Săptămâna absolvenţilor la UAT, carevasăzică spectacole peste spectacole în această săptămână. Ca de obicei, secţia maghiară mai harnică. Cinste lor! Iese de pe băncile facultăţii o generaţie cu actori buni. Între ei unii slabi, alţii foarte buni. Prima generaţie, din câte am înţeles eu şi sper să nu mă înşel, care termină un stagiu de cinci ani – trei licenţă plus doi master.
Discutam cu unul dintre absolvenţi duminică seara, la cetate, la terasă la 74. Era de fapt o gaşcă întreagă, care serveau clienţii de la respectiva terasă. Bun, să zicem c-au trecut şi prin experienţa asta şi rău n-are ce să le facă. Ce fac însă de aci înainte? Toate posturile la toate teatrele naţionale din ţară, spunea respectivul, sunt blocate. O singură excepţie, marele centru teatral Petroşani, unde la teatrul din localitate sunt opt posturi scoase la concurs. Chiar cu posturile blocate în ţară, sunt curios dacă va fi bătaie prea mare pentru cele opt posturi.
Între timp, la noi la Naţional, domnul Frunză regizează de ceva luni bune încoace fără un rezultat palpabil, blochează programul actorilor-studenţi, aşadar se joacă cu nervii celor care fac programul la UAT, dă peste cap şi programul Naţionalului într-atât încât pe site-ul propriu la ora asta, adică joi 3 iunie, n-apare nici un fel de program pe luna iunie, mai încurcă şi Ariel-ul… totul într-un dolce far niente, păgubos pentru bugetul teatrului, păgubos cam pentru toţi ceilalţi, dar profitabil pentru dumnealui.
Iar din toată această amorţire, letargie soră cu paralizia mai scădem un 25% ca să fim siguri că se alege praful. Bag seamă ne cam încurcă şi teatrul, deci să ne debarasăm de el, zic.
P.S. Nu luaţi titlul chiar ad-literam. Merci!
Săptămâna teatrului. Poate ultima
Săptămâna absolvenţilor la UAT, carevasăzică spectacole peste spectacole în această săptămână. Ca de obicei, secţia maghiară mai harnică. Cinste lor! Iese de pe băncile facultăţii o generaţie cu actori buni. Între ei unii slabi, alţii foarte buni. Prima generaţie, din câte am înţeles eu şi sper să nu mă înşel, care termină un stagiu de cinci ani – trei licenţă plus doi master.
Discutam cu unul dintre absolvenţi duminică seara, la cetate, la terasă la 74. Era de fapt o gaşcă întreagă, care serveau clienţii de la respectiva terasă. Bun, să zicem c-au trecut şi prin experienţa asta şi rău n-are ce să le facă. Ce fac însă de aci înainte? Toate posturile la toate teatrele naţionale din ţară, spunea respectivul, sunt blocate. O singură excepţie, marele centru teatral Petroşani, unde la teatrul din localitate sunt opt posturi scoase la concurs. Chiar cu posturile blocate în ţară, sunt curios dacă va fi bătaie prea mare pentru cele opt posturi.
Între timp, la noi la Naţional, domnul Frunză regizează de ceva luni bune încoace fără un rezultat palpabil, blochează programul actorilor-studenţi, aşadar se joacă cu nervii celor care fac programul la UAT, dă peste cap şi programul Naţionalului într-atât încât pe site-ul propriu la ora asta, adică joi 3 iunie, n-apare nici un fel de program pe luna iunie, mai încurcă şi Ariel-ul… totul într-un dolce far niente, păgubos pentru bugetul teatrului, păgubos cam pentru toţi ceilalţi, dar profitabil pentru dumnealui.
Iar din toată această amorţire, letargie soră cu paralizia mai scădem un 25% ca să fim siguri că se alege praful. Bag seamă ne cam încurcă şi teatrul, deci să ne debarasăm de el, zic.
P.S. Nu luaţi titlul chiar ad-literam. Merci!
