Savanţilor din România prezentul tehnologic le este profund dator, de la aviaţie până la ciberneticăCoandă, Odobleja, Vlaicu, Pănculescu sunt doar câteva nume dintr-o listă uriaşă de invenţii esenţiale omului modern
Tocmai ce a trecut 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, un moment în care, teoretic, ne aducem aminte că suntem români, iar mândria, cel puţin în timpul acestei zile de a fi parte a acestui neam creşte. Însă românii au mult mai multe motive de a se mândri cu cetăţenia pe care o poartă. Invenţii care au redefinit istoria omului modern, care îl ajută în viaţa de zi cu zi, invenţii şi creaţii, opere ale lumii tehnologice fără de care era tehnologiei ar fi fost mult mai săracă şi probabil deloc spectaculoasă, aşa cum o regăsim acum. Cu scuzele de rigoare, pentru a nu putea cuprinde întregul aport tehnologic al României, dar un articol de ziar nu poate fi de ajuns pentru a proiecta întreaga imagine a meritului inventatorilor români, la minunile tehnologice din ziua de azi. Totuşi, iată cele mai importante invenţii care au revoluţionat lumea ştiinţei şi a căror origine s-a aflat în minţile strălucitoare ale acestui neam.
Avioanele şi maşinile de azi conţin brevete româneşti esenţiale
Cum ar fi arătat avionul cu reacţie? S-ar fi inventat el vreodată, dacă nu ar fi fost Henri Coandă? Am fi putut zbura noi, la ora actuală cu 900 km la oră în jurul lumii, într-un avion de pasageri fără aportul românului? Probabil că da şi probabil că nu? Dar un lucru e sigur. Avioanele din ziua de azi nu ar fi arătat aşa cum arată azi şi cu siguranţă nu ar fi fost la fel de performante şi perfecţionate, deoarece o eventuală creare a lor, s-ar fi produs mult mai târziu, iar specialiştii din lumea aviaţiei nu ar fi avut la fel de mult timp la dispoziţie pentru a le perfecţiona. După cum multă lume ştie, deja, Henri Coandă este inventatorul, omul care a fabricat pentru prima oară, în istoria lumii un avion cu reacţie, în 1910, cea mai mare contribuţie a unui român la aviaţia mondială. Aproape 3 decenii mai târziu, în 1938, acelaşi om prezintă lumii întregi, „efectul Coandă” şi „discul volant” care a revoluţionat şi industria auto din întreaga lume. Cinci ani mai devreme de acest moment, Henri Coandă defineşte „aerodina lenticulară”, cunoscută în termeni populari „farfuria zburătoare”.
Când vine vorba de aviaţie trebuie amintiţi şi Aurel Vlaicu sau Traian Vuia. În 1906 Traian Vuia era primul om din lume care a ridicat un aparat de zbor fără ajutorul unui mecanism „tractor” independent, decolarea efectuându-se doar cu echipamentele aflate la bordul „avionului”. De asemenea acesta a fost primul aparat de zbor din lume care a avut „tren de aterizare”. Traian Vuia avea să creeze în 1925 şi generatorul de abur cu ardere în cameră închisă şi cu vaporizare instantanee. Aurel Vlaicu lansează în 1910 primul aparat de zbor din lume fuselat aerodinamic.
Un alt om important pentru aviaţia mondială este românul, Elie Carafoli care a făcut cunoscut lumii avionul cu aripă joasă, invenţie care a dus la crearea unor avioane mai uşoare, mai rapide şi mult mai manevrebile decât predecesoarele cu aripă dublă. Avioanele de luptă ale celui de-al doilea Război Mondial s-au bazat în jurul acestei invenţii.
De asemenea fără Alexandru Ciurcu care obţine, în 1880, un brevet din Franţa prin care prevede posibilitatea zborului cu reacţie, poate nici Coandă, nu ar fi ridicat primul său avion cu reacţie. Ciurcu a fost primul om care a construit o abarcaţiune cu reacţie.
La industria auto globală trebuie enumeraţi pe lângă Henri Coandă cu discul său volant (volanta – în varianta mai populară de azi) şi Dumitru Văsescu cel care construieşte în 1880 automobilul cu motor cu aburi. În 1921, Aurel Persu aduce în faţa lumii automobilul fără diferenţial, cu motor în spate (de forma „picăturii de apă”). General Motors precum şi Ford au făcut propuneri pentru achiziţionarea patentului.
