Tocmai se află în plină dezbatere prin comisiile parlamentare proiectul de lege inițiat de domnul Ioan Ghișe, care și-a propus să reglementeze presa în totalitatea ei, după un model care seamănă cu cel al profesiei de avocat sau notar. Toate acestea fără să consulte nici un organism profesional existent acum în breaslă. Proiectul propune înființarea unui organism profesional la nivel național și cabinete de jurnaliști care să emită niște cărți de jurnalist, fără de care nimeni să nu poată profesa. Se introduce printre altele și cvasi-delictul de presă, un concept cel puțin abracadabrant. Limitare, control, dependență. Mie cam asta îmi sugerează proiectul. Mi-a plăcut de asemenea și remarca lui Aurelian Grama pe care a făcut-o luni seara la TTM și încerc să-l parafrazez: cunosc avocați care au dat mii de euro pentru a intra în barou, dar jurnaliști care să fi plătit astfel de sume pentru a fi lăsați să scrie, nu.
Un grup de ONG-uri a reacționat deja, iar din poziția lor îmi permit să citez: „Organizatiile semnatare considera ca proiectul de lege incalca prevederi fundamentale ale Constitutiei Romaniei si ale tratatelor internationale care garanteaza dreptul la libertatea de exprimare si libertatea presei, documente la care Romania este semnatara. Proiectul este in contradictie flagranta cu legislatia din majoritatea covarsitoare a statelor Uniunii Europene. Proiectul incalca grav libertatile individuale, conditionand practicarea profesiei de jurnalist de obtinerea unei „carti de jurnalist” si de efectuarea unor examinari psihologice periodice; ignora modul in care functioneaza o redactie prin introducerea obligativitatii cabinetelor jurnalistice; introduce concepte absurde din punct de vedere legal, precum „cvasi-delictul de presa”.
De cealaltă parte Senatul României a emis un comunicat, din care citez: „Comisia a stabilit ca pe 17 mai a.c. să supună dezbaterii toate propunerile organizaţiilor profesionale, urmând a se elabora şi depune un proiect care să fie conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi reglementărilor europene în vigoare. Ținând cont că au trecut 20 de ani de la abrogarea Legii nr. 3/1974 – Legea presei, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au luat această decizie în virtutea necesităţii apărării profesiei de jurnalist, a asigurării unui echilibru între drepturile şi obligaţiile jurnalistului şi din nevoia de responsabilizare a actului jurnalistic, astfel încât acesta să servească atât interesele reprezentanţilor mass-media, cât şi pe cele ale societăţii româneşti”.
Aveți argumentele, de judecat vă invit să judecați singuri.
Domnul Ghișe vrea cabinete de jurnaliști. Eu nu.
Tocmai se află în plină dezbatere prin comisiile parlamentare proiectul de lege inițiat de domnul Ioan Ghișe, care și-a propus să reglementeze presa în totalitatea ei, după un model care seamănă cu cel al profesiei de avocat sau notar. Toate acestea fără să consulte nici un organism profesional existent acum în breaslă. Proiectul propune înființarea unui organism profesional la nivel național și cabinete de jurnaliști care să emită niște cărți de jurnalist, fără de care nimeni să nu poată profesa. Se introduce printre altele și cvasi-delictul de presă, un concept cel puțin abracadabrant. Limitare, control, dependență. Mie cam asta îmi sugerează proiectul. Mi-a plăcut de asemenea și remarca lui Aurelian Grama pe care a făcut-o luni seara la TTM și încerc să-l parafrazez: cunosc avocați care au dat mii de euro pentru a intra în barou, dar jurnaliști care să fi plătit astfel de sume pentru a fi lăsați să scrie, nu.
Un grup de ONG-uri a reacționat deja, iar din poziția lor îmi permit să citez: „Organizatiile semnatare considera ca proiectul de lege incalca prevederi fundamentale ale Constitutiei Romaniei si ale tratatelor internationale care garanteaza dreptul la libertatea de exprimare si libertatea presei, documente la care Romania este semnatara. Proiectul este in contradictie flagranta cu legislatia din majoritatea covarsitoare a statelor Uniunii Europene. Proiectul incalca grav libertatile individuale, conditionand practicarea profesiei de jurnalist de obtinerea unei „carti de jurnalist” si de efectuarea unor examinari psihologice periodice; ignora modul in care functioneaza o redactie prin introducerea obligativitatii cabinetelor jurnalistice; introduce concepte absurde din punct de vedere legal, precum „cvasi-delictul de presa”.
De cealaltă parte Senatul României a emis un comunicat, din care citez: „Comisia a stabilit ca pe 17 mai a.c. să supună dezbaterii toate propunerile organizaţiilor profesionale, urmând a se elabora şi depune un proiect care să fie conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi reglementărilor europene în vigoare. Ținând cont că au trecut 20 de ani de la abrogarea Legii nr. 3/1974 – Legea presei, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au luat această decizie în virtutea necesităţii apărării profesiei de jurnalist, a asigurării unui echilibru între drepturile şi obligaţiile jurnalistului şi din nevoia de responsabilizare a actului jurnalistic, astfel încât acesta să servească atât interesele reprezentanţilor mass-media, cât şi pe cele ale societăţii româneşti”.
Aveți argumentele, de judecat vă invit să judecați singuri.
