Am stat 24 de ore să rumeg cele spuse de primarul Dorin Florea despre titlurile de onoare acordate cu prilejul „Zilelor târgumureşene”. Nu „m-am râs” de propunerea avansată de acelaşi edil referitoare la o posibilă medaliere a lui Claudiu Maior. Cum au scris unii colegi „cetăţean pro urbe”. Am preferat să las timpul să treacă puţin peste această afirmaţie pentru a o putea privi la rece. Şi, din punctul meu de vedere, ar fi două unghiuri din care poate fi privită această problemă.
Mai întâi, un om fără cazier, care a mişcat o piatră pentru a înfrumuseţa oraşul, sau care a ajutat un bătrân să treacă strada, sau care a rezolvat problema altui semen al său ar putea fi oricând propus să primească cinstea şi recunoştinţa oraşului. Cetăţean de onoare sau „pro urbe”. Pentru că oricare din gesturile enumerate mai sus presupun altruism şi implicit ar putea ajuta la dezvoltarea urbei. Cel puţin prin mentalitate. Aşadar, oricine se încadrează în această categorie poate fi propus spre medaliere. Indiferent cum îl cheamă. Indiferent ce etnie are şi indiferent ce culoare politică duce pe carnetul de partid. Şi sunt foarte mulţi târgumureşeni care consideră că Claudiu Maior poate fi inclus în această categorie. Pentru că, de când a ajuns viceprimar, a răspuns multor solicitări avansate de târgumureşeni. Probleme simple, dar care până la venirea sa în executivul Primăriei nu le-a prea rezolvat nimeni. Spre exemplu parcurile de joacă dintre blocuri. Sau parcările amenajate în ultimii ani. Iar cei care conduc asociaţiile de proprietari din urbe ar putea să îmi dea multe alte exemple care mie acum îmi scapă. Deci, aşa e, Maior a fost pro urbe prin acest comportament. Nu trebuie să ai diplome peste diplome pentru a fi om şi pentru a rezolva problemele oamenilor.
Un alt unghi de vedere porneşte chiar de la ceea ce spunea Dorin Florea. Care a gândit bine înainte de a vorbi despre această propunere. „L-aş propune cetăţean pro urbe pe viceprimarul Maior. Câţi oameni au primit numai că au adus nişte boarfe prin Târgu-Mureş”, a explicat Dorin Florea care, prin cele spuse mai sus, a subliniat, din punctul meu de vedere, o dată în plus, că această distincţie „Pro urbe” au primit-o mulţi indivizi care nu au făcut nimic spectaculos pentru oraş. Prin această interpretare aş putea spune că Dorin Florea, un om inteligent şi totodată viclean, a lovit puţin în omul său de încredere arătând că poate intra şi el în această categorie a celor care nu au făcut mare lucru, dar mai ales le-a arătat aleşilor locali obrazul şi le-a atras atenţia că, până acum, criteriile de selecţie a celor care au fost medaliaţi nu au fost întotdeauna unele reale. Şi atunci, de ce nu ar putea să primească şi Claudiu Maior distincţia „Pro urbe”?!
Sunt două unghiuri de vedere diferite, dar ambele îi dau în momentul de faţă dreptul lui Claudiu Maior să spere că va primi medalia „Pro urbe”. Şi ar fi fost mult mai simplu să o primească dacă cei ale căror probleme le-a rezolvat din pixul său de viceprimar, ar fi făcut propunerea. Dar nu e niciodată prea târziu… Cât despre faptul că alţii au multe diplome adunate în CV-uri, de ce nu am accepta şi noi că „visul american” poate fi împlinit şi în România?!
Şi, o precizare: Dorin Florea s-a încurcat puţin când a reluat declaraţiile legate de Claudiu Maior. A făcut o confuzie, cu voie sau nu. Asta pentru că iniţial a vorbit despre titlul de „cetăţean de onoare” pentru Claudiu Maior, dar ulterior s-a îndreptat cu declaraţia spre medalia „pro urbe”… Asadar, oraşu trebuie să fie mândru cu cetăţenii săi şi cetăţenii săi cu oraşul pe care il au, nu?!