Cinema 3D în 1924 inventat de românul Dumitru Daponte
Dacă vă închipuiţi că cinematografia tridimensională este o tehnologie nouă, vă înşelaţi. Ideea de a reda imagini în relief a apărut încă de la primele secvenţe proiectate pe pânza de cinematograf mai bine de un secol. Însă pionierii redării imaginilor cinematografice în relief sunt doi români. Cel mai renumit este Dumitru Daponte care în 1924 proiectează primul film 3D. Plecând de la ideea că imaginile tridimensionale trebuie create chiar din momentul filmării, acesta a creat prima cameră de luat cu două obiective care erau aşezate la 6 cm distanţă unul de celălalt. Acesta a mai gândit acest concept şi pe simplul fapt că omul are doi ochi. Înaintea sa Niki Iliescu Brînceni a creat pentru spectatori un set de ochelari care să creeze senzaţia de imagine tridimensională.
Gustave Eiffel: Turnul care îmi poartă numele nu ar fi fost fără tehnica inovatoare a lui Gheorghe Pănculescu
Un studiu intitulat „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele „nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti – Predeal”.
Această precizare se referă la sistemul de îmbinare a grinzilor metalice, pantent care aparţine inginerului român. Pănculescu lucra la compania lui Eiffel, iar în urma unei vizite în România, a creatorului celebrului turn din Paris, a concesionat invenţia pentru a o putea folosi la construcţia celui mai celebru turn metalic din lume.
Fără România, americanii poate nu trimiteau primul om pe Lună
Un alt fapt pe cât se poate de real şi de important pentru aerospaţialitatea mondială este aceea că pământul românesc este cel care a dat lumii posibilitatea de a călători în spaţiu, iar că americanii au depins extraordinar de mult de români, atunci când au trimis prima misiune cu scopul de a aseleniza.
Incredibil s-au nu este recunoscut de societatea mondială, că prima rachetă cu carburant lansată cu succes în spaţiu a avut loc pe teritoriul românesc, mai precis la Sibiu, în Evul Mediu. Rachetele lansate de la Cape Kennedy şi aripile delta au fost inventate încă din 1555 în cetatea sibiană. Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amănuntele necesare şi cu o firească uimire că „istoria oficială” a „reuşit” să-l neglijeze… Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid („model Cape Kennedy”) a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori. Cel care a reuşit acest fapt este românul-sas Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570).
În 1920 inginerul Gheorghe Botezatu, a calculat traiectoriile posibile Pamânt – Lună, folosite la pregătirea programelor „Apollo” (al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei „Apollo” care a dus primul om pe Lună.
Profesorul Ştefan Odobleja – „părintele” ciberneticii generale
În decursul vieţii, Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări despre cibernetică. Însemnările sale despre medicină, filosofie şi literatură i-au adus numele pe buzele multor oameni. Prin activitatea sa în domeniul ciberneticii şi-a atras ostilitatea regimului comunist, iar spre sfârşitul vieţii s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale a fost publicată după moartea sa. Alături de Norbert Wiener este recunoscut de lumea ştiinţei, drept „părinte al ciberneticii generale şi a gândirii cibernetice”. Acesta a scris „Psihologia consonantistă” care cuprinde teorii şi adevăruri inestimabile ale ciberneticii moderne, lucrare care a apărut în 1938, cu 10 ani înaintea apariţiei unei lucrări asemănătoare a lui Wiener, fapt ce a făcut societatea globală să-i acorde merite mult mai mari românului.
Lista de nume şi invenţii este uimitor de lungă şi greu de cuprins în aşa fel încât a se putea descrie importanţa lor „dintr-o singură suflare”. Mai putem enunţa pe Petrache Poenaru – inventatorul stiloului (1827), Nicolae Paulescu adevăratul inventator al insulinei (1921) sau Anghel Saligny cel care a construit în premieră mondială, la Brăila şi Galaţi, silozuri din beton armat pentru poduri.
