Ajutoare pentru ipocriţi
Într-o ţară în care ministrului muncii i se pare natural să îşi plătească nevasta din bani europeni (iar moda proiectelor începe să devanseze net afacerile devenite clasice ale ministeriabililor cu statul) şi, în cele din urmă, îşi depune o demisie de onoare, cerându-şi iertăciuni bistriţenilor naivi ce l-au ales, nu ne poate mira că la […]
Poşta noastră cea de toate zilele
Cred că nu există în România o instituţie publică mai anacronică şi vetustă decât Poşta Română. Când majoritatea serviciilor s-au adaptat, vrând-nevrând, la realităţile lumii de azi, integrându-şi serviciile, simplificând accesul la resurse, mizând pe interactivitate şi viteză de reacţie, Poşta rămâne reticentă la modernizare şi se blochează într-un fel de refuz îndărătnic al eficientizării. […]
Alexandru Lungu sau despre depăşirea fantasmelor literaturii române
Ca întreaga generaţie din care face parte – cea a primilor ani postbelici – Alexandru Lungu participă, inevitabil, la un fel de proiecţie alternativă a literaturii române contemporane. Una în care consecinţele estetice ale sincronizărilor masive din interbelic (culminând cu primele valuri avangardiste) urmau să îşi exercite efectele asupra întregului câmp literar, iar destinele creatoare […]
Cornel Ungureanu şi istoria literară ca geografie (II)
Dar nu doar melancolia e preluată, empatic, în proiectul major de redefinire a istoriilor şi identităţilor culturale al lui Cornel Ungureanu, ci şi tentaţia utopică. Pe care, mefient, la capătul unui conspect minuţios şi, fără îndoială, pasionat, al tezelor din Mitteleuropa periferiilor, Mircea Iorgulescu o diagnostichează în chiar ipoteza principală a cărţii, aceea a Europei […]
Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (III)
În urmă cu mai bine de un deceniu, când apare Dicţionarul esenţial al scriitorilor români sub direcţia Zaciu-Sasu-Papahagi, iar Doinaş e un „clasic” încă în viaţă, interesul major al criticii pare centrat tot pe poezie. Scris admirabil, articolul dedicat autorului de Ştefan Borbely porneşte analiza lirismului doinaşian de la un text din Orfeu şi tentaţia […]
Conferinţa internaţională a doctoranzilor în filologie la Universitatea Petru Maior
Universitatea Petru Maior din Tîrgu-Mureş găzduieşte, în zilele de 14-15 Aprilie a.c., un eveniment academic de amploare, singular în spaţiul românesc prin concept şi finalităţi: Conferinţa Internaţională a Doctoranzilor în Filologie. Proiectul acestei manifestări ştiinţifice urmăreşte crearea unui mediu de dialog între doctoranzii din centrele universitare româneşti şi europene, în condiţiile dezvoltării şcolilor doctorale în […]
Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (II)
Între comentatorii cei mai receptivi ai lui Doinaş, Gheorghe Grigurcu e atent, încă din 1981, şi la această latură teoretică şi critică a poetului. Critici români de azi reţine o recenzie a volumului Poezie şi modă poetică, Doinaş fiind aşezat însă nu la Teoria criticii sau Eseu, ci la Contribuţia scriitorilor. E un mod de […]
Cornel Ungureanu şi istoria literară ca geografie (I)
Încă de la debutul (târziu) din 1975, Cornel Ungureanu e perceput ca un inconformist rafinat, profesând o critică neconvenţională, atrasă mai curând de voluptatea livrescă a foiletonului şi de o elaborată expresivitate, debordând de ironie şi dispoziţie confesivă, decât de oficiul aşa-zicând canonic, militant estetic al criticii timpului. Deşi raportul pe care îl scrie la […]
Ştefan Aug. Doinaş între mitizare şi revizuire (I)
În ultimii ani, studiile cu adevărat aplicate şi substanţiale dedicate autorului Alfabetului poetic s-au înmulţit, iar anumite zone ale operei sale, multă vreme vizitate doar accidental, fără intenţii serioase de a elabora o analiză temeinică şi convingătoare, au început să fie recucerite. Virgil Nemoianu, autorul primeia din cele (doar!) două monografii Doinaş existente până în […]
In memoriam – Alex Leo Şerban
Cel mai respectat şi carismatic critic de film român din ultimele două decenii s-a stins din viaţă în acest sfârşit de săptămână. Autoritatea şi prestigiul lui Alex Leo Şerban, susţinute de inteligenţa sa alertă şi de un extrem de acut simţ al valorii au fost reperele unei personalităţi cu totul speciale pentru scena publică a culturii […]
