Cel puţin aşa văd eu analizând ceea ce se întâmpla deja de ani mulţi în Târgu-Mureş. Dar, să mă explic. Transparenţa vine de acolo de unde probabil unii nici nu s-ar fi aşteptat. Eu însă da. Pentru că vreau să cred că intrarea în UE nu e doar un ceva de bifat şi pus la rever, ci şi un scop pe care trebuie să îl atingem: trebuie să devenim până la urmă europeni de-a binelea. Aşa cred eu. Iar atunci când vom fi civilizaţi, vom fi europene. Ştiu, au şi ei oile lor negre, dar parca sunt mai frumoase. Revenind, spun că m-a surprins plăcut iniţiativa celor de la Tracia Trade de a monta în oraş aparate unde să poţi plăti civilizat parcarea. Fără să cauţi prin baruri sau alte magazine tichetele pe care să le răzuieşti. Acum poţi pur şi simplu introduce banii şi primeşti tichetul. Felicitări Tracia Trade! Şi spun asta chiar dacă ştiu că mulţi mă vor înjura pentru că vor să parcheze gratis. Vă spun însă, şi nu inventez, că stăteam lângă maşină deunăzi, iar la doi paşi vorbeau doi tineri, unul pesemne venise de afară, iar celălalt era autohton. Cel de aici era mirat că celălalt a cumpărat tichet de parcare deşi avea maşina cu numere străine. Replica a fost simplă: “E o nesimţire să nu plăteşti parcarea”. Şi avea dreptate. Ştiu, Cătălin şi mulţi alţii vor spune că astea nu sunt parcări, că e marginea drumului… Eu zic că tot parcări sunt şi că cei de la Tracia Trade au făcut un important pas înainte cu aceste aparate. Cu o singură observaţie: am văzut într-o staţiune ocidentală cum cei de la Parcările Publice, vin, verifică şi îţi pun amenda pe geam dacă nu ai plătit. Tu însă, ca şofer ai încă o şansă. Poţi anula amenda, care e usturătoare, dacă plăteşti parcarea în cel mult o oră de la momentul în care ai fost amendat. Şi pentru asta foloseşti acelaşi aparat unde vei depune un pliculeţ mic, pus la dispoziţie de cei de la parcări, în care depui atât amenda cât şi dovada că ai plătit parcarea. E simplu şi fără tam-tam. Poate ar trebui să se gândească şi ai noştri la o astfel de investiţie. Eu pot spune doar unde am văzut sistemul şi ei se pot documenta.

Atât însă despre transparenţă. Acum să vorbim de impotenţă. Desigur, la figurat. Şi mă refer la impotenţa administraţiei locale de a acorda subvenţie la transportul public în comun doar celor care merită şi care se şi bucură de subvenţie. Ştiu, acum se bucură cei de la Asociere, iar unii ar spune că se bucură mai mult cei de la Siletina. Aşa o fi, dar tot impotenţă rămâne. De ce? Pentru că în prezent circa 12 miliarde de lei vechi se duc lunar pentru căruţatul unor tineri pensionari sau al altor “beneficiari” care probabil urcă în autobuz o dată pe lună sau de trei ori pe an. Şi se pare că sunt mulţi în situaţia asta. Se mai spune prin urbe că ar fi şi mai mulţi cei pe numele cărora s-au scos abonamente de transport, dar care nu ştiu de ani buni cum arată prin interior maşinile care transportă oamenii în oraş. Nici nu ştiu săracii că la Târgu-Mureş ne permitem luxul să călătorim cu autocarul… Aşadar e impotenţa unora de a controla sau a altora de a opri risipa. Ar fi mult mai simplu dacă cei ce au dreptul la subvenţie ar putea să cumpere biletul la preţ redus sau să utilizeze un card care pur şi simplu să facă posibil controlul călătoriilor efectuate şi implicit decontarea doar a ceea ce se consumă. Este însă o nouă dovadă a impotenţei de a face ceva aşa cum trebuie. E mai bine să meargă banii la grămadă, fără posibilitate de control şi pentru toată lumea. Chiar şi pentru tinerii pensionari cu epoleţi…