Citeste articolul pe: Curierul National
Mândru că sunt român – istoria ştiinţei recunoscătoare faţă de aportul României
Savanţilor din România prezentul tehnologic le este profund dator, de la aviaţie până la ciberneticăCoandă, Odobleja, Vlaicu, Pănculescu sunt doar câteva nume dintr-o listă uriaşă de invenţii esenţiale omului modern
Tocmai ce a trecut 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, un moment în care, teoretic, ne aducem aminte că suntem români, iar mândria, cel puţin în timpul acestei zile de a fi parte a acestui neam creşte. Însă românii au mult mai multe motive de a se mândri cu cetăţenia pe care o poartă. Invenţii care au redefinit istoria omului modern, care îl ajută în viaţa de zi cu zi, invenţii şi creaţii, opere ale lumii tehnologice fără de care era tehnologiei ar fi fost mult mai săracă şi probabil deloc spectaculoasă, aşa cum o regăsim acum. Cu scuzele de rigoare, pentru a nu putea cuprinde întregul aport tehnologic al României, dar un articol de ziar nu poate fi de ajuns pentru a proiecta întreaga imagine a meritului inventatorilor români, la minunile tehnologice din ziua de azi. Totuşi, iată cele mai importante invenţii care au revoluţionat lumea ştiinţei şi a căror origine s-a aflat în minţile strălucitoare ale acestui neam.
Avioanele şi maşinile de azi conţin brevete româneşti esenţiale
Cum ar fi arătat avionul cu reacţie? S-ar fi inventat el vreodată, dacă nu ar fi fost Henri Coandă? Am fi putut zbura noi, la ora actuală cu 900 km la oră în jurul lumii, într-un avion de pasageri fără aportul românului? Probabil că da şi probabil că nu? Dar un lucru e sigur. Avioanele din ziua de azi nu ar fi arătat aşa cum arată azi şi cu siguranţă nu ar fi fost la fel de performante şi perfecţionate, deoarece o eventuală creare a lor, s-ar fi produs mult mai târziu, iar specialiştii din lumea aviaţiei nu ar fi avut la fel de mult timp la dispoziţie pentru a le perfecţiona. După cum multă lume ştie, deja, Henri Coandă este inventatorul, omul care a fabricat pentru prima oară, în istoria lumii un avion cu reacţie, în 1910, cea mai mare contribuţie a unui român la aviaţia mondială. Aproape 3 decenii mai târziu, în 1938, acelaşi om prezintă lumii întregi, „efectul Coandă” şi „discul volant” care a revoluţionat şi industria auto din întreaga lume. Cinci ani mai devreme de acest moment, Henri Coandă defineşte „aerodina lenticulară”, cunoscută în termeni populari „farfuria zburătoare”.
Când vine vorba de aviaţie trebuie amintiţi şi Aurel Vlaicu sau Traian Vuia. În 1906 Traian Vuia era primul om din lume care a ridicat un aparat de zbor fără ajutorul unui mecanism „tractor” independent, decolarea efectuându-se doar cu echipamentele aflate la bordul „avionului”. De asemenea acesta a fost primul aparat de zbor din lume care a avut „tren de aterizare”. Traian Vuia avea să creeze în 1925 şi generatorul de abur cu ardere în cameră închisă şi cu vaporizare instantanee. Aurel Vlaicu lansează în 1910 primul aparat de zbor din lume fuselat aerodinamic.
Un alt om important pentru aviaţia mondială este românul, Elie Carafoli care a făcut cunoscut lumii avionul cu aripă joasă, invenţie care a dus la crearea unor avioane mai uşoare, mai rapide şi mult mai manevrebile decât predecesoarele cu aripă dublă. Avioanele de luptă ale celui de-al doilea Război Mondial s-au bazat în jurul acestei invenţii.
De asemenea fără Alexandru Ciurcu care obţine, în 1880, un brevet din Franţa prin care prevede posibilitatea zborului cu reacţie, poate nici Coandă, nu ar fi ridicat primul său avion cu reacţie. Ciurcu a fost primul om care a construit o abarcaţiune cu reacţie.
