Azi mă uitam la niște fotografii cu centrul orașului, așa cum arăta el acum niște zeci de ani, când erau încă în picioare o sumedenie de clădiri istorice, când centrul arăta formidabil. Absolut formidabil. Totul era dominat de deschidere, de spațiu, de senzația de aerisire. Piața Albina (acum Piața Victoriei), de pildă, era o bijuterie. În fix centrul ei s-a ridicat catedrala mică. La fel, Piața Ferdinand, în buricul căreia se găsea fântâna cântătoare îți lăsa o panoramă în care intra Biserica Romano-catolică, accesul spre cetate, superba clădire a Cercului Militar, începutul străzii Călărașilor, cu Casa Kopeczi spre ieșirea din centru și Casa pe Arcuri de cealaltă parte, lângă Palatul Apolo. Pe acest loc s-a construit Catedrala Mare, iar spațiul s-a transformat dramatic.

După care mi-am adus aminte de instituționalizarea prin lege a monopolului Bisericii în domeniul asistenței sociale, statuat prin lege în data de 8 martie. Biserica devine singurul furnizor de servicii de asistență socială agreat de Stat pentru a intra în parteneriat. Pică oarecum toate finanțările pentru sectorul ONG-urilor din domeniul asistenței-sociale, care începuseră să se specializeze și să ofere servicii mai bune decât ceea ce poate oferi Statul însuși. Cel mai bun exemplu de la Tîrgu-Mureș care-mi vine acum în minte ar fi cel al Fundației Alpha Transilvană. Și, de fapt, la fel ca influența în urbanism, așa s-a manifestat și-n asistența socială.

De ce e nevoie ca Biserica să intre atât de brutal în societate? De ce e nevoie oare să dețină un astfel de monopol? Și de ce trebuia să ridice construcții monumentale în buricul unui târg atât de boem și plăcut cum era Tîrgu-Mureș, stricându-i tot farmecul? De ce avem acum nevoie de o Catedrală a Mântuirii Neamului care costă zeci de milioane de euro? Și ar mai fi întrebări, dar…

Biserica și bocancii ei din societate

Azi mă uitam la niște fotografii cu centrul orașului, așa cum arăta el acum niște zeci de ani, când erau încă în picioare o sumedenie de clădiri istorice, când centrul arăta formidabil. Absolut formidabil. Totul era dominat de deschidere, de spațiu, de senzația de aerisire. Piața Albina (acum Piața Victoriei), de pildă, era o bijuterie. În fix centrul ei s-a ridicat catedrala mică. La fel, Piața Ferdinand, în buricul căreia se găsea fântâna cântătoare îți lăsa o panoramă în care intra Biserica Romano-catolică, accesul spre cetate, superba clădire a Cercului Militar, începutul străzii Călărașilor, cu Casa Kopeczi spre ieșirea din centru și Casa pe Arcuri de cealaltă parte, lângă Palatul Apolo. Pe acest loc s-a construit Catedrala Mare, iar spațiul s-a transformat dramatic.

După care mi-am adus aminte de instituționalizarea prin lege a monopolului Bisericii în domeniul asistenței sociale, statuat prin lege în data de 8 martie. Biserica devine singurul furnizor de servicii de asistență socială agreat de Stat pentru a intra în parteneriat. Pică oarecum toate finanțările pentru sectorul ONG-urilor din domeniul asistenței-sociale, care începuseră să se specializeze și să ofere servicii mai bune decât ceea ce poate oferi Statul însuși. Cel mai bun exemplu de la Tîrgu-Mureș care-mi vine acum în minte ar fi cel al Fundației Alpha Transilvană. Și, de fapt, la fel ca influența în urbanism, așa s-a manifestat și-n asistența socială.

De ce e nevoie ca Biserica să intre atât de brutal în societate? De ce e nevoie oare să dețină un astfel de monopol? Și de ce trebuia să ridice construcții monumentale în buricul unui târg atât de boem și plăcut cum era Tîrgu-Mureș, stricându-i tot farmecul? De ce avem acum nevoie de o Catedrală a Mântuirii Neamului care costă zeci de milioane de euro? Și ar mai fi întrebări, dar…

Postat de pe data de 16 mart., 2011 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 3,733 ori.

3 Raspunsuri pentru “Biserica și bocancii ei din societate”

  1. Catalin spune:

    Mare pacoste Biserica asta pe capul societatii. Nu-i asa Cataline?

  2. sictir spune:

    legatura bisericii cu bocancii poate o cautati la bocancii insciptionati de pedelei si dati la puradei.

Publica un raspuns