Pe de o parte transparenţă, pe de alta impotenţă

Cel puţin aşa văd eu analizând ceea ce se întâmpla deja de ani mulţi în Târgu-Mureş. Dar, să mă explic. Transparenţa vine de acolo de unde probabil unii nici nu s-ar fi aşteptat. Eu însă da. Pentru că vreau să cred că intrarea în UE nu e doar un ceva de bifat şi pus la rever, ci şi un scop pe care trebuie să îl atingem: trebuie să devenim până la urmă europeni de-a binelea. Aşa cred eu. Iar atunci când vom fi civilizaţi, vom fi europene. Ştiu, au şi ei oile lor negre, dar parca sunt mai frumoase. Revenind, spun că m-a surprins plăcut iniţiativa celor de la Tracia Trade de a monta în oraş aparate unde să poţi plăti civilizat parcarea. Fără să cauţi prin baruri sau alte magazine tichetele pe care să le răzuieşti. Acum poţi pur şi simplu introduce banii şi primeşti tichetul. Felicitări Tracia Trade! Şi spun asta chiar dacă ştiu că mulţi mă vor înjura pentru că vor să parcheze gratis. Vă spun însă, şi nu inventez, că stăteam lângă maşină deunăzi, iar la doi paşi vorbeau doi tineri, unul pesemne venise de afară, iar celălalt era autohton. Cel de aici era mirat că celălalt a cumpărat tichet de parcare deşi avea maşina cu numere străine. Replica a fost simplă: “E o nesimţire să nu plăteşti parcarea”. Şi avea dreptate. Ştiu, Cătălin şi mulţi alţii vor spune că astea nu sunt parcări, că e marginea drumului… Eu zic că tot parcări sunt şi că cei de la Tracia Trade au făcut un important pas înainte cu aceste aparate. Cu o singură observaţie: am văzut într-o staţiune ocidentală cum cei de la Parcările Publice, vin, verifică şi îţi pun amenda pe geam dacă nu ai plătit. Tu însă, ca şofer ai încă o şansă. Poţi anula amenda, care e usturătoare, dacă plăteşti parcarea în cel mult o oră de la momentul în care ai fost amendat. Şi pentru asta foloseşti acelaşi aparat unde vei depune un pliculeţ mic, pus la dispoziţie de cei de la parcări, în care depui atât amenda cât şi dovada că ai plătit parcarea. E simplu şi fără tam-tam. Poate ar trebui să se gândească şi ai noştri la o astfel de investiţie. Eu pot spune doar unde am văzut sistemul şi ei se pot documenta.

Atât însă despre transparenţă. Acum să vorbim de impotenţă. Desigur, la figurat. Şi mă refer la impotenţa administraţiei locale de a acorda subvenţie la transportul public în comun doar celor care merită şi care se şi bucură de subvenţie. Ştiu, acum se bucură cei de la Asociere, iar unii ar spune că se bucură mai mult cei de la Siletina. Aşa o fi, dar tot impotenţă rămâne. De ce? Pentru că în prezent circa 12 miliarde de lei vechi se duc lunar pentru căruţatul unor tineri pensionari sau al altor “beneficiari” care probabil urcă în autobuz o dată pe lună sau de trei ori pe an. Şi se pare că sunt mulţi în situaţia asta. Se mai spune prin urbe că ar fi şi mai mulţi cei pe numele cărora s-au scos abonamente de transport, dar care nu ştiu de ani buni cum arată prin interior maşinile care transportă oamenii în oraş. Nici nu ştiu săracii că la Târgu-Mureş ne permitem luxul să călătorim cu autocarul… Aşadar e impotenţa unora de a controla sau a altora de a opri risipa. Ar fi mult mai simplu dacă cei ce au dreptul la subvenţie ar putea să cumpere biletul la preţ redus sau să utilizeze un card care pur şi simplu să facă posibil controlul călătoriilor efectuate şi implicit decontarea doar a ceea ce se consumă. Este însă o nouă dovadă a impotenţei de a face ceva aşa cum trebuie. E mai bine să meargă banii la grămadă, fără posibilitate de control şi pentru toată lumea. Chiar şi pentru tinerii pensionari cu epoleţi…

Postat de pe data de 5 oct., 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 800 ori.

4 Raspunsuri pentru “Pe de o parte transparenţă, pe de alta impotenţă”

  1. daiunban spune:

    Dar cine zice ca Tracia Trade a pus din banii ei? Eu zic ca e tot afacere pe banii nostri. Daca Tracia face asta de 3 ani, are 4 orase in care lucreaza, din care 3 conduse de PDL, oare de ce ar simti nevoia in an de criza sa investeasca ?? Si apropo, cat din bilet merge la Tracia Trade?! Eu zic ca mai mult de jumatate! Si inca ceva, noi aveam cele mai scumpe parcari din tara, la 3 lei pe ora! Firma asta minune avea 50 de bani parcarea 30 de minute la Turda. Sa fie Turda mai smechera sau Targu-Muresul cu mai multi prosti?

  2. brother maghiar spune:

    niciodata la barierele de la week-end nu se elibereaza bon fiscal.sambata la ora 13 aveam bonul cu numarul 1,fa si tu socoteala

  3. brother maghiar spune:

    probabil ca nu vor fi montate nicaieri

Publica un raspuns