La industria auto globală trebuie enumeraţi pe lângă Henri Coandă cu discul său volant (volanta – în varianta mai populară de azi) şi Dumitru Văsescu cel care construieşte în 1880 automobilul cu motor cu aburi. În 1921, Aurel Persu aduce în faţa lumii automobilul fără diferenţial, cu motor în spate (de forma „picăturii de apă”). General Motors precum şi Ford au făcut propuneri pentru achiziţionarea patentului.
Cinema 3D în 1924 inventat de românul Dumitru Daponte
Dacă vă închipuiţi că cinematografia tridimensională este o tehnologie nouă, vă înşelaţi. Ideea de a reda imagini în relief a apărut încă de la primele secvenţe proiectate pe pânza de cinematograf mai bine de un secol. Însă pionierii redării imaginilor cinematografice în relief sunt doi români. Cel mai renumit este Dumitru Daponte care în 1924 proiectează primul film 3D. Plecând de la ideea că imaginile tridimensionale trebuie create chiar din momentul filmării, acesta a creat prima cameră de luat cu două obiective care erau aşezate la 6 cm distanţă unul de celălalt. Acesta a mai gândit acest concept şi pe simplul fapt că omul are doi ochi. Înaintea sa Niki Iliescu Brînceni a creat pentru spectatori un set de ochelari care să creeze senzaţia de imagine tridimensională.
Gustave Eiffel: Turnul care îmi poartă numele nu ar fi fost fără tehnica inovatoare a lui Gheorghe Pănculescu
Un studiu intitulat „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele „nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti – Predeal”.
Această precizare se referă la sistemul de îmbinare a grinzilor metalice, pantent care aparţine inginerului român. Pănculescu lucra la compania lui Eiffel, iar în urma unei vizite în România, a creatorului celebrului turn din Paris, a concesionat invenţia pentru a o putea folosi la construcţia celui mai celebru turn metalic din lume.
Fără România, americanii poate nu trimiteau primul om pe Lună
Un alt fapt pe cât se poate de real şi de important pentru aerospaţialitatea mondială este aceea că pământul românesc este cel care a dat lumii posibilitatea de a călători în spaţiu, iar că americanii au depins extraordinar de mult de români, atunci când au trimis prima misiune cu scopul de a aseleniza.
Incredibil s-au nu este recunoscut de societatea mondială, că prima rachetă cu carburant lansată cu succes în spaţiu a avut loc pe teritoriul românesc, mai precis la Sibiu, în Evul Mediu. Rachetele lansate de la Cape Kennedy şi aripile delta au fost inventate încă din 1555 în cetatea sibiană. Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amănuntele necesare şi cu o firească uimire că „istoria oficială” a „reuşit” să-l neglijeze… Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid („model Cape Kennedy”) a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori. Cel care a reuşit acest fapt este românul-sas Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570).
În 1920 inginerul Gheorghe Botezatu, a calculat traiectoriile posibile Pamânt – Lună, folosite la pregătirea programelor „Apollo” (al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei „Apollo” care a dus primul om pe Lună.
Profesorul Ştefan Odobleja – „părintele” ciberneticii generale
În decursul vieţii, Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări despre cibernetică. Însemnările sale despre medicină, filosofie şi literatură i-au adus numele pe buzele multor oameni. Prin activitatea sa în domeniul ciberneticii şi-a atras ostilitatea regimului comunist, iar spre sfârşitul vieţii s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale a fost publicată după moartea sa. Alături de Norbert Wiener este recunoscut de lumea ştiinţei, drept „părinte al ciberneticii generale şi a gândirii cibernetice”. Acesta a scris „Psihologia consonantistă” care cuprinde teorii şi adevăruri inestimabile ale ciberneticii moderne, lucrare care a apărut în 1938, cu 10 ani înaintea apariţiei unei lucrări asemănătoare a lui Wiener, fapt ce a făcut societatea globală să-i acorde merite mult mai mari românului.
Lista de nume şi invenţii este uimitor de lungă şi greu de cuprins în aşa fel încât a se putea descrie importanţa lor „dintr-o singură suflare”. Mai putem enunţa pe Petrache Poenaru – inventatorul stiloului (1827), Nicolae Paulescu adevăratul inventator al insulinei (1921) sau Anghel Saligny cel care a construit în premieră mondială, la Brăila şi Galaţi, silozuri din beton armat pentru poduri.
Citeste articolul pe: Curierul National
