La Primăria Târgu-Mureş se arhivează scrisorile lui Fidel Castro către „prietenii săi”. Am avut ocazia să citesc unele din ele pe vremea când Marius Paşcan avea grijă de imaginea lui Dorin Florea. A trecut mult de atunci, iar zilele astea l-am văzut pe El Comandante lansând cartea cu scrierile sale. La o vârstă onorabilă, după ce multă lume a crezut că se va stinge acum câţiva ani.
Peste această imagine mi s-a suprapus o alta. Cea cu El Salvador de Târgu-Mureş, omul care, intuitiv ştie că, rezolvând problemele minore ale oamenilor, poate câştiga voturi. Singurul care, după ce a ajuns viceprimar, a declanşat campania electorală reuşind înainte de toate să îşi subordoneze aproape întreaga presă locală de la Târgu-Mureş. Omul cu care astăzi au început şi s-au terminat jurnalele TV. Claudiu Maior. Care nu renunţă, asemeni lui Fidel Castro, indiferent de ce spune lumea despre el. E perseverent şi are toate şansele să se impună în faţa tuturor. Pentru că nici până la această oră celelalte partide nu au scos la încălzire pe nimeni. Şi nici programe. Asta deşi s-au ars deja de trei ori până acum. Claudiu Maior asfaltează străzi, „face” parcări, „trasează” sensuri unice şi „pune” bănci în parcuri. E prezent peste tot unde oamenii simt că li s-a rezolvat o problemă. Şi are grijă ca toate faptele sale, să fie promovate pe toate canalele media. Altfel spus, se împăunează cu lucrările mici sau mari făcute desigur din bani publici, deci ai tuturor şi de angajaţi diverşi, dar care are grijă să lase în mentalul colectiv ideea că le-ar fi făcut el sau că prin semnătura şi implicarea sa au putut fi realizate. Apoi, le arată tuturor prin mass media care încasează pentru asta bani publici. Asta în timp ce, după cum mi-a fost dat să aud astăzi, nu toţi politicienii mai pot ajunge în studiourile televiziunilor locale, ci doar cei care trec pe la casierie… Revenind la Claudiu Maior, până la urmă e de admirat. E practic tot un fel de Fidel care nu renunţă şi pe care nu-l doboară nimeni şi nimic. De fapt, aş putea fi contrazis aici pentru că nimeni nu a încercat încă să îl doboare. Dar el câştigă puncte care s-ar putea să îi profite peste doi ani, la alegeri. Asta pentru că, iată, au trecut doi ani, iar Maior nu a fost încă, în ciuda tuturor prognozelor, piatra legată de gâtul lui Dorin Florea…
Pentru a completa poza aş mai spune doar că, între două ştiri cu Salvatorul Maior, mi-a fost dat să îl văd pe actualul şef al Poliţiei Comunitare izgonind rromii din pădurile de prin oraş. Un Sarkozy mai mic… Bine informat şi cu ochii şi urechile ciulite spre a putea informa despre tot ce mişcă… Şi din nou Maior, cu o declaraţie de final. Telejurnal.
PS: Felicitări domnule Claudiu Maior! Le meritaţi din plin. Sincer. Demonstraţi că vă pasă şi că iubiţi acest oraş. Doar creşteţi odată cu el, nu-i aşa?!
P(r)oză cu El Salvador, candidat la Primărie
La Primăria Târgu-Mureş se arhivează scrisorile lui Fidel Castro către „prietenii săi”. Am avut ocazia să citesc unele din ele pe vremea când Marius Paşcan avea grijă de imaginea lui Dorin Florea. A trecut mult de atunci, iar zilele astea l-am văzut pe El Comandante lansând cartea cu scrierile sale. La o vârstă onorabilă, după ce multă lume a crezut că se va stinge acum câţiva ani.
Peste această imagine mi s-a suprapus o alta. Cea cu El Salvador de Târgu-Mureş, omul care, intuitiv ştie că, rezolvând problemele minore ale oamenilor, poate câştiga voturi. Singurul care, după ce a ajuns viceprimar, a declanşat campania electorală reuşind înainte de toate să îşi subordoneze aproape întreaga presă locală de la Târgu-Mureş. Omul cu care astăzi au început şi s-au terminat jurnalele TV. Claudiu Maior. Care nu renunţă, asemeni lui Fidel Castro, indiferent de ce spune lumea despre el. E perseverent şi are toate şansele să se impună în faţa tuturor. Pentru că nici până la această oră celelalte partide nu au scos la încălzire pe nimeni. Şi nici programe. Asta deşi s-au ars deja de trei ori până acum. Claudiu Maior asfaltează străzi, „face” parcări, „trasează” sensuri unice şi „pune” bănci în parcuri. E prezent peste tot unde oamenii simt că li s-a rezolvat o problemă. Şi are grijă ca toate faptele sale, să fie promovate pe toate canalele media. Altfel spus, se împăunează cu lucrările mici sau mari făcute desigur din bani publici, deci ai tuturor şi de angajaţi diverşi, dar care are grijă să lase în mentalul colectiv ideea că le-ar fi făcut el sau că prin semnătura şi implicarea sa au putut fi realizate. Apoi, le arată tuturor prin mass media care încasează pentru asta bani publici. Asta în timp ce, după cum mi-a fost dat să aud astăzi, nu toţi politicienii mai pot ajunge în studiourile televiziunilor locale, ci doar cei care trec pe la casierie… Revenind la Claudiu Maior, până la urmă e de admirat. E practic tot un fel de Fidel care nu renunţă şi pe care nu-l doboară nimeni şi nimic. De fapt, aş putea fi contrazis aici pentru că nimeni nu a încercat încă să îl doboare. Dar el câştigă puncte care s-ar putea să îi profite peste doi ani, la alegeri. Asta pentru că, iată, au trecut doi ani, iar Maior nu a fost încă, în ciuda tuturor prognozelor, piatra legată de gâtul lui Dorin Florea…
Pentru a completa poza aş mai spune doar că, între două ştiri cu Salvatorul Maior, mi-a fost dat să îl văd pe actualul şef al Poliţiei Comunitare izgonind rromii din pădurile de prin oraş. Un Sarkozy mai mic… Bine informat şi cu ochii şi urechile ciulite spre a putea informa despre tot ce mişcă… Şi din nou Maior, cu o declaraţie de final. Telejurnal.
PS: Felicitări domnule Claudiu Maior! Le meritaţi din plin. Sincer. Demonstraţi că vă pasă şi că iubiţi acest oraş. Doar creşteţi odată cu el, nu-i aşa?!