De ce n-ar fi Claudiu Maior medaliat „Pro urbe”?!
Am stat 24 de ore să rumeg cele spuse de primarul Dorin Florea despre titlurile de onoare acordate cu prilejul „Zilelor târgumureşene”. Nu „m-am râs” de propunerea avansată de acelaşi edil referitoare la o posibilă medaliere a lui Claudiu Maior. Cum au scris unii colegi „cetăţean pro urbe”. Am preferat să las timpul să treacă puţin peste această afirmaţie pentru a o putea privi la rece. Şi, din punctul meu de vedere, ar fi două unghiuri din care poate fi privită această problemă.
Mai întâi, un om fără cazier, care a mişcat o piatră pentru a înfrumuseţa oraşul, sau care a ajutat un bătrân să treacă strada, sau care a rezolvat problema altui semen al său ar putea fi oricând propus să primească cinstea şi recunoştinţa oraşului. Cetăţean de onoare sau „pro urbe”. Pentru că oricare din gesturile enumerate mai sus presupun altruism şi implicit ar putea ajuta la dezvoltarea urbei. Cel puţin prin mentalitate. Aşadar, oricine se încadrează în această categorie poate fi propus spre medaliere. Indiferent cum îl cheamă. Indiferent ce etnie are şi indiferent ce culoare politică duce pe carnetul de partid. Şi sunt foarte mulţi târgumureşeni care consideră că Claudiu Maior poate fi inclus în această categorie. Pentru că, de când a ajuns viceprimar, a răspuns multor solicitări avansate de târgumureşeni. Probleme simple, dar care până la venirea sa în executivul Primăriei nu le-a prea rezolvat nimeni. Spre exemplu parcurile de joacă dintre blocuri. Sau parcările amenajate în ultimii ani. Iar cei care conduc asociaţiile de proprietari din urbe ar putea să îmi dea multe alte exemple care mie acum îmi scapă. Deci, aşa e, Maior a fost pro urbe prin acest comportament. Nu trebuie să ai diplome peste diplome pentru a fi om şi pentru a rezolva problemele oamenilor.
Un alt unghi de vedere porneşte chiar de la ceea ce spunea Dorin Florea. Care a gândit bine înainte de a vorbi despre această propunere. „L-aş propune cetăţean pro urbe pe viceprimarul Maior. Câţi oameni au primit numai că au adus nişte boarfe prin Târgu-Mureş”, a explicat Dorin Florea care, prin cele spuse mai sus, a subliniat, din punctul meu de vedere, o dată în plus, că această distincţie „Pro urbe” au primit-o mulţi indivizi care nu au făcut nimic spectaculos pentru oraş. Prin această interpretare aş putea spune că Dorin Florea, un om inteligent şi totodată viclean, a lovit puţin în omul său de încredere arătând că poate intra şi el în această categorie a celor care nu au făcut mare lucru, dar mai ales le-a arătat aleşilor locali obrazul şi le-a atras atenţia că, până acum, criteriile de selecţie a celor care au fost medaliaţi nu au fost întotdeauna unele reale. Şi atunci, de ce nu ar putea să primească şi Claudiu Maior distincţia „Pro urbe”?!
Sunt două unghiuri de vedere diferite, dar ambele îi dau în momentul de faţă dreptul lui Claudiu Maior să spere că va primi medalia „Pro urbe”. Şi ar fi fost mult mai simplu să o primească dacă cei ale căror probleme le-a rezolvat din pixul său de viceprimar, ar fi făcut propunerea. Dar nu e niciodată prea târziu… Cât despre faptul că alţii au multe diplome adunate în CV-uri, de ce nu am accepta şi noi că „visul american” poate fi împlinit şi în România?!
Şi, o precizare: Dorin Florea s-a încurcat puţin când a reluat declaraţiile legate de Claudiu Maior. A făcut o confuzie, cu voie sau nu. Asta pentru că iniţial a vorbit despre titlul de „cetăţean de onoare” pentru Claudiu Maior, dar ulterior s-a îndreptat cu declaraţia spre medalia „pro urbe”… Asadar, oraşu trebuie să fie mândru cu cetăţenii săi şi cetăţenii săi cu oraşul pe care il au, nu?!
