Cu hârtia de la bancă în mână, o doamnă îmi explica: am luat un credit de nevoi personale cu dobândă fixă și cu garanție ipotecară. Uitați-vă și dumneavoastră că se schimbă rata în fiecare lună. Ș-apoi am garanție ipotecară, dar banca îmi impune comision de risc. Păi ce risc? Dacă nu-mi plătesc ratele îmi ia apartamentul. Simplu. Ș-apoi uitați valoarea ratei și valoarea comisionului de risc – e o treime din rată.
Și așa era. Toate cifrele erau aliniate frumos pe coloane, iar în capul tabelului trona frumos antetul Volksbank. Dacă mai urmăriți și altfel de știri în afară de cele în care aflăm ce-a mai zis Boc, Băsescu, Ponta și Crin, atunci știți că treaba cu băncile e una cât se poate de reală. Că de ani de zile comit abuzuri. Așa că românii s-au adunat mai mulți laolaltă și cheamă instituțiile bancare în instanță. Și mai și câștigă, ceea ce nu-i deloc de neglijat, că doar vorbim de niște coloși, cu departamente juridice de cea mai bună calitate. De pildă Volksbank a fost forțată să elimine comisionul de risc la creditele cu garanții ipotecare. Și l-a scos, dar numai la aceia care au dat banca în judecată. Ș-atunci, într-un final, a reacționat și Guvernul și-a emis o ordonanță de urgență prin care îi obligă să facă același lucru pentru toată lumea. Și nu doar Volksbank. Asta printre alte modificări, desigur. De pildă acum toate comisioanele trebuie să fie transparent asumate, sunt mult mai bine reglementate, iar clientul are dreptul să fie informat de către angajatul băncii la semnarea contractului. Dar doamna cu care vorbeam spunea că băncile deja s-au repliat. Cheamă clienții la sediu și le prezintă un nou serviciu: de pildă trimiterea acasă lunar a unui extras de cont, o situație a ratelor rămase etc. Clientul semnează că-i de acord, iar undeva cu scris mărunt nu observă că serviciul este taxat de fapt cu un nou comision. Parțial ascuns, că nu i-a fost prezentat ca atare. A fost doar o frumoasă minciună prin omisiune. Sigur, e și vina clientului, care oricât de mic ar fi scrisul (acum n-are voie să fie mai mic de 10 – Times New Roman) are răspunderea pentru ceea ce semnează, dar nu e tocmai îmbucurătoare senzația de lipsă de apărare în fața coloșilor pe care ți-o dă statul.
De pildă se discută acum neoficial ca Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor să nu mai aibă competențe în controlul instituțiilor financiare, iar aceasta să fie exclusiv atributul BNR. BNR care deja are potrivit legii câte un reprezentant în conducerea fiecărei bănci private, deci vă dați seama ce imparțială va fi. Ș-atunci probabil rămâne cum am stabilit, adică nicicum. Ca-n junglă, în care fiecare face după bunul plac. Ca să vă mai descrețiți frunțile, la final vă invit să citiți și răzbelul unui clujean, care s-a dus la Alpha Bank să-și recupereze doi lei. Citiți aici.
P.S. Volksbank, în ciuda apariției actului normativ care o obligă la acest lucru, înca n-a eliminat comisionul de risc la creditele ipotecare tuturor clienților, ci numai acelora care au câștigat acest drept în instanță. Poate or mai fi și alte instituții bancare, iar cazul Volksbank nu e singular. Dar asta nu știu.
Azi la CEC un ban de pui, mâine ia-l de unde nu-i
Cu hârtia de la bancă în mână, o doamnă îmi explica: am luat un credit de nevoi personale cu dobândă fixă și cu garanție ipotecară. Uitați-vă și dumneavoastră că se schimbă rata în fiecare lună. Ș-apoi am garanție ipotecară, dar banca îmi impune comision de risc. Păi ce risc? Dacă nu-mi plătesc ratele îmi ia apartamentul. Simplu. Ș-apoi uitați valoarea ratei și valoarea comisionului de risc – e o treime din rată.
Și așa era. Toate cifrele erau aliniate frumos pe coloane, iar în capul tabelului trona frumos antetul Volksbank. Dacă mai urmăriți și altfel de știri în afară de cele în care aflăm ce-a mai zis Boc, Băsescu, Ponta și Crin, atunci știți că treaba cu băncile e una cât se poate de reală. Că de ani de zile comit abuzuri. Așa că românii s-au adunat mai mulți laolaltă și cheamă instituțiile bancare în instanță. Și mai și câștigă, ceea ce nu-i deloc de neglijat, că doar vorbim de niște coloși, cu departamente juridice de cea mai bună calitate. De pildă Volksbank a fost forțată să elimine comisionul de risc la creditele cu garanții ipotecare. Și l-a scos, dar numai la aceia care au dat banca în judecată. Ș-atunci, într-un final, a reacționat și Guvernul și-a emis o ordonanță de urgență prin care îi obligă să facă același lucru pentru toată lumea. Și nu doar Volksbank. Asta printre alte modificări, desigur. De pildă acum toate comisioanele trebuie să fie transparent asumate, sunt mult mai bine reglementate, iar clientul are dreptul să fie informat de către angajatul băncii la semnarea contractului. Dar doamna cu care vorbeam spunea că băncile deja s-au repliat. Cheamă clienții la sediu și le prezintă un nou serviciu: de pildă trimiterea acasă lunar a unui extras de cont, o situație a ratelor rămase etc. Clientul semnează că-i de acord, iar undeva cu scris mărunt nu observă că serviciul este taxat de fapt cu un nou comision. Parțial ascuns, că nu i-a fost prezentat ca atare. A fost doar o frumoasă minciună prin omisiune. Sigur, e și vina clientului, care oricât de mic ar fi scrisul (acum n-are voie să fie mai mic de 10 – Times New Roman) are răspunderea pentru ceea ce semnează, dar nu e tocmai îmbucurătoare senzația de lipsă de apărare în fața coloșilor pe care ți-o dă statul.
De pildă se discută acum neoficial ca Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor să nu mai aibă competențe în controlul instituțiilor financiare, iar aceasta să fie exclusiv atributul BNR. BNR care deja are potrivit legii câte un reprezentant în conducerea fiecărei bănci private, deci vă dați seama ce imparțială va fi. Ș-atunci probabil rămâne cum am stabilit, adică nicicum. Ca-n junglă, în care fiecare face după bunul plac. Ca să vă mai descrețiți frunțile, la final vă invit să citiți și răzbelul unui clujean, care s-a dus la Alpha Bank să-și recupereze doi lei. Citiți aici.
P.S. Volksbank, în ciuda apariției actului normativ care o obligă la acest lucru, înca n-a eliminat comisionul de risc la creditele ipotecare tuturor clienților, ci numai acelora care au câștigat acest drept în instanță. Poate or mai fi și alte instituții bancare, iar cazul Volksbank nu e singular. Dar asta nu știu.
