumiţi din oraş de ce va urma?!”. Nu am ştiut ce să îi răspund. Ştiu însă că, după o oră de lozinci, frumoase, aşa pentru destindere, cu chiori, pitici şi pinguini, sindicaliştii au plecat acasă mai relaxaţi. Gata să primească mai uşor reducerea de salarii şi pensii ce va să vină. Şi, văzând că sunt doar vreo 1500 după aproximarea mea, mi-a rămas o speranţă: cei care nu s-au descărcat în piaţă, există şanse mari să se revolte când vor simţi cum li se subţiază brusc bugetul… Şi nu mai e mult până atunci.
Cât despre mitingul de azi, da, a fost de amploare, ca manifestare sindicală. Doar ieşirile celor de la Azomureş mai făceau aşa valuri în centru, dar a fost totuşi un mare fâs. De ce? Pentru că nu va avea vreun efect. Pentru că cei de la Centru nu iau în seamă o mână, fie ea chiar şi de 3000, de oameni de la Târgu-Mureş. Iar actuala putere va conduce în continuare România până la capăt. La capătul puterilor. Iar ajunşi acolo o vor lua iar de la capăt, probabil cu un alt premier, tot portocaliu, care va fi promovat pentru fotoliul de la Cotroceni. De ce? Pentru că va demonstra că a scos România din criză. O criză în care BNR are bani şi nu îi poate cheltui. O criză în care investiţiile administraţiilor locale continuă să aducă bani în buzunarele clientelei politice. Dar România nu pare să înţeleagă. Şi, citând un clasic în viaţa politică mureşeană, absolut sigur ştampila va ajunge acolo unde trebuie după ce Băsescu pleacă de la Cotroceni…
Ploaia rece de astăzi nu i-a oprit pe sindicaliştii mureşeni să iasă în stradă şi să strige. Să-şi verse ura şi furia, după cum le cerea chiar liderul CNSLR Frăţia Mureş, Călin Orlando Cociş. Aşa că, pe la 11.00, astăzi, centrul oraşului a fost închis de poliţiştii mureşeni pentru ca sindicaliştii să se dezlănţuie. Şi aceştia au şi făcut-o. Au strigat. Frumos. Şi? La ce le-a ajutat? I-am întrebat. Nu au ştiut să îmi răspundă. Cu atât mai mult cu cât numărul celor prezenţi a fost mult mai mic decât aşteptările liderilor. Cifrele diferă în funcţie de interes: unii jandarmi şi poliţişti spun că să tot fi fost 1200, alţii 2000, iar sindicaliştii au plusat… 3000. Oricum, de cel puţin opt ori mai puţini decât la concertul lui Al Bano. Iar unul din pensionarii protestatari a observat-o şi m-a întrebat: „Oare doar ăştia or fi oamenii nemulţumiţi din oraş de ce va urma?!”. Nu am ştiut ce să îi răspund. Ştiu însă că, după o oră de lozinci, frumoase, aşa pentru destindere, cu chiori, pitici şi pinguini, sindicaliştii au plecat acasă mai relaxaţi. Gata să primească mai uşor reducerea de salarii şi pensii ce va să vină. Şi, văzând că sunt doar vreo 1500 după aproximarea mea, mi-a rămas o speranţă: cei care nu s-au descărcat în piaţă, există şanse mari să se revolte când vor simţi cum li se subţiază brusc bugetul… Şi nu mai e mult până atunci.
Cât despre mitingul de azi, da, a fost de amploare, ca manifestare sindicală. Doar ieşirile celor de la Azomureş mai făceau aşa valuri în centru, dar a fost totuşi un mare fâs. De ce? Pentru că nu va avea vreun efect. Pentru că cei de la Centru nu iau în seamă o mână, fie ea chiar şi de 3000, de oameni de la Târgu-Mureş. Iar actuala putere va conduce în continuare România până la capăt. La capătul puterilor. Iar ajunşi acolo o vor lua iar de la capăt, probabil cu un alt premier, tot portocaliu, care va fi promovat pentru fotoliul de la Cotroceni. De ce? Pentru că va demonstra că a scos România din criză. O criză în care BNR are bani şi nu îi poate cheltui. O criză în care investiţiile administraţiilor locale continuă să aducă bani în buzunarele clientelei politice. Dar România nu pare să înţeleagă. Şi, citând un clasic în viaţa politică mureşeană, absolut sigur ştampila va ajunge acolo unde trebuie după ce Băsescu pleacă de la Cotroceni…