Recent, in niste discutii, s-a vehiculat ca numele de “Bucovina” sau cel de „Tara Fagilor” a fost creat artifical de austrieci. Aceasta asertiune, simplista si indelung promovata, merita combatuta. Una este „promovare”, alta este „creare artificiala”. Incepem intai cu o lectie de dez-nationalism-izare, cu „Bucovina. Trecut, prezent şi perspective” publicata pe site-ul Universitatii Stefan cel Mare Suceava la adresa http://www.usv.ro/ro/istoria_bucovinei.php. Ca se confunda de multe ori cu „Tara de Sus” se stie: „Regiunea istorică Bucovina (germ. Buchenland, Ţara Fagului), al cărei teritoriu se întinde în prezent peste zona din apropierea oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus din România şi Cernăuţi, Storojineţ din Ucraina, este confundată, adesea, cu Ţara de Sus a Moldovei” (conf. cu http://www.primariavicovudejos.ro/bucovina.html). Etimologic, treaba e destul de clara, numele de „Bucovina” este legat de „fag” in multe limbi (se pare ca toate provin din radacini slave). Astfel, “Bucovina” se traduce aproape mot-a-mot in ucraineana si poloneza ca „tinutul fagilor”, dar si in germana sau maghiara avem „buche” si „bukk” pentru „fag”/”faget”. Necazul e ca si in engleza e „beech”, iar in islandeza „beyki”. M-am jucat cu Google Translate si am ajuns la concluzia primara ca:
1) in limbile latine (romana, franceza, italiana si limbile italice, spaniola si limbile iberice) se folosesc derivate din latinescul „fagus”, cu radacina „fag”/”hag”;
2) in limbile germanice, slave, finougrice (inclusiv finlandeza si estoniana) se folosesc derivate din radacina „buk”.
Acum sa revenim la istorie. Denumirea de “Bucovina” a fost institutionalizata in 1775, o data cu anexarea teritoriului de catre Habsburgi, devenind oficial „Ducatul Bucovinei”, in 1849, cand s-a obtinut un alt statut in cadrul Imperiului.
Totusi, etnonime cu derivate din „buc”, „bucov” sau chiar „bucovina” au existat inainte de 1775. De ce? E simplu: nu se poate nega influenta slavofona (Rusia Kieveana, Galitia sau chiar migratiile slave care au trecut SI pe aici) asupra acestor teritorii. Si sa fim bine intelesi: nimeni nu a negat caracterul majoritar romanesc (cel putin al partii sudice, conform recensamantului austriac de la 1910), dovada ca inclusiv austriecii considerau limba romana si/sau germana ca fiind esentiale pentru o cariera in administratie.
Imi amintesc de niste tineri care si-au tras pe vremuri un fel de oengeu cu numele de “Societatea Arboroasa”. Va mai amintiti? De ce “Arboroasa”? Ne intoarcem de unde am pornit…
Tiberiu Socaciu
Terra Bucovina – o parere
Recent, in niste discutii, s-a vehiculat ca numele de “Bucovina” sau cel de „Tara Fagilor” a fost creat artifical de austrieci. Aceasta asertiune, simplista si indelung promovata, merita combatuta. Una este „promovare”, alta este „creare artificiala”. Incepem intai cu o lectie de dez-nationalism-izare, cu „Bucovina. Trecut, prezent şi perspective” publicata pe site-ul Universitatii Stefan cel Mare Suceava la adresa http://www.usv.ro/ro/istoria_bucovinei.php. Ca se confunda de multe ori cu „Tara de Sus” se stie: „Regiunea istorică Bucovina (germ. Buchenland, Ţara Fagului), al cărei teritoriu se întinde în prezent peste zona din apropierea oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus din România şi Cernăuţi, Storojineţ din Ucraina, este confundată, adesea, cu Ţara de Sus a Moldovei” (conf. cu http://www.primariavicovudejos.ro/bucovina.html). Etimologic, treaba e destul de clara, numele de „Bucovina” este legat de „fag” in multe limbi (se pare ca toate provin din radacini slave). Astfel, “Bucovina” se traduce aproape mot-a-mot in ucraineana si poloneza ca „tinutul fagilor”, dar si in germana sau maghiara avem „buche” si „bukk” pentru „fag”/”faget”. Necazul e ca si in engleza e „beech”, iar in islandeza „beyki”. M-am jucat cu Google Translate si am ajuns la concluzia primara ca:
1) in limbile latine (romana, franceza, italiana si limbile italice, spaniola si limbile iberice) se folosesc derivate din latinescul „fagus”, cu radacina „fag”/”hag”;
2) in limbile germanice, slave, finougrice (inclusiv finlandeza si estoniana) se folosesc derivate din radacina „buk”.
Acum sa revenim la istorie. Denumirea de “Bucovina” a fost institutionalizata in 1775, o data cu anexarea teritoriului de catre Habsburgi, devenind oficial „Ducatul Bucovinei”, in 1849, cand s-a obtinut un alt statut in cadrul Imperiului.
Totusi, etnonime cu derivate din „buc”, „bucov” sau chiar „bucovina” au existat inainte de 1775. De ce? E simplu: nu se poate nega influenta slavofona (Rusia Kieveana, Galitia sau chiar migratiile slave care au trecut SI pe aici) asupra acestor teritorii. Si sa fim bine intelesi: nimeni nu a negat caracterul majoritar romanesc (cel putin al partii sudice, conform recensamantului austriac de la 1910), dovada ca inclusiv austriecii considerau limba romana si/sau germana ca fiind esentiale pentru o cariera in administratie.
Imi amintesc de niste tineri care si-au tras pe vremuri un fel de oengeu cu numele de “Societatea Arboroasa”. Va mai amintiti? De ce “Arboroasa”? Ne intoarcem de unde am pornit…
Tiberiu Socaciu
